Cîrjaliu: Faptul că eu sunt de la PSD și Florin Mitroi de la PNL nu înseamnă că trebuie să ne scoatem ochii. Video

Măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan ar putea băga în faliment primăriile, spune Cristian Cîrjaliu, primarul din Agigea. Proiectele de infrastructură vor fi blocate, șantierele nu vor putea fi închise, iar decontul îl vor suporta unitățile administrativ teritoriale. Despre acest subiect am vorbit cu Cristian Cîrjaliu într-un interviu acordat ziarului Replica. Și tot în interviu am discutat cu primarul despre proiecte aflate în derulare. Între timp, Cristian Cîrjaliu se pregătește și de evenimentul de la finalul săptămânii, organizat cu ocazia zilei comunei, și anume Festivalul „Darurile Mării”, un eveniment dedicat comunității din Agigea, tradițiilor pescărești și bucuriei verii la malul mării.

Primarul din Agigea, Cristian Cîrjaliu, s-a aflat miercuri, 30 iulie, în studioul Replica, unde a vorbit, în cadrul unui interviu, despre măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan menite să bage în faliment primăriile.  

Așadar, Cristian Cîrjaliu este de părere că președintele Nicușor Dan a mințit poporul cu televizorul. „Nicușor Dan a mințit populația României și a spus că nu se va crește TVA-ul. Mai mult, a și semnat un angajament în acest sens. Rezultatul? Astăzi avem o creștere de 2%. Așa ceva nu se face. Asta nu e administrație. După ce a fost ales, a făcut exact opusul a ceea ce a promis”, spune Cîrjaliu.

Durerea lui cea mai mare sunt proiectele pe Anghel Saligny, care s-ar putea bloca, iar unitățile administrativ teritoriale ar putea fi în impas. „Dar aș vrea să începem cu proiectele, pentru că aici e marea problemă a localităților rurale din România: proiectele finanțate prin programul „Anghel Saligny”. Auzim zilnic că aceste proiecte urmează să fie stopate, șterse sau înghețate. Doamne, iartă-mă! Ce facem cu constructorii? Avem proiecte negociate cu 19% TVA, iar acum, în timpul construcției, se impune 21% TVA. În ce măsură vor fi afectate primăriile? Primăriile sunt aproape în faliment. De unde să scoată o primărie banii, dacă are, de exemplu, investiții de 10 milioane de lei? De unde scot acești bani? Guvernul nu a prevăzut această suprataxare, nu există fonduri pentru acoperirea diferenței, iar de aici pornește întreg haosul. Luăm cel mai negru scenariu: înghețăm lucrările. Cine credeți că mai vine pe șantier după ce a fost stopat, având 20%, 30% sau 40% din lucrare executată? Trebuie să-l dau afară pe constructor și apoi să-l aduc înapoi? Nu va reveni în șantier după trei ani!  În loc să mă coste un proiect 1 milion de lei, ajunge să mă coste 1,5 milioane. În loc să găsim soluții și să continuăm proiectele începute – cele care au autorizații de construire – preferăm să le blocăm. Asta nu este dezvoltare economică. Asta înseamnă stagnare. Nu poți să spui: „Am câștigat alegerile, suntem la guvernare” și a treia zi să cumperi armament, în timp ce autoritățile publice locale sunt ignorate. Se cheltuie miliarde pe alte direcții, dar nu se investește în infrastructura locală”, a precizat Cristian Cîrjaliu.

Video 1:

Cîrjaliu: Dacă îi dați afară, oamenii se vor adresa instanțelor

Cîrjaliu spune că e de acord cu descentralizarea, dar cu respectarea legii. „Când am aderat la Uniunea Europeană, aveam Legea Autonomiei Locale – Legea nr. 199/1997 – care conținea toate principiile privind autoritățile publice locale și autonomia acestora. Ce se întâmplă astăzi încalcă flagrant această lege. Nu mai există stabilitate. Funcțiile de secretar și arhitect-șef vor fi pe durată determinată. Domnule Bolojan, domnilor guvernanți, noi avem contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Dacă îi dați afară, oamenii se vor adresa instanțelor. Și peste trei ani câștigă procesul, iar despăgubirile vor fi plătite din bugetul primăriei, nu de guvern. Dacă guvernul a făcut legea, guvernul să plătească. Nu primarii”, a adăugat Cîrjaliu.

Cristian Cîrjaliu

Legat de viceprimari și de eliminarea funcțiilor de viceprimari, în localitățile mici, alesul șef a precizat: „Viceprimarii sunt aleși locali, desemnați în baza legii și a Constituției. Dacă tot schimbați viceprimarii, de ce nu schimbați și deputații? Să avem 300 în loc de 500. Spunem că rezolvăm o problemă astăzi, dar peste trei ani ne adâncim și mai mult în ea. Cu penalități, costuri mari și riscuri uriașe pentru administrațiile locale. Eu am pregătit o analiză a ceea ce înseamnă măsurile luate de actualul guvern. Comuna Agigea, în calitate de autoritate locală, denunță acest mod de lucru. Transferul de competențe de la autoritatea centrală către cea locală trebuie să se facă cu finanțare, nu fără. Ne-au dat sarcini – intabulare accelerată, evaluări, rotații – fără niciun mecanism de finanțare. Funcțiile esențiale – secretarii generali și arhitecții șefi – sunt funcții publice, dar sunt politizate. Secretarul și arhitectul șef lucrează în subordinea UAT-ului și sunt plătiți de acesta, dar sunt evaluați de prefect, care este un funcționar politic, numit, nu ales. Transferăm responsabilitatea financiară unei părți, dar dăm controlul alteia. Asta duce la o politizare gravă a funcției publice. Legea spune clar: aceste funcții nu trebuie să fie subordonate politic. Atunci de ce să nu permitem secretarului sau arhitectului șef să candideze la funcția de primar, dacă tot îi tratăm politic? Prefectul, ca reprezentant al Guvernului, primește instrumente de blocaj administrativ – validarea tăcută a hotărârilor patrimoniale, platforme digitale, inventare, proceduri subordonate altor structuri guvernamentale.“

Video 2:

Avem noi nevoie de Institutul pentru Cercetarea Revoluției Române? Sau de Institutul pentru Cercetarea Levantului? 

Cristian Cîrjaliu spune că ar trebui desființate instituțiile inutile, care mănâncă mulți bani degeaba din bugetul de stat. „Haideți să desființăm Institutul de Cercetare a Levantului. Să desființăm și Institutul de Cercetare a Revoluției Române. Avem noi nevoie de Institutul pentru Cercetarea Revoluției Române? Sau de Institutul pentru Cercetarea Levantului? Unde președinte este, din ce am înțeles, domnul Emil Constantinescu – fost președinte al României. Să tăiem finanțarea către ONG-uri care primesc bani cu nemiluita. Și către tot felul de agenții ale statului care doar mănâncă bani și nu produc nimic. Era un proiect să se desființeze inspectoratele școlare. Unde avem funcții de director, director adjunct, director al directorului. Cine mai folosește inspectoratele școlare? Nimeni. Sunt doar funcționari publici puși acolo. Cu banii aceia se putea face altceva. Și mai sunt multe instituții care pot fi comasate, reorganizate. Dacă aș fi premier, n-aș păstra decât APIA, pentru că are legătură cu agricultura. Restul – o grămadă de instituții fără rost. Cu directori, secretari, secretari adjuncți, asistenți ai directorilor adjuncți... Am ajuns astăzi în faza în care cheltuim mai mult decât producem. De ce? Pentru că am înființat toate aceste structuri. Am aflat, de exemplu, că există o agenție pentru promovarea comerțului în afara României, care cheltuie 27 de milioane de euro. Un buget uriaș. Și acolo, doar 2% dintre angajați știu să vorbească o limbă străină. Păi cum promovezi comerțul extern în astfel de condiții? Și, bineînțeles, toate posturile sunt politizate. Sunt de acord cu reforma, dar cu una gândită serios, bine fundamentată. O reformă adaptată fiecărui UAT. Nu putem aplica aceeași măsură peste tot. În România, sunt comune cu 100 de locuitori. Da, acele comune trebuie reorganizate. Dar despre reorganizarea administrativ-teritorială se vorbește de 15–20 de ani. În loc să sprijinim autoritățile locale, le atacăm. Când sunt buni primarii? Doar în campania electorală. După ce trec alegerile, nu mai sunt buni. Și vedem cine rezistă până la următoarea campanie.”

Guvernul Bolojan a aruncat economia în haos

Marele pericol al acestei așa-zise reforme este abandonarea lucrărilor publice, spune Cîrjaliu. „Reînceperea lor, peste ani, va fi un coșmar. Cine plătește conservarea lucrărilor? Credeți că va sta cineva să păzească un șantier timp de trei ani? În comuna Agigea, avem o creșă începută și o canalizare realizată în proporție de 87%. Ce facem acum? O închidem? Și peste trei ani, plătim din nou expertize, alte costuri, alte contracte. Alți bani, altă distracție. Guvernul Bolojan a aruncat economia în haos. Primăriile sunt la un pas de colaps. Iar primăria a devenit țap ispășitor. Când ceva nu merge, se scoate „din joben” primarul. Primarul e de vină. UAT-ul e de vină. Secretarul e de vină. Guvernul nu recunoaște că el e de vină, că el a gestionat bugetele țării în ultimii ani. Eu sunt de acord că e nevoie de reformă. Dar trebuie începută de sus în jos, nu invers. Când te instalezi în funcție, începi reforma de sus. Nu schimbi întâi primăriile”, a mai precizat primarul.

Video 3:

Cîrjaliu: Am o relație foarte bună cu Florin Mitroi

Schimbând registrul, l-am întrebat pe Cristian Cîrjaliu care este relația cu președintele Consiliului Județean Constanța. Iată ce ne-a răspuns!

Florin Mitroi

„Foarte bună. Faptul că eu sunt PSD și el PNL nu înseamnă că trebuie să ne scoatem ochii. Florin Mitroi a plecat de jos, ca noi toți. A fost primar de comună atâția ani, știe ce înseamnă administrația publică. Alții s-au trezit în funcții și au început să forțeze toate UAT-urile – chiar și cele din PNL. Cu ce mă poate ajuta Mitroi? Bani nu sunt,  dacă el primește trei paie și are cinci măgari, cum să le împartă? Dacă nu primește bani de la Guvern, ce să facă? Avem o relație bună pentru că ne cunoaștem. Până în decembrie 2024, absolut toate consiliile județene din România au avut bani și au primit fonduri de la guvernele României. Deci, până anul trecut, da, toate consiliile județene, locale și primăriile au primit bani de la Guvernul României. Și știți ce îmi pare rău? O mare parte din banii aceștia s-au dus și la Oradea. Iar acum vii (n.red. premierul Ilie Bolojan, fost primar al orașului Oradea) și spui: «Hai să ne uităm pe execuția bugetară a municipiului.» Hai să ne uităm pe execuția bugetară a județului Bihor, da? Să vedem cum s-au împărțit banii. Că tare mi-e că acolo s-au dus mai mulți bani decât la Constanța.”

În final, primarul Cristian Cîrjaliu a vorbit și despre proiectele comunei, care nu sunt puține și pe care speră să le finalizeze fără probleme. Și, încă ceva: Cristian Cîrjaliu vă invită la o nouă ediție a Festivalului „Darurile Mării”, un eveniment dedicat tradițiilor pescărești și bucuriei verii la malul mării. În zilele de 1 și 2 august 2025, în parcul „Mihai Eminescu” din Agigea, vă așteaptă două seri de spectacol cu artiști îndrăgiți: Smiley, Cabron, Acoustic Boyz, Elena Plătică & Elvis Anefi  Zdob & Zdub, Mandinga, Misha Miller, Steaua di Vreari. În completarea atmosferei: Live cooking show cu preparate pescărești autentice & degustări gratuite. 

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.