Consilierul PNL Cristina Văsii dă verdictul: Actuala conducere a Primăriei Constanţa e ruptă de realităţile oraşului
Consilierul PNL Cristina Văsii dă verdictul: Actuala conducere a Primăriei Constanţa e ruptă de realităţile oraşului
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCristina Văsii
Consilierul local municipal Cristina Văsii se află la primul mandat de ales local al Constanței. A pornit pe acest drum cu gândul de a deveni vocea cetățenilor în Consiliul Loca Municipall, a sperat că poate prelua problemele urbei pentru a le transpune în proiecte de hotărâri. După doi ani și jumătate de activitate, spune Văsii, a rămas cu un gust amar.
A avut, atât ea, cât și colegii ei, inițiative foarte importante care nici măcar nu au ajuns în comisiile de specialitate, doar pentru că poartă semnătura PNL. Speră, însă, că lucrurile se vor schimba din anul 2010, pentru că municipiul Constanța are nevoie să revină la viață. Concret, cum a fost anul 2018 pentru Cristina Văsii în Consiliul Local, dar și ce proiecte are pentru 2019, ne spune chiar ea, în interviul de mai jos.
Reporter: Cum a fost anul 2018 în Consiliul Local pentru Cristina Văsii?
Cristina Văsii: Am făcut tot posibilul, atât eu, cât și colegii mei, să preluăm probleme cetățenilor și să le transpunem în soluții prin interpelări, solicitări către serviciile primăriei și apoi, să devină proiecte de hotărâre, dar niciunul nu a ajuns pe ordinea de zi. Au fost inițiative la nivel de grup de consilieri locali, am susținut proiectele colegilor, printre care cel referitor la scările de acces la scara Modern.
Am cerut reabilitarea scărilor, pentru că sunt foarte deteriorate dar, s-au luat câteva măsuri înainte de Festivalul Neversea, constând în mici reparații și văruit. Atât! Acolo am putea să punem o scară rulantă acoperită, căci sunt multe scări, un tânăr le urcă fără probleme, dar, pentru cineva în vârstă sau o persoană cardiacă, ori părinți cu copii mici, cărucioare, este foarte greu.
Am solicitat, de asemenea, preluarea a 300 de hectare de teren, spații verzi, pentru realizarea unui parc, sugeram adminsitrației locale să reînființeze parcuri în oraș. Eu, personal, am depus câteva solicitări de informații, la unele am primit răspuns, la altele nu.
De exemplu, am depus în octombrie o solicitare referitoare la reabilitarea stațiilor RATC. Am cerut și numărul total al stațiilor acoperite și a celor care nu sunt acoperite, nu am primit nici până azi un răspuns. Mi s-a spus verbal, nu oficial, că există în plan acest proiect.
Nu e suficient să te urci într-un autobuz nou, atâta timp cât n-ai unde să te adăpostești. În 2017, am depus mai multe proiecte, niciunul nu a ajuns pe ordinea de zi, nu a avut raport de specialitate efectuat de către compartimentele primăriei, motiv pentru care, anul trecut, personal, am renunțat să mai depun inițiative.
Am mai solicitat colaborarea cu aplicația Waze. Era vorba despre un contract de parteneriat între Primăria Constanța și aplicația mobilă Waze, astfel încât să se furnizeze informații vice-versa și să creeze un confort participanților la trafic. Primăria, prin Confort Urban, transmitea atunci când se făceau lucrări sau se blocau anumite străzi, iar de cealaltă parte, Waze transmitea informații referitoare la frecvența în trafic a mașinilor. Acel proiect a fost depus în urmă cu un an.
Nu am primit niciun răspuns, cu toate că proiectul a părut interesant. Fiind din partea liberarilor, nu a mers mai departe. Nu a devenit proiect niciunul, nu ne așteptăm. Intenționez să revin cu toate proiectele și anul acesta, deși nu am așteptări să apară vreunul pe ordinea de zi.
Rep.: Ce proiecte aveți pentru anul 2019?
C.V.: Ne orientăm pentru 2019, în funcție de discuțiile pe care le avem cu cetățenii. În funcție de asta, creionăm soluții care pot deveni proiecte de hotărâre sau pot fi interpelări către primar sau compartimente ale primăriei. Nemulțumiri ale cetățenilor sunt foarte multe, începând de la asfaltarea sau marcarea străzilor, până la spații de recreere, ori nemulțumiri la Piața Ovidiu, unde dalele care au fost puse s-au deteriorat deja.
Au fost proiectate pentru trafic pietonal, nu s-a ținut cont că vor fi și zone de acces auto și s-au spart. Probabil, au fost deficiențe și la montaj. Mi se pare necesar și un parc pentru câini, pentru că ieși cu cățeii la plimbare, îi ții legați, cu botniță, unii dintre ei... deja nu mai e o plimbare plăcută. În municipii reședințe de județ există spații amenajate pentru câini.
E un lucru necesar și face parte din ceea ce numesc eu spații recreative. Locuri unde să poți să alergi, să te dai cu rolele, să mergi cu biciletele. Pe actuala pistă de bicicliști trebuie să mergi cu bicicleta în cârcă până la Capitol, să mergi apoi pe ea până la intrarea în Zona Peninsulară, unde dai peste acele dale ieșite din asfalt unde trebuie să faci echilibristică. Dar, până la parc pentru câini,a vem nevoie de parcuri pentru copii, e nevoie de parc în Tomis Plus, e nevoie de parc în KM 5, avem nevoie de multe spații recreative.
Rep.: Cum vedeți modul de funcționare a aparatului administrativ?
C.V.: Cred că nu există capacitatea de a se pune în locul cetățeanului de rând, pentru a înțelege ce probleme are acesta. Aproape toate proiectele sunt făcute izolat, lasă loc de cârpeală, ulterior. Cred că există o problemă în capacitatea de a înțelege ce anume este nevoie în oraș. Ca să se schimbe ceva, trebuie realizat un Plan Urbanistic General.
De acolo pornește totul, pentru că, în momentul în care stabilește care sunt zonele de locuințe, zonele în care se desfășoară activitate economică, turismul etc., atunci creezi o infrastructură, poți să stabilești un plan de mobilitate urbană coerent, poți să proiectezi niște parcări, niște spații de recreere, inclusiv locuri de joacă și locuri pentru adolescenți și adulți. Avem pavilioane de vară și cluburi de iarnă pentru pensionari, dar pentru copii, două locuri de joacă.
Nu toată lumea își permite să meargă la locuri private de joacă. Nu trebuie să ne raportăm numai la o categorie socială, trebuie să privim din punctul de vedere al tuturor. Avem nevoie de trotuare, dar avem un număr de mașini mare în oraș, ceea ce înseamnă că avem nevoie și de parcări. Trebuie să ținem cont că avem niște condiții atipice în Constanța. În toți acești ani, până va fi gata noul PUG, construcțiile continuă să apară și afectează extinderea orașului.
Rep.: Mai candidați pentru încă un mandat de consilier local al municipiului Constanța?
C.V.: Nu știu dacă mai candidez, pentru că am rămas dezamăgită. Am încercat toate versiunile de colaborare: să propun proiecte simple, care nu afectează bugetul care nu implică sume, bune pentru Constanța. Avem milioane de idei, atât de multe lucruri de făcut în Constanța...Trebuie început cu lucrurile simple, ușor de realizat, care-i afectează pe oameni, trebuie făcute proiecte referitor la zona turistică a orașului, trebuie extinsă perioada turistică, trebuie să ne promovăm.
Rep.: PNL Constanța a desemnat candidaturile următorilor: Costel Stanca, George Niculescu și Cosmin Sava pentru a intra în cursa internă privind desemnarea candidatului PNL la alegerile locale din 2020. Cine credeți că este cel mai potrivit pentru scaunul de primar?
C.V.: În momentul de față, a început cursa internă pentru desemnarae candidatului la Primăria Constanța, pentru care și-au depus candidatura trei colegi. Am preferințele mele, dar toți sunt la fel de potriviți pentru această poziție. Fiecare dintre ei are atuuri lui. Costel Stanca provine din mediul academic, George Niculescu și Cosmin Sava vin din mediul privat, fiecare are o viziune proprie, dar toate trei candidaturi sunt conturate în baza viziunii liberale către dezvoltare, către investiții, către reabilitare, pentru că ne dorim foarte mult să avem investiții în oraș, să atragem investitori și să creăm un confort cetățenilor.
Considerăm că orașul nostru a rămas în urmă la toate capitolele, sunt orașe mai mici care s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani. Constanța pare că se deteriorează pe zi ce trece. PNL are șanse să preia conducerea primăriei, totul ține de cum gestionăm situația, ce program electoral vom avea și ce proiecte vom propune, dar și cum fi înțelese de cetățeni.
Video:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News