Cine ia un milion de euro pentru audit energetic la clădirile Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
Cine ia un milion de euro pentru audit energetic la clădirile Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestAgenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, condusă de Luminița Mihailov, plătește 1,1 milioane de euro pentru servicii de audit energetic la clădirile publice din județele acestei regiuni, inclusiv Constanța, iar cei mai mulți bani merg către firma unui expert până de curând la Administrația Fondului pentru Mediu, instituția de stat care finanțează eficientizarea energetică a imobilelor, în speciale ale celor publice. Fost agent imobiliar și lider al Tineretului Liberal Vrancea, patronul firmei a devenit un om de afaceri de succes în București, cu statul printre cei mai mari clienți ai serviciilor sale.
Iulia Monica și Marius Băițelu
Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est plătește 5.685.269,02 lei, fără TVA, pentru servicii de audit energetic, expertiză tehnică și elaborare DALI, în vederea eficientizării energetice a clădirilor publice din județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați și Vrancea.
Luminița Mihailov, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est
Acordul valabil 20 de luni a fost încheiat pe 9 iulie 2025 cu mai multe firme și este împărțit în 10 loturi, care acoperă toate cele cinci județe ale Agenției.
Banii vor fi împărțiți după cum urmează: Concrete & Design Solutions SRL din București încasează 935.423,24 lei pentru Lotul 1 (clădiri publice din municipiul Brăila), asocierea Techmedia Electronics SRL Iași– Via Pro IT Consulting SRL Botoșani și Acicad New Expert SRL Botoșani primește 1.071.000 lei pentru loturile 2, 3 și 10 (clădiri din județele Brăila, Buzău, Vrancea și Constanța) și Globexterra SRL București primește 3.678.845,78 lei pentru loturile 4, 5, 6, 7, 8 și 9 (cea mai mare parte a clădirilor din județele enumerate, în special Constanța).
Patru acte adiționale, doar de la începutul acestui an
Suma acordului va crește, fără doar și poate, prin actele adiționale adăugate la contractul inițial. Deocamdată, firma care va încasa cea mai mare parte a banilor, Globexterra, a parafat deja patru acte adiționale doar de la începutul acestui an, ultimul pe 22 iunie 2026.
„Prin modificarea portofoliului de clădiri aferent contractului, numărul acestora se modifică de la 75 la 76, suprafața totală desfășurată a clădirilor se mărește față de Actul adițional nr.1 cu 1563 mp, iar valoarea totală a contractului crește de la 3.618.014,92 lei, fără TVA, la 3.678.845,78 lei, fără TVA. Comparativ cu prevederile contractului nr.4882/09.07.2025, numărul de clădiri este cel inițial, suprafața totală desfășurată este mai mică cu 3162 mp, iar valoarea totală fără TVA este mai mică cu 104.769,22 lei” – se arată în actul adițional publicat de SEAP.
Globexterra SRL a fost înființată în 2011, cu domeniu de activitate în servicii integrate de proiectare, arhitectură, inginerie și management de proiect pentru construcții și a raportat pentru anul 2025 o cifră de afaceri de 2.864.796 lei și un profit net de 365.667 lei, cu 41 de angajați.
Contracte de 35,5 milioane lei de la stat
Firma este deținută de Marius Băițelu, care mai are și agenția imobiliară Re/Maxx Klass București. Până să dezvolte aceste afaceri, Băițelu era la un moment dat liderul Tineretului Național Liberal Vrancea și fost consilier parlamentar al deputatului PNL, afaceristul vrâncean Laurențiu Țigăeru Roșca.
Interesant este că soția lui Marius Băițelu, Iulia Monica Băițelu, a fost angajată la un moment dat la Administrația Fondului pentru Mediu după ce la conducerea agenției de stat a fost pus chiar șeful soțului ei, respectivul fost deputat Laurențiu Țigăeru Roșca.
În 2022, când Iulia Monica Băițelu pleca din funcția de referent de specialitate la Administrația Fondului pentru Mediu, declara că ocupa și postul de director la Globexterra, firma soțului.
Potrivit informațiilor publice, Globexterra a primit contracte de la stat în valoare totală de 35,5 de milioane de lei în ultimii ani.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
9° Constanța 
















