Constanța, numită „Capitala Tineretului“, dar cu restanțe. Ce reclamă tinerii de la malul mării?

Constanța are tineri dornici de schimbare, doar că orașul pare să le pună la încercare entuziasmul încă de la prima plimbare. Deși municipiul este prezentat în documentele oficiale drept „Capitala Tineretului din România”, potrivit Strategiei de Tineret a Municipiului Constanța 2024–2028, 69% dintre respondenți sunt dispuși să contribuie la îmbunătățirea municipiului, în timp ce 38% au o părere negativă despre aspectul acestuia, invocând inclusiv efectele lucrărilor de infrastructură asupra circulației pietonale. Cu alte cuvinte, tinerii vor să pună umărul la dezvoltarea orașului, dar înainte de toate și-ar dori un oraș în care să se poată deplasa fără ca fiecare traseu pietonal să devină o probă de aventură urbană.

Constanța

Dincolo de formulările optimiste despre implicare civică, responsabilitate și dezvoltare sustenabilă, documentul strategic al municipiului Constanța scoate la iveală un contrast greu de ignorat. Tinerii sunt pregătiți să participe la schimbare, însă o parte importantă dintre ei sunt nemulțumiți tocmai de lucrurile elementare pe care un oraș ar trebui să le ofere: infrastructură pietonală accesibilă, curățenie, spații de recreere și un aspect urban mai plăcut. Strategia vorbește despre transformarea tinerilor în actori activi ai dezvoltării comunității, în timp ce rezultatele chestionarelor arată că aceștia ar avea destul de lucru chiar înainte de a ajunge la proiectele ambițioase. Partea ironică este că orașul are deja, cel puțin la nivelul răspunsurilor colectate, o resursă importantă: tineri care vor să ajute. Rămâne întrebarea dacă această disponibilitate va fi valorificată prin măsuri concrete sau va rămâne încă un procent frumos într-un document oficial.

Orașul nu arată prea bine, dar măcar tinerii sunt optimiști

La întrebarea „Ai o părere bună despre aspectul orașului și ce oferă acesta?”, 38% dintre respondenți au exprimat o opinie negativă, punând accentul pe impactul lucrărilor de infrastructură asupra traseelor pietonale. Alți 17% au criticat lipsa de culoare și de vitalitate a peisajului urban, iar 12% au atras atenția asupra necesității îmbunătățirii serviciilor de salubritate și colectare a deșeurilor, fără să formuleze o opinie generală despre aspectul municipiului.

Strategia De Tineret A Municipiului Constanța 2024–2028

Nici oferta de recreere nu a scăpat de observații: 6% dintre participanți, deși neutri în evaluarea orașului, au cerut mai multe terenuri de baschet, fotbal și alte spații de agrement. În schimb, 22% s-au declarat mulțumiți de aspectul municipiului. Privite împreună, răspunsurile conturează imaginea unui oraș în care unii locuitori apreciază ceea ce există, iar alții ar prefera ca modernizarea să înceapă cu lucruri mai importante decât marile viziuni strategice, cum ar fi trotuare practicabile, curățenie și locuri în care să-și petreacă timpul liber.

Strategia De Tineret A Municipiului Constanța 2024–2028

În acest context, titulatura de „Capitala Tineretului din România” nu este neapărat cea mai potrivită. Documentul prezintă obținerea titlului drept un succes al colaborării cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Constanța, dar propriile chestionare arată că imaginea orașului nu este tocmai pe măsura acestei recunoașteri. O capitală a tineretului în care respondenții reclamă dificultăți întâmpinate din cauza infrastructurii, lipsa unor spații de recreere și probleme de salubritate pare să aibă încă destule restanțe la capitolul condiții oferite tinerilor. Asemenea titulatură poate arăta foarte bine într-o strategie, mai ales atunci când este însoțit de promisiuni despre un viitor urban mai prietenos.

Viața socială, între mall, cafenea și dorința de a avea și alte opțiuni

Nici capitolul dedicat vieții sociale nu oferă o imagine lipsită de probleme. 32,9% dintre participanții la chestionar nu au formulat o opinie directă despre gradul de satisfacție, ci au preferat să enumere activitățile pe care le desfășoară în oraș: vizite la cafenele, mall-uri, plimbări prin parcuri, voluntariat sau frecventarea bibliotecilor. În schimb, 20% s-au declarat nemulțumiți de viața socială, iar alți 2,2%, deși nemulțumiți, au venit și cu propuneri de îmbunătățire. Doar 19,5% dintre respondenți s-au declarat satisfăcuți de oferta socială existentă. Practic, pentru o parte dintre tineri, posibilitățile de petrecere a timpului liber par să graviteze în jurul unor destinații deja cunoscute, în timp ce diversificarea activităților rămâne o dorință consemnată în documente.

City Mall

Mai mult, 11,7% dintre respondenți au cerut diversificarea spațiilor dedicate petrecerii timpului liber, inclusiv prin amenajarea unor centre de tineret, cafenele și locuri adaptate intereselor lor. Alți 4,5% au solicitat mai multe activități extrașcolare și evenimente sociale, 2,8% și-ar dori mai multe parcuri, iar 2,5% au indicat necesitatea unor evenimente culturale mai apropiate de preferințele tinerilor.

Parcul Arheologic Constanța

Un procent de 3,9% a atras atenția asupra impactului negativ al infrastructurii aflate în lucru asupra accesibilității activităților sociale. Astfel, lucrările din oraș reușesc să apară nu doar la capitolul aspect urban, ci și în discuțiile despre petrecerea timpului liber. Ceea ce ar trebui să fie o simplă ieșire în oraș poate deveni, în anumite zone, o experiență condiționată de starea infrastructurii.

Pistă bicicliști

Documentul mai consemnează probleme privind lipsa unei infrastructuri pietonale adecvate, traficul intens și absența pistelor de biciclete. Sunt menționate și solicitări pentru mai multe evenimente sportive, târguri, expoziții tematice, spectacole de teatru în aer liber, cluburi de lectură și activități de voluntariat. Participanții au semnalat inclusiv lipsa diversității unor spații dedicate tinerilor și prezența caselor de pariuri. Așadar, Constanța are în strategie o listă destul de generoasă de lucruri pe care tinerii și le-ar dori. Problema nu pare să fie lipsa ideilor, ci distanța dintre nevoile exprimate și transformarea lor în oportunități concrete.

Viața culturală, apreciată de unii, insuficientă pentru alții

Nici oferta culturală nu a scăpat de evaluarea respondenților. 29% dintre participanți au o părere bună despre viața culturală din Constanța, în timp ce 17% sunt nemulțumiți, invocând inclusiv faptul că oferta existentă nu corespunde intereselor lor și că activitățile culturale ar avea nevoie de o promovare mai eficientă. Un alt segment, de 30%, a exprimat dorințe culturale specifice sau a amintit experiențe pozitive anterioare, fără să formuleze o evaluare generală clară. Acești respondenți și-ar dori mai multe spectacole muzicale, piese de teatru, târguri tematice și oportunități de voluntariat. În plus, 16% au avut o atitudine neutră, iar 7%, deși critici față de situația actuală, au venit cu propuneri precum târguri de carte și festivaluri de muzică în aer liber.

Târg de carte

Strategia evidențiază un interes pentru cultură care nu se traduce întotdeauna în mulțumire față de oferta existentă. Unii tineri apreciază evenimentele disponibile, alții vor mai multă diversitate, iar o parte consideră că promovarea activităților ar trebui îmbunătățită. Este încă un capitol în care Capitala Tineretului pare să aibă nevoie nu doar de recunoaștere simbolică, ci și de o ofertă suficient de atractivă și accesibilă pentru cei cărora le este dedicată această titulatură. Pentru că, dincolo de orice strategie, viața culturală a unui oraș nu se măsoară doar prin existența unor evenimente, ci și prin interesul și posibilitatea locuitorilor de a participa la ele.

Educația primește aprecieri, dar tinerii cer mai mult decât oferta actuală

La capitolul oportunități educaționale, 34% dintre respondenți și-au exprimat aprecierea față de serviciile și resursele disponibile în municipiu. Totuși, 24% au solicitat diversificarea ofertei educaționale, prin activități extrașcolare și workshopuri, iar 15% au criticat relevanța și actualitatea unor oportunități de formare, semnalând o posibilă neconcordanță între acestea și cerințele pieței muncii sau interesele actuale. Alți 7% au remarcat deficiențe în comunicarea și promovarea oportunităților educaționale, precum și o implicare insuficientă a organizațiilor neguvernamentale.

Activități extrașcolare

Printre activitățile solicitate se numără atelierele pentru dezvoltare personală, educația financiară, voluntariatul, artele și participarea la proiecte naționale sau internaționale. Tinerii nu cer, așadar, doar posibilitatea de a învăța, ci și acces la experiențe care să le dezvolte competențele și să le ofere perspective profesionale.

Școală

Strategia recunoaște aceste nevoi și propune colaborări între instituțiile de învățământ, autorități, organizații neguvernamentale și comunitate. Pe hârtie, direcția este promițătoare. Rămâne însă diferența dintre a identifica necesitatea unor programe și a le transforma în activități de care tinerii să beneficieze efectiv.

Tinerii vor să schimbe orașul. Entuziasmul există, acum mai trebuie și valorificat

Interesul pentru participare apare în răspunsurile privind apartenența la structuri de tineret, elevi sau studenți. 79% dintre participanți au declarat că și-ar dori să facă parte din asemenea organizații, în timp ce 21% au răspuns negativ. Dintre cei care nu vor să se implice, 53% au indicat lipsa dorinței de participare, 29% au invocat lipsa timpului, iar 18% au menționat că nu se simt luați în considerare sau că asemenea inițiative ar trebui să fie responsabilitatea altora.

Tineri

Ultimul procent este deosebit de relevant pentru un oraș care își propune să promoveze implicarea tinerilor: disponibilitatea de participare nu este suficientă dacă cei interesați nu au și sentimentul că opiniile lor contează.

O strategie ambițioasă pentru un oraș cu probleme cât se poate de concrete

Strategia de Tineret a Municipiului Constanța 2024–2028 își propune să valorifice potențialul tinerilor și să îi transforme în participanți activi la dezvoltarea comunității. Printre obiective se află identificarea nevoilor acestora, dezvoltarea unor parteneriate cu instituții de învățământ, companii și organizații neguvernamentale, organizarea de programe de formare și crearea unor oportunități de voluntariat. Documentul prevede și constituirea unui birou de tineret care să coordoneze activitățile și serviciile dedicate acestei categorii de populație și să faciliteze legătura cu factorii de decizie. Sunt prevăzute inclusiv mecanisme de monitorizare și evaluare a rezultatelor, astfel încât programele să poată fi ajustate în funcție de nevoile identificate.

Activități extrașcolare

Toate aceste obiective sunt prezentate într-un limbaj optimist, cu accent pe participare, inovare, incluziune și dezvoltare durabilă. Numai că rezultatele chestionarelor readuc discuția la probleme mult mai apropiate de viața de zi cu zi: trotuare afectate de lucrări, spații de recreere insuficiente, nemulțumiri privind salubritatea, lipsa unor activități și dorința de a avea un dialog mai bun cu autoritățile. Contrastul dintre ambițiile strategice și nevoile concrete este, poate, cea mai sugestivă parte a documentului. Constanța își propune să formeze tineri activi, responsabili și implicați, iar aceștia răspund că sunt dispuși să participe, dar că orașul însuși are nevoie de schimbări importante.

Stradă Zona Peninsulară

În cele din urmă, titlul de „Capitala Tineretului din România” poate reprezenta o recunoaștere importantă, însă nu ține loc de infrastructură, curățenie, spații verzi sau oportunități de dezvoltare. Rezultatele prezentate în strategie nu anulează meritele acestei titulaturi, dar arată cât de mult mai este de făcut pentru ca ea să fie susținută și de experiența cotidiană a tinerilor. Cu 69% dintre respondenți dispuși să contribuie la schimbarea orașului, Constanța are cel puțin un motiv serios de optimism. Rămâne ca această energie să se vadă în practică, pentru ca titulatura să nu rămână doar o expresie pentru un oraș pe care tinerii încă încearcă să-l schimbe.