Cine sunt europarlamentarii români care au votat pentru scoaterea imigranților ilegali de pe teritoriul UE?
Cine sunt europarlamentarii români care au votat pentru scoaterea imigranților ilegali de pe teritoriul UE?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestUniunea Europeană schimbă foaia cu cetățenii non-europeni care trec granița ilegal! În urma votului din plen, s-a decis că imigranții care calcă prin căi neortodoxe pe teritoriul statelor membre ale UE riscă să înfunde pușcăria, dacă nu îl părăsesc până în termenul limită impus de către autorități și dacă vor comite acțiuni care aduc un risc asupra securității. Mulți dintre europarlamentarii români au votat în favoarea noii sancțiuni, în timp ce social-democrații... au preferat să rămână în stand-by. Precizăm că decizia a fost luată ca urmare a presiunilor politice asupra Comisiei Europene de a controla valul de migrație venind, în special, din țările din lumea a treia.

Săptămâna trecută a debutat cu o propunere cel puțin controversată în Parlamentul European, care vrea să schimbe macazul în ceea ce privește rata mare de imigrație ilegală de pe teritoriul Uniunii. Au fost făcute modificări în Directiva privind întoarcerea imigranților din lumea a treia, care nu au drept de ședere pe teritoriu, astfel că cei care nu colaborează cu autoritățile riscă chiar și încarcerarea până la 24 de luni. Potrivit reprezentanților europeni, în ciuda faptului că legislația în vigoare prevede deja expulzarea celor care vin ilegal în teritoriu, doar un sfert dintre ei se întorc în statele de proveniență.
Cine sunt europarlamentarii români care au votat „pentru„?
Modificarea legii a fost pusă sub dezbatere în plen, fiind votată de către 389 de europarlamentari. În același timp, 206 s-au abținut, iar 32 nu au votat. Dintre europarlamentarii români, din 33, au votat 21, majoritatea fiind în favoarea ei.
Claudiu Târziu, europarlamentar din partea Partidului Acțiunea Conservatoare și Cristian Terheș, din partea Partidului Național Conservator Român, s-au numărat printre cei care au votat „pentru„ pedepse mai aspre asupra celor care trăiesc ilegal pe teritoriul Uniunii Europene.
De asemenea, printre ei s-au mai numărat și Diana Șoșoacă, lider al SOS România și Luiz Lazarus, deputat din partea România – Dreptate și Frăție. Amintim că, în perioada alegerilor europarlamentare, Lazarus a candidat pe listele SOS România, dar s-a retras din partid în mai 2025, după tensiunile care au erupt în partidul lui Șoșoacă. După ce și-au spus „adio„, politicianul a format grupul parlamentar România - Dreptate și Frăție, format din cei care au părăsit SOS România.
Precizăm că printre adepții modificării legii în cauză se numără și fostul premier desemnat de către președintele Nicușor Dan, Eugen Tomac. Adrian Axinia, de la AUR, Rareș Bogdan și Daniel Buda, de la PNL, Gheorghe Falcă (PNL), Dan Motreanu (PNL), Siegfried Mureșan (PNL), Virgil Popescu (PNL), Șerban Sturdza (PAC), Georgiana Teodorescu (AUR), Loránt Vincze (UDMR), Adina Vălean (PNL) și Iuliu Winkler (UDMR) au fost şi ei pro pentru pedepsele aspre asupra imigranților fără drept de şedere.
Social-democrații au zis pas... în masă!
De menționat faptul că aproape niciun membru al Partidului Social Democrat nu a votat pentru sistemul propus de către Parlamentul European, privind grăbirea procesului de expulzare a imigranților ilegali de pe teritoriul UE. Vasile Dîncu a fost singurul membru care s-a abținut, iar Dan Nică a votat „împotrivă„. Restul social-democraților, în schimb, fie nu au vrut să voteze, fie au absentat într-un mod cel puțin grotesc.
Nici cei de la USR nu par să fie pe aceeași lungime de undă cu colegii lor europeni, astfel că Dan Barna s-a abținut, iar Vlad Voiculescu nu a votat. Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a votat „împotrivă„.
Uniunea Europeană, sub presiune politică să rezolve problema migrației haotice
Comisia Europeană, prezidată de către Ursula von der Leyen, a prezentat, în luna ianuarie, planul său de a reduce semnificativ problema migrației ilegale pe teritoriul Uniunii Europene, în urma presiunilor politice. În cadrul proiectului, membrii CE s-au angajat să colaboreze cu țările din afara blocului european.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene
De precizat faptul că a fost introdus și conceptul de „hub pentru retur„, care va fi amplasat în afara graniței UE. Acesta va avea scopul de a pune presiune pe conducătorii țărilor din lumea a treia de a își aduce înapoi cetățenii, dar și de a-i pedepsi pe cei care vin ilegal în statele europene, în cazul în care nu colaborează cu autoritățile.
Uniunea Europeană a negociat deja cu state cum ar fi Tunisia, Egipt și Moroco pentru a controla valul de migrație. În schimb, țările vor primi sprijin și investiții pentru cooperare.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.1° Constanța 










.jpeg_t.jpeg)





