Clauză ilegală în fișa postului, la TVR: Li se cere jurnaliștilor disponibilitate „24/7“, inclusiv noaptea și în zilele libere

Televiziunea Română le cere jurnaliștilor, printr-o nouă fișă a postului, să fie disponibili în regim „24/7”, să țină telefonul deschis permanent și să răspundă inclusiv noaptea, în zilele libere, la solicitările șefilor sau ale echipelor care coordonează jurnalele și celelalte canale ale SRTV. Formularea ridică semne serioase de întrebare din perspectiva legislației muncii, în condițiile în care Codul muncii limitează durata muncii, reglementează orele suplimentare și garantează repausul zilnic și săptămânal.

Clauza apare la punctul 5.1.23 din fișa postului și prevede că jurnalistul „răspunde prompt la apeluri sau solicitări în situații de breaking news, fie că este în timpul programului, fie că este liber, pe timp de zi și noapte, și rămâne la dispoziția șefului ierarhic superior atâta timp cât este nevoie pentru acoperirea acestora”. Textul continuă și mai explicit: „Lucrează în regim 24/7, ține în permanență deschis telefonul și are obligația de a răspunde atunci când este sunat de către șeful ierarhic superior sau de către membrii echipelor care coordonează Jurnalele sau celelalte canale ale SRTV”.

TVR funcționează 24/7, dar salariatul nu poate fi transformat în angajat disponibil permanent

Problema juridică majoră este că formularea pare să confunde regimul de funcționare al instituției cu regimul individual de muncă al fiecărui salariat. O televiziune publică poate avea activitate continuă, jurnale de noapte, breaking news și echipe de permanență. Însă această organizare ar trebui făcută prin ture, grafice, permanențe stabilite, ore suplimentare evidențiate și compensate, nu printr-o obligație generală impusă fiecărui jurnalist de a fi disponibil oricând.

Codul muncii definește timpul de muncă drept orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și își îndeplinește sarcinile. Pentru salariații cu normă întreagă, durata normală este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână, iar durata maximă legală, cu tot cu ore suplimentare, nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, cu anumite reguli privind media pe perioade de referință.

Prin urmare, o formulare de tipul „rămâne la dispoziția șefului ierarhic superior atâta timp cât este nevoie” poate deveni problematică dacă nu este însoțită de limite clare, pontaj, acordul salariatului și compensarea legală a muncii prestate în afara programului.

Fișa postului pare să intre în tensiune chiar cu CCM-ul TVR

Contractul colectiv de muncă al Societății Române de Televiziune prevede că munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazurilor de forță majoră sau a lucrărilor urgente, și că, dacă nu poate fi compensată prin ore libere plătite, se plătește cu un spor de 100% din salariul de bază. Același CCM prevede că orele suplimentare nu trebuie să ducă, împreună cu timpul normal de lucru, la depășirea mediei de 48 de ore pe săptămână.

Mai mult, CCM-ul TVR are o prevedere care spune că salariatul poate fi chemat la lucru din timpul său liber „numai cu acordul său” și numai pe baza unei note scrise întocmite de angajator prin șeful ierarhic. Dacă această chemare se face noaptea, între 22:00 și 06:00, instituția trebuie să asigure transportul salariatului de la și spre domiciliu.

În aceste condiții, punctul 5.1.23 din fișa postului poate fi interpretat ca o încercare de a transforma acordul punctual, prevăzut în CCM, într-un acord general și permanent, semnat anticipat prin fișa postului. O asemenea interpretare ar fi vulnerabilă juridic, pentru că salariatul nu poate renunța printr-o clauză contractuală la drepturile recunoscute de lege. Codul muncii prevede expres că orice clauză sau tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile legale ale salariatului ori limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Breaking news sau muncă suplimentară mascată?

Juridic, simplul fapt că o situație este calificată editorial drept „breaking news” nu elimină regulile privind timpul de muncă. Dacă jurnalistul este sunat în ziua liberă, noaptea sau după program și i se cere să lucreze, să documenteze, să producă, să coordoneze, să sune invitați ori să intre în legătură cu echipele din teren, acel timp poate deveni timp efectiv lucrat.

Codul muncii prevede că munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă este muncă suplimentară și nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția forței majore sau a unor lucrări urgente pentru prevenirea ori înlăturarea consecințelor unor accidente. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite, iar dacă acest lucru nu este posibil, prin spor salarial de minimum 75%, nivelul concret putând fi mai favorabil prin contractul colectiv.

Or, în cazul TVR, contractul colectiv este mai favorabil decât minimul din Codul muncii, prevăzând spor de 100% pentru orele suplimentare care nu pot fi compensate cu timp liber.

Repausul zilnic și săptămânal, golite de conținut?

O altă problemă este impactul asupra timpului de odihnă. Codul muncii garantează un repaus zilnic de cel puțin 12 ore consecutive între două zile de muncă și un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.

CCM-ul TVR reia aceste garanții referitoare la minimum 12 ore consecutive între două zile de muncă și 48 de ore consecutive de repaus săptămânal. Pentru salariații a căror activitate nu poate fi întreruptă sâmbăta și duminica, zilele de repaus pot fi acordate în alte zile, dar tot consecutiv și în cadrul săptămânii.

În acest context, obligația de a ține telefonul deschis „în permanență” și de a răspunde la solicitări „pe timp de zi și noapte” poate transforma repausul într-o perioadă doar formal liberă. Chiar dacă jurnalistul nu este chemat efectiv de fiecare dată, o asemenea obligație permanentă restrânge libertatea salariatului de a-și organiza timpul liber și poate crea presiune disciplinară, în condițiile în care orice apel ratat ar putea fi invocat drept neîndeplinire a atribuțiilor de serviciu.

Munca de noapte nu poate fi ascunsă într-o fișă a postului

Punctul 5.1.23 face referire explicită la solicitări „pe timp de zi și noapte”. Codul muncii califică drept muncă de noapte activitatea prestată între orele 22:00 și 06:00. Pentru salariații de noapte există reguli speciale privind durata timpului de lucru, informarea ITM și protecția sănătății.

Și CCM-ul TVR prevede că activitatea desfășurată între 22:00 și 06:00 este muncă de noapte, pentru care salariații beneficiază de un spor de 30% din salariul de bază corespunzător fiecărei ore prestate, în condițiile stabilite de contract.

Prin urmare, solicitarea unui jurnalist în timpul nopții nu poate fi tratată ca o simplă obligație generală de disponibilitate, inclusă automat în salariul de bază. Dacă salariatul muncește efectiv, orele trebuie evidențiate, iar drepturile aferente trebuie acordate.

Alte formulări discutabile din fișa postului

Nu doar punctul 5.1.23 ridică semne de întrebare. La punctul 5.1.18, jurnalistul trebuie să țină legătura cu persoana responsabilă de conținutul editorial al zilei pentru a fi „în permanență” la curent cu subiectele momentului. În timpul programului, obligația este firească. În afara programului, însă, formularea poate sugera o obligație continuă de monitorizare.

La punctul 5.1.20, jurnalistul „propune invitații” și „se asigură de participarea acestora”. Formularea poate fi problematică dacă este tratată ca obligație de rezultat, pentru că participarea invitaților depinde de voința unor terți, nu exclusiv de jurnalist. O formulare mai corectă ar fi că jurnalistul contactează, invită și confirmă disponibilitatea invitaților, nu că garantează participarea acestora.

Punctul 5.1.24 obligă jurnalistul să informeze superiorii atunci când consideră că o informație sau un eveniment ar putea constitui breaking news. Editorial, obligația este logică, dar formularea rămâne subiectivă și poate fi folosită disciplinar dacă nu există criterii clare. Ce înseamnă impact suficient, cine stabilește pragul, cât de rapid trebuie făcută informarea și cum se dovedește că salariatul „trebuia” să considere un subiect breaking news?

Punctul 5.1.25, potrivit căruia jurnalistul îndeplinește „alte atribuții” date de superiorul direct și/sau de președintele-director general, este o clauză frecvent întâlnită în fișele de post, dar poate deveni abuzivă dacă permite atribuții nelimitate, în afara felului muncii, în afara programului sau fără respectarea contractului individual de muncă, a CCM și a Codului muncii.

Context exploziv: conducerea TVR, lovită de decizia CCR

Disputa privind fișele de post apare într-un moment sensibil pentru Televiziunea Română. Curtea Constituțională a admis, pe 29 aprilie 2026, sesizările AUR și a stabilit că Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al SRTv este neconstituțională în ceea ce privește desemnarea candidaților propuși de grupurile parlamentare reunite. Decizia a vizat modul în care au fost împărțite cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare, care trebuiau să respecte configurația politică și ponderea acestora în Parlament.

CCR a reținut că au fost încălcate dispoziții din Legea nr. 41/1994, dar și art. 1 alin. (5) din Constituție, privind obligativitatea respectării legii, respectiv art. 1 alin. (3), referitor la statul de drept. Hotărârea Parlamentului își încetează efectele juridice, în privința celor opt candidați desemnați de grupurile parlamentare, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, scrie stiripesurse.ro.