Comisia Europeană a respins propunerea privind noua Lege a salarizării și a cerut clarificări suplimentare, spune Bolojan

Comisia Europeană a respins propunerea de lucru privind noua Lege a salarizării și a cerut clarificări suplimentare, potrivit premierului demis Ilie Bolojan. Anvelopa financiară a proiectului a crescut de la aproximativ opt miliarde de lei la peste 12 miliarde, iar Bruxelles-ul vrea să afle de unde va acoperi România diferența. Dacă partidele nu ajung rapid la un acord, țara riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Ilie Bolojan

Ilie Bolojan a confirmat, la B1 TV, că o formă de lucru a noii Legi a salarizării a fost transmisă experților Comisiei Europene înainte de obținerea unui acord politic final în România.

Premierul demis a precizat că documentul nu reprezintă proiectul definitiv, ci un draft trimis pentru a verifica dacă formula financiară este acceptabilă și dacă legea poate fi considerată jalon îndeplinit în cadrul PNRR.

Anvelopa salarială a crescut de la opt la peste 12 miliarde de lei

Bolojan a explicat că ministrul interimar Dragoș Pîslaru a preluat proiectul pregătit anterior în mandatul lui Florin Manole și a început consultările cu sindicatele și categoriile de angajați bugetari.

„Pe Legea salarizării unitare lucrurile stau în felul următor. Așa cum știți, domnul Pîslaru a preluat un proiect pe care i l-a lăsat domnul Manole. Pe baza acestui proiect a avut discuții cu sindicatele și a constatat că, în propunerea care a fost făcută, nu s-a ajuns la o înțelegere cu sindicatele”, a declarat Ilie Bolojan.

În urma negocierilor, costul total al reformei ar fi crescut treptat.

„Ca atare, suma totală, discutând cu fiecare categorie de bugetari, a fost majorată treptat, treptat și a ajuns la anumite valori, să spunem peste 12 miliarde ca anvelopă, deși inițial se pornise de la opt miliarde”, a explicat liderul PNL.

Informațiile prezentate anterior de stiripesurse.ro indicau că forma transmisă la Bruxelles ar putea avea un impact cuprins între 18 și 20 de miliarde de lei, peste plafonul de 12,1 miliarde prezentat public drept limita maximă suportabilă. Partidele nu primiseră forma trimisă Comisiei Europene.

Bolojan s-a referit public la o anvelopă de „peste 12 miliarde de lei”, fără să confirme estimarea de 18–20 de miliarde.

Bolojan: „Au respins propunerea”

Premierul demis spune că proiectul a fost transmis Comisiei Europene ca material de lucru, pentru ca autoritățile române să afle dacă formula poate fi acceptată în cadrul PNRR.

„În această situație, pentru a verifica dacă într-adevăr această formulă nu doar că ar putea avea o susținere la noi, ci este și un jalon îndeplinit, a fost comunicat experților Comisiei Europene acest draft, deci acest material de lucru, ca să ne înțelegem bine”, a declarat Bolojan.

Potrivit acestuia, punctul de vedere al Comisiei a sosit miercuri, iar experții Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii au început deja să refacă propunerea.

„A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie legat de aceste observații și, în baza acestui punct de vedere, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii au lucrat, prin experți, în așa fel încât să reașeze propunerea”, a spus fostul premier.

Întrebat dacă Bruxelles-ul a respins proiectul, Ilie Bolojan a răspuns: „Au respins propunerea, au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun-simț. Pentru că noi avem niște constrângeri și nu putem să facem decât lucrurile pe care le putem face în datele pe care le avem.”

Bruxelles-ul întreabă de unde vor veni banii

Principala problemă semnalată de Comisia Europeană ar fi diferența dintre suma prevăzută inițial și anvelopa majorată în urma negocierilor cu sindicatele.

„Este o problemă legată de faptul că, în condițiile în care crești anvelopa peste un anumit nivel, trebuie să găsești diferența de bani pe care trebuie să o reduci din altă parte. Problema este ca, la final, plus cu minus, să te încadrezi în ceea ce poate economia românească”, a explicat Bolojan.

Premierul demis avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor salariale trebuie compensată prin reduceri operate în altă zonă a bugetului.

„Cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. La creșteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-și asume reducerile”, a spus liderul PNL.

Bolojan: Creșterile bugetarilor sunt plătite de angajații din privat

Ilie Bolojan a insistat că noua grilă trebuie să corecteze inechitățile salariale, dar fără să creeze o povară imposibil de suportat pentru economia privată.

„Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie suportabilă, adică să poată fi susținută de economia românească din bugetul de stat, și să corecteze inechitățile care sunt adunate”, a declarat acesta.

El a atras atenția că resursele necesare plății salariilor publice sunt generate de angajații și companiile din sectorul privat.

„Trebuie să ne gândim și la oamenii care lucrează în sectorul privat, care, prin munca lor în fiecare zi, în halele din România, în birouri și peste tot, trebuie să genereze acești bani. Dacă în sectorul public cheltuielile sunt enorme, nu se poate decât să pui o sarcină suplimentară în spatele acestor oameni”, a spus Bolojan.

„A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cei din sectorul privat, este o formă de inconștiență în gestionarea bugetului”, a continuat liderul liberal.

Două scenarii: acord politic sau pierderea banilor europeni

Bolojan a prezentat două variante pentru perioada următoare. Prima presupune obținerea unui acord între partide și adoptarea rapidă a unei forme acceptate și de Comisia Europeană.

„Astăzi sunt din nou discuții tehnice, mâine vom mai avea o rundă de discuții. Sunt două posibilități: ori se ajunge la un consens și la o formulă de susținere, pe care eu personal o susțin și am discutat și cu colegii din PNL să susținem acest proiect, pentru că îl consider bun pentru România în contextul actual”, a declarat acesta.

A doua variantă este ratarea jalonului PNRR și pierderea fondurilor europene legate de reforma salarizării.

„Dacă nu se va ajunge la o înțelegere pe tema aceasta, atunci vom fi în situația în care vom pierde niște fonduri europene. Este o chestiune de pierdere de credibilitate pentru noi, pentru că ne-am angajat să facem aceste lucruri”, a avertizat Bolojan.

De adoptarea Legii salarizării până la termenul-limită de 31 august este legată o sumă de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Negocierile politice ar urma să continue la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții.

„Ne-a trecut glonțul pe la ureche”

Ilie Bolojan susține că adoptarea legii în 2026 este necesară și pentru a împiedica majorări electorale fără acoperire în anii următori.

„Există un risc suplimentar, pentru că, în condițiile în care nu ai o predictibilitate față de ce se întâmplă în anii următori, nu trebuie să ne ascundem: am experiență cu anii preelectorali și electorali. Și nu este doar la noi acest lucru, este în toate țările”, a declarat liderul PNL.

„Înainte de alegeri, nimeni nu vrea să ia măsuri care nu sună bine. Deci logica este ca măsurile să fie luate în acest an, în așa fel încât ceea ce stabilim astăzi să mențină o anumită predictibilitate și să nu ajungem în situația din 2024, când eram într-o fundătură”, a explicat acesta.

„Am scăpat o dată, ne-a trecut glonțul pe la ureche. Ar fi bine să nu mai ajungem în această situație. De aceea este bună legea, pentru că dă o anumită predictibilitate, o anumită încredere în România și nu mai avem cel puțin această problemă”, a conchis Ilie Bolojan, citează stiripesurse.ro.