Ce măsuri a implementat România după participarea lui Nicușor Dan la Consiliul Păcii

România a implementat primele măsuri după discuțiile de la Consiliul Păcii, de la Washington. Administrația Prezidențială a transmis noi detalii despre acțiunile României după participarea președintelui Nicușor Dan, în calitate de observator, la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) din 19 februarie 2026.

Ce angajamente și-a luat România

În urmă cu mai bine de șase luni, la 19 februarie 2026, liderii reuniți la Washington participau la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace), inițiativa lansată de președintele american Donald Trump pentru implementarea planului privind Gaza. România era prezentă în calitate de observator, iar președintele Nicușor Dan anunța că Bucureștiul este pregătit să contribuie la evacuarea medicală a copiilor din Gaza, la refacerea serviciilor de urgență, reconstrucția școlilor, acordarea de burse și consolidarea administrației palestiniene. La mai bine de jumătate de an de atunci, Administrația Prezidențială a transmis ce măsuri au fost puse efectiv în practică și ce proiecte se află încă în pregătire.

România a facilitat până în prezent 12 zboruri umanitare pentru populația din Fâșia Gaza, cel mai recent la 31 august, iar în țară se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, a transmis Administrația Prezidențială. Bucureștiul pregătește, de asemenea, proiecte pentru reconstrucția școlilor, refacerea serviciilor de urgență și consolidarea instituțiilor palestiniene, însă acestea vor fi puse în practică atunci când situația din teren o va permite.

Ce măsuri a implementat România

Potrivit răspunsului transmis redacției, România a continuat să susțină, alături de partenerii europeni, implementarea planului de pace pentru Gaza și dialogul cu Israelul și Autoritatea Palestiniană. Inițiativa președintelui american Donald Trump privind Consiliul Păcii a urmat Planului cuprinzător pentru încheierea conflictului din Gaza, prezentat în septembrie 2025, și Rezoluției 2803 a Consiliului de Securitate al ONU din noiembrie 2025.

Unul dintre principalele angajamente prezentate de Nicușor Dan la reuniunea din februarie a vizat continuarea evacuărilor medicale ale copiilor din Gaza.

Administrația Prezidențială precizează că autoritățile române au facilitat până acum 12 zboruri umanitare, cel mai recent fiind efectuat la 31 august 2026.

„În prezent, în România se află 56 de copii și aproximativ 200 de membri ai familiilor acestora, care beneficiază de sprijin și îngrijiri medicale”, se arată în răspunsul Administrației Prezidențiale. 

La reuniunea din 19 februarie, președintele Nicușor Dan anunțase disponibilitatea României de a contribui inclusiv la evacuarea medicală a copiilor din Gaza.

Cotroceniul arată că România este pregătită, „atunci când condițiile o vor permite”, să contribuie la refacerea infrastructurii de răspuns la situații de urgență, la reconstrucția școlilor și la consolidarea capacității instituționale a administrației palestiniene.

Pe lista proiectelor se află și extinderea oportunităților educaționale pentru copiii și tinerii palestinieni și continuarea zborurilor umanitare pentru pacienții care au nevoie de tratament.

Pentru anul academic 2026-2027, România a alocat până în prezent 42 de burse de studiu pentru palestinieni.

Acestea provin din „oferta unilaterală din partea MEC / prin program de cooperare bilaterală / burse MAE”.

Administrația Prezidențială menționează și livrarea unei donații umanitare a Patriarhiei Române, realizată cu sprijinul partenerilor israelieni. Ajutorul este destinat furnizării de alimente, asistență medicală, apă potabilă și materiale educaționale populației vulnerabile din Gaza.

În ceea ce privește activitatea structurii lansate la inițiativa lui Donald Trump, Administrația Prezidențială arată că, la 15 mai 2026, Înaltul Reprezentant pentru Gaza, Nikolay Mladenov, a prezentat primul raport privind implementarea Rezoluției 2803.

Ulterior, la 31 iulie 2026, a fost publicată o foaie de parcurs în 15 puncte pentru cea de-a doua etapă a Planului privind Gaza.

România spune că a continuat între timp discuțiile și în alte formate internaționale.

„Atât în cadrul forurilor multilaterale, inclusiv Grupul Donatorilor pentru Palestina și Alianța Globală pentru Implementarea Soluției celor Două State, cât și în cadrul dialogului bilateral cu partenerii regionali, România a reafirmat disponibilitatea de a avea o contribuție activă la avansarea procesului de stabilizare și redresare în Fâșia Gaza”, transmite Cotroceniul.

Administrația Prezidențială a fost întrebată și dacă România analizează trecerea de la statutul de observator la cel de stat membru al Consiliului Păcii, respectiv dacă Bucureștiul a primit o invitație formală de aderare.

Răspunsul transmis nu precizează dacă o asemenea invitație a fost primită și nici dacă România intenționează să devină membru. Administrația Prezidențială se limitează la a arăta că România menține un dialog cu părțile implicate și că pregătește inițiative care vor putea fi operaționalizate atunci când condițiile din teren o vor permite.

Statutul României la reuniunea din 19 februarie a fost rezultatul unei decizii deliberate a Bucureștiului. Nicușor Dan primise invitația lui Donald Trump de a se alătura Consiliului Păcii, însă România nu a semnat Carta organizației și nu a devenit stat membru. Președintele explica înaintea deplasării la Washington că a cerut clarificări părții americane și că unele prevederi ale documentului intrau în contradicție cu angajamente internaționale deja asumate de România.

Unul dintre exemplele invocate explicit de șeful statului era cel al sancțiunilor. „Membrii acestei organizaţii îşi propun împreună să dispună sancţiuni, dar România are obligaţie faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sancţiunile pe care le-ar putea dispune faţă de o ţară sau faţă de un operator economic”, declara atunci Nicușor Dan. În aceste condiții, spunea el, România nu putea semna Carta înainte ca implicațiile juridice să fie lămurite.

Președintele susținea însă că participarea la reuniune, chiar fără calitatea de membru, era în interesul României. Statutul de observator permitea Bucureștiului să participe la discuții și să își exprime poziția, fără ca deciziile Consiliului să îi fie automat opozabile. Nicușor Dan a invocat și interesul României de a menține „legătura privilegiată cu SUA”, pe care a descris-o drept un pilon important pentru securitatea țării, precum și interesul pentru stabilizarea Orientului Mijlociu.

În jurul noii organizații a existat încă de la lansare și o controversă financiară. Carta Consiliului prevede că mandatul obișnuit al unui stat membru este de cel mult trei ani, cu posibilitatea reînnoirii de către președintele organizației. Limita de trei ani nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari.

Carta îi conferă totodată lui Donald Trump, în calitate de președinte inaugural al Consiliului, o poziție foarte puternică. Statele pot deveni membre numai în urma unei invitații a președintelui Consiliului, iar deciziile adoptate de majoritatea statelor prezente și votante au nevoie și de aprobarea acestuia. Fiecare stat membru dispune de un vot.

România nu a fost singurul stat european care a evitat atunci aderarea deplină. Italia, Grecia și Polonia au ales, de asemenea, participarea fără statut de membru deplin, în timp ce aliați europeni importanți ai Statelor Unite, între care Franța, Germania, Marea Britanie și Spania, nu s-au alăturat Consiliului. Unele guverne europene au ridicat semne de întrebare inclusiv cu privire la raportarea noii structuri la sistemul ONU, potrivit știripesurse.