Robert Turcescu: Americanii s-au săturat să finanțeze echiparea militară și strategică a NATO, fără ca europenii să-și pună buzunarul la bătaie. Video

Jurnalistul Robert Turcescu a declarat, în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că la Summitul NATO de la Ankara atenția ar trebui să fie îndreptată spre președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, care, alături de Donald Trump, va trasa noile linii ale Alianței. Turcescu a mai spus că, la acest eveniment, România nu va sta la masa bogaților, ci va fi inclusă în meniu. Referitor la situația politică internă, jurnalistul a afirmat că aceasta este foarte gravă și că țara noastră mai are foarte puțin până când va fi trimisă în zona lumii a treia. Totuși, el consideră că este foarte posibil să avem un Guvern cu puteri depline mai repede decât ne așteptăm.

Robert Nenciu, Robert Turcescu

Situația economică din România, pe marginea prăpastiei

Potrivit jurnalistului Robert Turcescu, România se află pe marginea prăpastiei din toate punctele de vedere, mai ales din punct de vedere economic, unde consumul a scăzut semnificativ. Turcescu spune că românii nu au devenit precauți ci oarecum foarte speriați de ceea ce urmează să se întâmple.

„Situația economică... eu cred că în acest moment dumneavoastră, acolo la Constanța, sunt absolut convins că o simțiți din plin. Am stat de vorbă cu oameni care au afaceri pe litoral și care îmi spun că da, este lume pe litoral, însă oamenii sunt foarte rezervați. Spre exemplu, dacă vin, își aleg cu grijă hotelurile în care stau, sunt foarte atenți la ce și cât consumă, iar mulți dintre ei fac ceea ce făceau la începutul anilor '90 sau chiar în anii '80: mănâncă «din pungă», cum se spune, adică de acasă sau de la supermarket, pentru că este mai ieftin. Cu alte cuvinte, situația economică în momentul de față în România se caracterizează, în primul rând, printr-o prudență foarte mare a consumatorilor.

Este cât se poate de clar că avem de-a face cu mai mult decât prudență – avem un început de teamă în rândul consumatorilor. Și vă rog să mă credeți că un coșmar care mă bântuie în aceste momente este cel legat de downgradarea, de scăderea, de aducerea ratingului de țară în categoria junk. Dacă se va întâmpla acest lucru, nu vom mai vorbi despre un consum redus, despre prudența consumatorului sau despre lipsa de dever a unor afaceri.

Vom vorbi despre situații de o gravitate excepțională, care vor avea ca punct final tensiuni sociale extraordinar de mari. Țin să spun acest lucru nu din dorința de a speria pe cineva, ci din dorința de a sublinia, o dată în plus dacă este posibil, incapacitatea tuturor factorilor de decizie din România, de la președintele Nicușor Dan până la, putem să-i spunem, chiar demisul Bolojan, dar vorbesc și despre toți ceilalți actori politici ai României, în special. Mă refer chiar și la guvernatorul Băncii Naționale, care ar putea găsi, totuși, niște formule prin care să nu sperie populația, dar să o avertizeze că vin niște vremuri destul de tulburi.

Nu trebuie să fii un mare specialist în economie pentru a înțelege că economia românească este, în acest moment, într-o perioadă în care – așa cum aminteați dumneavoastră mai devreme referindu-vă la societate, iar eu mă refer la dimensiunea economică a lucrurilor – suntem pe marginea unei mari prăpăstii. Aștept în continuare și privesc cu o îngrijorare deloc jucată lipsa de reacție din partea economiștilor din această țară, a celor care au puterea să dialogheze cu populația și să găsească, repet, formule de a avertiza oamenii că, în cazul unei situații în care România ajunge în categoria junk, vor urma lucruri cu care noi nu ne-am mai întâlnit după 1995. Spun încă o dată: nu vreau să sperii pe nimeni.

Video 1:

Vreau însă, pentru că am făcut așa, un soi de tradiție de când ne întâlnim în aceste dialoguri, să punctăm niște lucruri care, de data asta, sper să nu se adeverească. Sper să fie așa. Să rămână doar la categoria: „Domnule, nu știu, am zis-o și eu la un moment dat, eram îngrijorat și nu s-a întâmplat”. Ar fi bine ca lucrurile să stea așa și peste câteva luni de zile, poate undeva la finalul lunii septembrie, cel târziu, să răsuflăm ușurați. Dacă însă vom avea de-a face cu această retrogradare a economiei românești la categoria junk – adică la categoria, cum vreți să-i spunem, „gunoi”, cea mai scăzută din toate ratingurile de țară – vom vedea lucruri pe care în 37 de ani nu le-am văzut niciodată.

Sau putem să spunem „la categoria lumea a treia”. Asta înseamnă, doar așa, ca să arăt ce nori negri ne-ar putea paște, situații în care pensiile și salariile s-ar putea să nu se mai plătească pentru o perioadă de timp, s-ar putea să existe... Vă repet, economia românească, din păcate, astăzi trăiește exclusiv din banii pe care reușește să-i împrumute.

Asta este o chestiune din cauza căreia, dacă aș fi nu neapărat prim-ministru, ci doar un simplu lucrător în Ministerul de Finanțe, domnule, eu n-aș putea să dorm! Să mă gândesc că o retrogradare la categoria junk ne-ar face să nu mai putem accesa, decât la niște dobânzi colosale, sumele care ne ajută astăzi să trăim și să subzistăm ca nație. Deci vă dați seama ce ar însemna să trecem de la dobânzile care oricum sunt mari în acest moment – și oricum ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la creditele pe care le avem deja luate – să ajungem în situația în care să plătim dobânzi mult mai mari decât cele din prezent, să avem oameni care își vor cere salariile și pensiile, iar statul va trebui să le spună că luna aceasta nu există bani pentru așa ceva? Este teribil“, a declarat Robert Turcescu.

Robert Turcescu

România ar trebui să fie deja pe drumul anticipatelor

Robert Turcescu a precizat că scenariul băgării intenționate în faliment a României nu este departe de adevăr, dar că dacă acest lucru este real, atunci se poate vorbi de trădare de țară. El a afirmat că România ar trebui să fie deja pe scenariul anticipatelor, dacă ar fi să interpretăm corect prevederile Constituției

„Sper din tot sufletul, deși nu vă pot contrazice cu glas foarte tare, sper să nu aveți dreptate. Pentru că asta ar însemna trădare de țară. Dacă suntem în situația în care niște nenorociți care conduc România – și nu dau nume, nu mă refer la persoane, ci vorbesc la nivel ipotetic, general – au un plan de falimentare pentru această țară, situația se ridică la nivelul trădării de țară.

Ceea ce subliniați dumneavoastră pe cele două paliere propuse mi se pare însă foarte interesant, pentru că sunt mai bine de 63 de zile... vreo 64 de zile de când a fost demis Guvernul Bolojan. Am avut o discuție la începutul acestei săptămâni cu profesorul Adrian Severin, om care în anii 1990-1991 a lucrat la celebra Constituantă, adică acel grup de lucru prin care s-a născut Constituția României. Domnul Adrian Severin a venit cu o viziune, o perspectivă foarte interesantă și pe care nu văd de ce nu ar trebui să o luăm serios în calcul.

Aceea în care a spus: „Domnule, cele două nominalizări despre care vorbește Constituția s-au produs”. Nominalizarea Tomac, chiar dacă nu a trecut prin Parlament... Din momentul în care Tomac, practic, nu a reușit să strângă acea majoritate, faptul că nu a mai ajuns la votul formal din Parlament, prin care să se vadă că nu are majoritate pentru a fi șeful unui guvern, nu are nicio legătură cu ceea ce s-a întâmplat. În Constituția României nu există instituția „predării mandatului” pe care l-ai primit pentru a forma un guvern.

Deci Constituția nu spune că dacă ți s-a dat un mandat să faci un guvern – ceea ce s-a întâmplat formal din partea președintelui – și n-ai reușit să-l formezi, te duci și îl dai înapoi, iar președintele zice: „Bine, l-am primit, lasă că nominalizăm pe altul”. Asta ar însemna că s-ar putea face astfel de nominalizări la nesfârșit. Or, Constituția vorbește clar de doar două încercări. Deci, în momentul în care președintele a zis „L-am desemnat pe domnul Eugen Tomac să facă guvernul”, aceea a fost prima desemnare despre care vorbește Constituția. A doua desemnare a fost când a venit vorba de Veștea.

Robert Nenciu, Robert Turcescu

Suntem deja, spune profesorul Severin – și repet, nu găsesc argumente să-l contrazic –, în situația în care ar trebui să ne orientăm serios spre varianta alegerilor anticipate. Faptul că președintele adaugă la Constituție în acest moment, în mod absolut nepermis, vorbind despre o viitoare desemnare doar în condițiile în care se adună o majoritate de 233 de voturi, nu are nicio legătură cu textul constituțional.

Deci blocajul despre care vorbeați dumneavoastră și faptul că am putea vorbi despre trădare începe exact de aici, fără să exagerăm absolut deloc. Din momentul în care Constituția este interpretată în fel și chip – dar în niciun caz în spiritul care ar trebui să caracterizeze interpretarea dincolo de litera ei, adică într-o manieră curată, fără să încerci să forțezi limitele constituționale, fără să adaugi și fără să interpretezi în mod ticălos –, înseamnă că suntem într-o situație de ieșire din cadrul constituțional. Iar de aici încolo, dacă lucrurile stau așa (și iată că stau așa), orice este posibil.

Ce o să se întâmple? Președintele o să aștepte până în anul electoral 2028 să se împace eventual PNL-ul cu PSD-ul și cu USR-ul? Adică, dacă ăștia nu se împacă, să înțelegem că domnul Ilie Bolojan, care are mai mult de 45 de zile de când a fost demis... la fel și miniștrii din garnitura lui, care sunt plecați din funcții, practic, de peste 45 de zile... Păi ce facem? Rămânem așa cu această chestiune sine die, adică la nesfârșit?

Mai e încă ceva, o subliniere făcută de asemenea de domnul Severin. Țin să le punctez pentru că nu le-am auzit până acum în spațiul public și mi se par extraordinar de interesante prin valoarea lor de întrebuințare, măcar la nivelul analizei politice, pentru a înțelege în ce hal suntem în acest moment. Guvernul care a rămas la Palatul Victoria nu mai are nicio legătură cu guvernul care a fost învestit anul trecut. Și vorbesc aici de legitimitate, în primul rând! Principalul partid din formula guvernamentală existentă până în data de 5 mai, și anume PSD – care era, ce să vezi, și câștigătorul alegerilor din decembrie 2024 –, a plecat de la guvernare.

Video 2:

Deci guvernul actual este lipsit de legitimitate. Una era dacă ar fi plecat UDMR-ul, să spunem, sau chiar USR-ul, care erau partide minore în arhitectura guvernamentală raportat la numărul de voturi primite în decembrie 2024. Dar a plecat de la guvernare Partidul Social Democrat, partidul care câștigase, prin numărul de voturi, scrutinul din 2024!

Prin urmare, guvernul actual, chiar și în formula asta de guvern demis care se agață de scaunele de la Palatul Victoria, are o nelegitimitate uriașă. Nu doar cea dată de faptul că a fost destituit prin moțiune de cenzură, ci și prin componența sa politică actuală; el nu mai poate revendica o legitimitate reală, ci una extraordinar de mică. Deci situația este, dintr-odată, mult mai complicată decât un simplu blocaj politic în care partidele nu vor să se înțeleagă momentan.

Și aș mai sublinia un lucru: calitatea oamenilor din toată această ecuație politică mă îngrozește realmente. Am un sentiment, cum să vă spun, de pumn în stomac de fiecare dată când mă uit la liderii politici de la care noi așteptăm în acest moment rezolvarea unor astfel de situații. Și astăzi suntem într-o criză blândă, doar de natură politică. Spun din nou: dacă vine un tsunami economic, vă dați seama că noi trebuie să ne bazăm pe inși precum cei din conducerea actuală, care habar n-au de economie și sunt pafariști total în această materie? Că trebuie să ne bazăm pe un Bolojan care, în afară de tăieri, oricum n-a știut să facă absolut nimic în această țară? Și el, teoretic, rămâne pe poziție.

Sau că ar trebui să ne bazăm – presupunând că pleacă domnul Bolojan – pe domnul Grindeanu? Iertați-mă, dar ieri l-am văzut într-un interviu de o oră în care n-a spus absolut nimic! A încercat doar să se războiască, eventual, cu domnul Bolojan, dar nu ne-a prezentat perspectiva unui eventual guvern condus de domnia sa și cu o majoritate PSD. Să zică: «Domnule, uite, eu vreau să mă duc la Palatul Victoria pentru că vreau să fac asta, asta și asta. Sunt cinci puncte pe care eu, ca viitor prim-ministru, vreau să le pun în practică». Vă spun serios, am o senzație de pumn în stomac pe care o primesc de fiecare dată când mă uit la acești oameni“, a spus Turcescu.

Robert Nenciu, Robert Turcescu

România este blocată de interesele externe

Robert Turcescu a mai spus că astăzi nu asistăm la o bătălie politică pură la nivel intern, ci la o bătălie economică în care sunt implicați factori externi care folosesc politicul din România pentru a reuși să-și atingă scopul economic.

„Spre deosebire de momentele politice pe care le-am trăit și eu în perioada scurtă în care am fost deputat – am avut un mandat între 2016 și 2020 din partea votanților din Constanța, cărora le mulțumesc încă o dată –, când am asistat la blocaje de natură politică în bună măsură, astăzi cred că este vorba despre blocaje pe bani mulți.

Niciodată în România nu au fost de împărțit – și mai ales de împărțit pe farfurii care s-au dus dincolo de granițele țării – niște felii de tort atât de mari din punct de vedere financiar cum s-a întâmplat în ultima perioadă. Din primul moment în care am aflat că este vorba despre un tort de 16 miliarde de euro prin programul acesta, SAFE, am zis: „Am înțeles!”. Mi-am dat seama că pe o asemenea miză financiară uriașă nu se mai bate „plevușca”. Nu mai vin gușterii; vin rechinii, vin ăia mari, ăia grei, iar aceștia au în spate nu doar niște sisteme economice – cum ar fi complexul militar-industrial sau cel farmaceutic –, ci au în spate inclusiv state! Înțelegeți de ce?

Au în spate proptele politice. Au în spate oameni care dau telefoane, care sună de la Președintele României până la Premierul României, la Ministrul Apărării sau la alți miniștri și le spun: „Domnule, știți, aveți de cumpărat niște fregate, niște elicoptere, aveți de cumpărat orice... Poate v-ar interesa să vă uitați la oferta pe care o putem face noi, statul francez sau statul german, prin compania X sau compania Y”. Iar în acel moment, oamenii politici din România – care oricum nu au o autonomie foarte mare, o știm cu toții, de-a lungul anilor i-am văzut dependenți de inputuri externe – au fost luați prizonieri. De data aceasta au fost luați prizonieri punându-li-se la spate arma semnării contractelor și întrebându-i direct: „Vrei să mai ai viitor politic?”.

Video 3:

De aceea, probabil că neamțul i-a zis domnului Bolojan: „Rămâi la Palatul Victoria cât poți de mult!”, iar francezul i-a zis președintelui: „Încearcă să scapi de Bolojan, că altfel e nenorocire curată!”. Cred că într-o formulă de genul acesta se întâmplă lucrurile acum, apropo de ceea ce vă întrebați dumneavoastră. Nu mai este vorba despre o răfuială politică alimentată și susținută exclusiv de factorul intern. Jocul se poartă dincolo de granițele României și să știți că nu este nimic conspiraționist aici.

Ne uităm cu toții de atâta amar de ani și vedem că, de exemplu, atunci când multinaționalele s-au simțit lovite de nu știu ce impozit fixat în vremea lui Dragnea sau fixat chiar în vremea lui Ciolacu, cine au fost cei care au desfășurat campanii intense de lobby pentru eliminarea acelor impozite pe cifra de afaceri? Corporațiile, la braț cu ambasadorii.

Care au oricând intrare la miniștri, la prim-miniștri, la președinți. Nu știu dacă bat neapărat cu pumnul în masă, dar au vorbele la ei și știu cum să explice că ar fi bine să fie bine pentru aceste corporații, să nu fie rău. Înțelegeți? De asta spun că acum bătălia este una teribilă și are un spate puternic.

În spatele lui Ilie Bolojan s-au aliniat niște forțe externe. Este de la sine înțeles și de o evidență crasă că este vorba despre Germania, care – atenție! – își ia foarte în serios rolul, mai ales în această perioadă în care va exista un vid de putere în Franța. După cum vedeți, Emmanuel Macron este terminat politic vorbind. Acolo există încă o stare de incertitudine, nu se știe cine vine la putere. Bardella ar putea să-i ia locul în cursă lui Marine Le Pen, dar nimic nu este sigur.

Deci vor exista tensiuni interne și jocuri puternice în Franța. Statul francez va fi mai puțin atent la jocul internațional și mult mai concentrat, în perioada următoare, pe jocul politic intern. Or, dintr-o astfel de perspectivă, este evident că Germania va încerca să ocupe cât mai mult din terenul pe care îl lasă liber sau neocupat Franța. Ceea ce se și simte, de altfel. Iar România a fost un teren de joacă tradițional pentru francezi de foarte mulți ani, dar iată că acum Germania a intrat puternic în această partidă“, a explicat Turcescu.

Robert Turcescu

România nu are cum să stea la masa bogaților NATO

Turcescu a precizat că la Summitul NATO de la Ankara, România nu este decât în meniu și nu are cum să stea la masă cu cei mai puternici. El a mai spus că la acest Summit atenția trebuie îndreptată către Turcia care a făcut deja un joc extrem de inteligent și s-a poziționat de partea SUA.

„Suntem în meniu, ca să zicem așa. Nu suntem la masă, domnule. Asta este clar: suntem în meniu. Eu aș sta cu ochii ațintiți nu neapărat asupra conflictului dintre statele europene și America. Aici cred că este vorba doar despre bani și despre faptul că americanii s-au săturat să finanțeze, de atâta amar de ani, eforturile de echipare militară și strategică a Alianței Nord-Atlantice, fără ca europenii să pună și ei osul la treabă și buzunarul la bătaie.

M-aș uita însă foarte atent la acest summit chiar spre gazdă – spre Erdoğan și spre Turcia. În contextul în care statele europene au acest diferend cu Statele Unite ale Americii, toți se vor uita la numărul doi din Alianță ca poziție strategică, iar acesta este Turcia. Nu e Franța, nu e Germania, nu e Italia, înțelegeți? Este vorba despre Turcia.

Video 4:

Turcia este un actor din ce în ce mai important din toate punctele de vedere, iar felul în care se va poziționa Erdoğan în acest moment este de urmărit. Am văzut deja un prim episod: cele 21 de salve de tun trase în onoarea lui Donald Trump, o primire ca de padișah, ca de rege, pentru Trump la palatul lui Erdoğan. Acest lucru mă face să cred că, înainte de începerea propriu-zisă a acestui summit, între Statele Unite ale Americii și Turcia s-a bătut palma.

Eu cred că Erdoğan și cu Trump vor juca pe același aliniament, lăsând încă o dată statele europene într-o situație în care vor trebui să cerșească mila domnilor – adică și a domnului Erdoğan, și a domnului Trump. Iar pentru asta există o singură explicație, rezumată într-o singură frază: căderea îngrozitoare a diplomației europene la nivelul genunchiului broaștei. Asta este toată povestea“, a precizat Robert Turcescu.

Robert Nenciu, Robert Turcescu

Sloganul „fără penali în funcții publice“, doar o vrăjeală de campanie

Robert Turcescu consideră că sintagma „fără penali în funcții publice“ nu a avut niciodată un sens real, ci a fost folosită ca să prostească lumea. El mai spune că această sintagmă a fost valabilă doar până când se ajunge la penalii lor în funcții publice. Din momentul acela, aceia nu mai sunt considerați penali și nu mai e bună sintagma.

„N-a avut niciodată, din păcate! A fost numai o sintagmă aruncată ca să prostească lumea. Din păcate, periodic, România a traversat perioade marcate de astfel de lozinci, începând de la primul slogan de acest gen, când a candidat Ion Iliescu și se spunea că este «un președinte pentru liniștea noastră». Din acel moment s-a tot ajuns la vorbe de genul «fără penali în funcții publice» sau mai știu eu ce, care au mai amețit, pentru câteva cicluri electorale, o parte a electoratului. Oamenii, fie din naivitate, fie dintr-un soi de disperare — pentru că unii chiar își doreau sincer să nu mai vadă penali în funcții publice —, au crezut că se poate așa ceva, că este o formulă viabilă.

S-a dovedit, din nefericire, că astfel de formule sunt valabile doar până când se ajunge la penalii lor în funcții publice. Din momentul acela, aceia nu mai sunt considerați penali și nu mai e bună sintagma cu „fără penali în funcții publice”. Am mai văzut, am mai „fumat-o”, cum zice românul. Din păcate, este doar o vorbă goală.

S-ar putea să avem mai repede decât spun unii și alții pentru că, vă repet, vin aceste ratinguri de țară și vine această nebunie în care, vă spun sincer, nici măcar Bolojan dacă vine categoria «junk» peste noi nu vrea să fie singur cu PNL și USR la Palatul Victoria. Pentru că toate măciucile în cap el ei le vor lua. La ora aceasta, din sondajele de opinie și cercetările sociologice pe care le-am consultat personal, făcute de oameni care se pricep la așa ceva, după a avut o perioadă de creștere în care oamenii au considerat că este bine pe ideea aceasta ca Bolojan să reziste împotriva pesedismului, acum PNL începe să fie văzut ca un factor de blocaj. Și asta vine la pachet cu o cădere în preferințele electoratului și tot ce se va întâmpla prost din punct de vedere economic în perioada următoare este pus în cârca lui Ilie Bolojan, nu în cea a lui Sorin Grindeanu sau a lui George Simion. Ilie Bolojan și Nicușor Dan sunt văzuți în momentul de față ca principalul factor de blocaj în această ecuație politică și asta îi va costa foarte mult“, a afirmat Turcescu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.