Cosmin Andreica: Este ridicol să ne imaginăm un polițist rutier la 65 de ani, având afecțiuni cronice, dirijând traficul pe litoral! Video

Președintele Europol, Cosmin Andreica, a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța că, în comparație cu anii precedenți, a apărut un grad de „nesimțire” mult mai mare în rândul celor care conduc instituțiile subordonate Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Andreica susține că, din cauza politizării excesive a funcțiilor de conducere, nu mai contează dacă îți faci treaba ca manager sau dacă generezi rezultate; esențială este doar relația cu persoana din zona politică, cea care te-a „oblăduit” în acea poziție. Liderul sindical a adăugat că această situație se regăsește la nivelul tuturor inspectoratelor județene de poliție, inclusiv la Constanța. În ceea ce privește modificările legislative și reforma instituțională, Andreica a precizat că acestea se fac „după ureche” și că nimeni nu a analizat impactul real al măsurilor care sunt deja în vigoare.

Robert Nenciu, Cosmin Andreica

Structurile MAI politizate excesiv la nivelul funcțiilor de conducere

Politizarea excesivă în ceea ce privește funcțiile de conducere din structurile Ministerului Afacerilor Interne a condus la un dezinteres din punct de vedere managerial. Afirmația a fost făcută de președintele Europol, Cosmin Andreica, care a mai spus că astăzi este mai important să te ai bine cu politicianul care te-a promovat decât să îți faci treaba.

„În primul rând, trebuie să spunem că, în comparație cu anii precedenți, a apărut un grad de nesimțire mult mai mare în rândul celor care conduc aceste instituții. Constatăm că, pentru ei, izolarea în birou sau refuzul de a răspunde la telefon reprezintă o metodă de protecție; consideră că nu se încarcă cu probleme dacă evită răspunsurile sau dialogul.

În al doilea rând, observăm că, din cauza politizării excesive a funcțiilor de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), nu mai contează dacă îți faci treaba ca manager sau dacă generezi rezultate. Contează doar ca relația ta cu persoana din zona politică, cea care te-a „oblăduit” în acea poziție, să fie una foarte bună.

Am văzut acest lucru inclusiv la Mureș, în cazul Gânj. Deși am vorbit despre acest subiect timp de șase luni în 2025, nimeni nu a răspuns disciplinar pentru încălcările prevederilor legale și ale procedurilor. În cele din urmă, după un an și jumătate în care victima s-a aflat sub monitorizarea poliției, aceasta a ajuns să fie ucisă de acel criminal. Acest fapt ne-a demonstrat că au fost depășite niște limite și bariere care înainte nu existau.

Să ne aducem aminte de cazul Caracal sau de altele similare: în acele momente, cel care se afla la vârful instituției pleca, sub o formă sau alta, ca dovadă a faptului că nu a gestionat corect activitatea. În cazul de la Mureș, vedem că deja nu mai există o problemă în acest sens; pot muri oameni fără ca cineva să mai răspundă în realitate.

Piramida răspunderii în sistemul de apărare și siguranță națională, dar în special în zona MAI (pe arma Poliție), s-a inversat. Acum, cea mai mare responsabilitate o poartă „soldatul” (polițistul din stradă), în timp ce conducătorul unității are cea mai mică responsabilitate, invocând faptul că „nu a fost acolo” sau că nu el a gestionat direct cazul. Este un fel de aberație (un „anus contra naturii”): nu se poate ca cel din vârful piramidei să răspundă cel mai puțin sau deloc, în timp ce agentul din stradă, aflat într-o funcție de execuție și care trebuie coordonat conform sistemului ierarhic, să răspundă cel mai mult.”, a declarat președintele Europol, Cosmin Andreica.

Cosmin Andreica

Video 1:

Constanța nu face notă discordantă

Cosmin Andreica a mai spus că și la IPJ Constanța sunt numeroase probleme, care au fost semnalate dar care nu au fost rezolvate.

 „Același lucru se întâmplă și la Constanța, unde am ajuns în situații ridicole. Într-un mod aproape infantil, conducerea instituției a încercat să ne mintă în repetate rânduri, deși noi știam că realitatea din teren contrazice flagrant afirmațiile lor. Putem dovedi acest lucru chiar cu „materialul clientului”, respectiv prin adresele transmise de șefii subunităților, care confirmau deficiențe grave în planificarea serviciului și în pregătirea sportivă a polițiștilor. De fapt, pregătirea fizică a lipsit cu desăvârșire de când domnul Mototolea a preluat funcția.

Toate aceste raportări există deoarece șefii de subunități nu și-au permis să-l mintă pe comandant, însă acesta și-a permis să ne mintă pe noi, crezând eronat că nu avem acces la răspunsurile primite din interior. Într-o astfel de situație, soluția este una singură: pleci acasă! Nu mai ai motive să rămâi în funcție și nu mai poți fi creditat cu responsabilitate, demnitate profesională sau prestanță. Dacă ai mințit și acest lucru este dovedit, trebuie să pleci sau cel puțin să te întorci de unde ai venit.

Aceste demisii nu s-au produs, deși timp de șapte-opt luni — începând cu august-septembrie — am încercat să rezolvăm totul pe cale ierarhică. Am sunat și am vorbit despre problemele existente, dar am fost ignorați. Ulterior, am formulat adrese scrise. Atenție: nu am făcut sesizări direct la IGPR, ci am trimis adresele tot către instituția dumnealui, oferindu-i șansa să admită deficiențele. Nu ne-am dorit „să tăiem capete”, ci doar o confirmare a problemelor și o promisiune că vor fi remediate din luna următoare.

În schimb, conducerea a preferat să nege existența problemelor. Începând cu toamna anului trecut, am publicat o serie de materiale și postări în care am pus față în față răspunsurile oficiale și situațiile concrete din teren, toate bazate pe documentele lor interne. Inclusiv presa a fost mințită sistematic. Când ajungi să minți jurnaliștii sau să refuzi să le răspunzi, înseamnă că trăiești într-un univers paralel, total rupt de realitate.”, spus Andreica.

Video 2:

Discriminări și favoritisme

Președintele Europol mai spune că situația este generalizată la nivelul tuturor Inspectoratelor de Poliție unde sunt constant evidențiate discriminări și favoritisme, fără ca nimeni să pățească ceva.

„Este cât se poate de corect și, până la urmă, acesta este rolul nostru. În momentul în care preluăm o problemă, scopul nostru principal este să o rezolvăm cât mai rapid, fără a trece prin demersuri scrise, sterile sau birocratice. Politica noastră față de liderii din teritoriu este clară: imediat ce iau cunoștință de o neregulă, primul pas este să pună mâna pe telefon și să o sesizeze, pentru a fi corectată imediat. Nu ne interesează să așteptăm 30 de zile pentru a remedia o situație.

Problema în cazul IPJ Constanța este că ne-am lovit de un zid și de o situație de-a dreptul ridicolă: conducerea este dispusă să mintă în corespondența oficială. Acest lucru a fost confirmat, ulterior, chiar de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). De exemplu, în sesizările referitoare la planificarea în serviciu, polițiștii sunt programați cu încălcarea tuturor normelor elementare privind timpul de refacere a capacității de muncă. Sunt cazuri în care agenții ies din serviciu la ora 22:00 și intră din nou la ora 06:00 dimineața; practic, nu au timp nici măcar pentru opt ore de somn. Totodată, repausul săptămânal este încălcat sistematic, nefiind acordate cele două zile libere obligatorii (indiferent de zilele săptămânii în care cad acestea).

Mai mult, vorbim despre discriminări și favoritisme în interiorul colectivului. Dacă ești un apropiat al șefului, lucrezi doar în schimbul care îți convine (de exemplu, schimbul 1 sau 3), evitând schimbul 2. Am sesizat toate aceste dezechilibre, iar răspunsul lor a fost de-a dreptul halucinant: ne-au cerut nouă dovezi, deși noi precizasem clar că sesizarea se bazează pe documentarea planificărilor aflate chiar „sub nasul lor”.

Ulterior, IGPR a confirmat existența acestor disfuncționalități. Scuza celor de la IPJ? Că „oamenii și-au dorit să le fie încălcate drepturile”. Mai grav, colegii au fost chemați individual în biroul șefului și interogați: „Ce ai cu mine?”, „De ce ai sesizat sindicatul?”, „Știi că acum va trebui să răspunzi disciplinar din cauza asta?”.

Aceste acțiuni reprezintă forme clare de presiune și hărțuire morală la locul de muncă. Deși acest concept este introdus în legislația noastră prin transpunerea unei directive UE, vedem că mentalitatea de „căprărie” nu doar că persistă, dar este chiar încurajată prin inacțiunea conducerii Poliției Române, care refuză să ia măsuri ferme împotriva acestor derapaje manageriale grave.”, a afirmat Andreica.

Robert Nenciu, Cosmin Andreica

Video 3:

Favoarea făcută de Guvern prin ”păsuirea” de la reformă, o lașitate politică

În ceea ce privește modificarea legislației și reforma anunțată de Guvern, Cosmin Andreica spune că toate sunt doar de fațadă și problemele sistemice, mai ales cele din zona de ordine și siguranță publică nu pot fi rezolvate astfel.

”Inițial, s-a vorbit despre un demers parlamentar pentru reforma administrativă. Ulterior, domnul Bolojan a considerat că procesul democratic necesită prea mult timp, astfel că proiectul a fost retras și transformat în Ordonanță de Urgență (OUG). Este, probabil, cel mai complex proiect de OUG din ultimii ani, modificând zeci de acte normative sub egida Ministerului Dezvoltării.

Deși am fost aparent „păsuiți” prin exceptarea de la reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare pentru anul 2026, a fost introdusă o obligație a cărei sursă este necunoscută. În cadrul Comisiei de Dialog Social din Ministerul Dezvoltării, președintele acesteia a recunoscut că nu cunoaște fundamentarea acelei modificări. Acest lucru confirmă existența unui „stat paralel”: cineva introduce amendamente noaptea, iar a doua zi ne trezim cu o ordonanță mult mai stufoasă, modificată în funcție de interese obscure.

Această „favoare” este, în realitate, o lașitate politică. Nu am fost consultați cu privire la această propunere. Dacă am fi avut cifrele pe masă, am fi preferat oricând o reducere de 10% a cheltuielilor bugetare (nu a salariilor!) pe anul 2026, în locul modificării Legii Pensiilor Militare.

Nu putem pune semnul egal între o măsură temporară (un an de zile) și o modificare pe perioadă nedeterminată a pensiilor. În plus, modificarea vârstei de pensionare nu produce nicio economie reală în anul 2026. Este clar un pretext politic pentru a modifica condițiile de pensionare, profitând de oportunitate.

Textul ordonanței încalcă grav normele de procedură legislativă. Este fără precedent ca o OUG să stipuleze că, în termen de 30 de zile, va fi emisă o altă OUG. Scopul unei ordonanțe este să rezolve o urgență actuală, nu să o planifice în calendar. Această practică golește de conținut conceptul de „urgență” și demonstrează că nu mai funcționăm ca un stat de drept, puterea executivă absorbind total puterea parlamentară.

Domnul Bolojan a susținut că ministerele care au făcut economii în 2025 (Sănătate, Educație, Administrație) nu vor mai fi afectate de reducerea de 10%. Domnul ministru Cseke Attila a menționat deja economii de 7% realizate la ministerul său.

Dacă aplicăm acest calcul la MAI, situația este revoltătoare:

Deficitul de personal în 2025: aprox. 25% (circa 20.000 de funcții vacante).

Economia generată: La un salariu mediu brut estimat, vorbim de aproape jumătate de miliard de euro pe care MAI i-a „economisit” neplătind salariile pentru posturile vacante.

Realitatea din teren: Munca celor 20.000 de oameni lipsă a fost preluată de polițiștii aflați în activitate. Un polițist face astăzi munca a trei oameni. În loc de 100 de dosare, un judiciarist gestionează 800.

Guvernul refuză să recunoască aceste sume ca fiind economii, argumentând că posturile neocupate nu se iau în calcul. Este o viziune contorsionată: noi nu avem posibilitatea plății „cu ora” sau a unei norme și jumătate. Pur și simplu, epuizăm resursa umană existentă.”, a precizat Cosmin Andreica.

Robert Nenciu, Cosmin Andreica

Butoiul de pulbere pe care se află sistemul de ordine publică și siguranță națională

Andreica mai spune că prin toate aceste modificări pentru care nu a existat nicio consultare, conduc spre o stare conflictuală continuă.

”Sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională se află, în prezent, pe un „butoi cu pulbere”. Deși societatea nu percepe încă pe deplin acest lucru, efectele se vor simți curând. Este esențial de menționat că această Ordonanță de Urgență a fost atacată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională (CCR) dintr-o multitudine de motive. Cred că acest act normativ a bifat cele mai multe motive de neconstituționalitate înregistrate vreodată în România.

Ne-am fi așteptat ca, într-un stat de drept, reglementările să respecte ordinea constituțională, nu să se bazeze pe principiul „tăiem acum și vedem mai târziu consecințele”. De șase luni, Guvernul aplică aceeași strategie: taie orbește, așteaptă să vadă cine protestează mai tare și apoi încearcă să corecteze din mers (cum s-a întâmplat cu impozitarea persoanelor cu dizabilități sau cu neplata primei zile de concediu medical).

În loc să fie identificați cei care „fentează” sistemul, sunt pedepsiți toți cetățenii care se îmbolnăvesc. Mi-aș dori să vorbim mai mult despre creșterea veniturilor la bugetul de stat și mai puțin despre tăieri. Reducerea cheltuielilor pentru a ne încadra într-o anvelopă bugetară prin tăieri haotice ar fi putut fi făcută de oricine; nu e nevoie de viziune politică pentru a tăia la întâmplare dintr-un tabel până când cifrele „dau bine”. Avem nevoie de obiective clare și de un plan, altfel trăim de pe o zi pe alta, fără a cunoaște impactul financiar real al acestor măsuri.

Colegii din sistem se simt trădați și și-au pierdut încrederea în factorul politic. Textul legii este scris extrem de prost: vorbește despre obligativitatea creșterii vârstei standard de pensionare, însă, în urma Legii 282/2023, vârsta standard pentru polițiști este deja de 65 de ani. Pentru a îndeplini obiectivul noii ordonanțe, ar însemna să creștem această vârstă la 66 de ani, depășind astfel vârsta standard de pensionare din România. Este incredibil cum astfel de acte normative sunt redactate fără o minimă înțelegere a legislației în vigoare.”, a mai spus Andreica.

Video 4:

Sinecurile Politice și „Modelul Bolojan”

”La nivel guvernamental, se asumă cinic faptul că unele prevederi vor fi declarate neconstituționale sau anulate de instanțe. Important pentru ei este „să treacă pârleazul” acum, să dea bine în fața opiniei publice cu cifre cosmetizate.

Am văzut acest model și la Senat, sub conducerea domnului Bolojan. Ni s-a spus că s-au făcut economii uriașe prin concedieri, suficienți bani pentru a construi o pasarelă în București. În realitate, doar aproximativ 15 persoane au fost efectiv disponibilizate (și acelea au acționat statul în instanță), restul fiind pur și simplu mutate în alte instituții publice. Mai grav, există înregistrări din ședințele Birourilor Permanente în care se afirmă că trebuie „făcut loc” pentru ca noii parlamentari să își aducă propriii oameni. Asta înseamnă distrugerea aparatului tehnic, profesionist, pentru a face loc sinecurilor politice (nepoți, verișori, clientelă de partid).

Este esențial de subliniat că Legea Pensiilor Militare a fost deja modificată pentru a îndeplini jaloanele din PNRR. În urma Legii 282/2023, vârsta standard de pensionare a crescut gradual de la 60 la 65 de ani. Această schimbare a fost prevăzută să se realizeze eșalonat, începând cu anul 2030. Întrebarea legitimă este: ce se mai urmărește acum? Se dorește o accelerare a acestui proces, ignorând etapele de tranziție stabilite inițial?

Noi nu am cerut niciodată privilegii sau condiții speciale nejustificate. Colegii noștri își doresc pur și simplu un drept la viață similar cu al oricărui alt angajat. Nu ne încântă ideea de a ne pensiona la 50 de ani dacă știm că la 62 de ani vom muri. Nu este un beneficiu să primești o pensie de 6.000-7.000 de lei, doar pentru a o cheltui integral pe holurile spitalelor, cumpărând pungi de medicamente.

Peste 70% dintre polițiști sunt în evidență cu boli cronice, consecință directă a stresului, a programului neregulat și a condițiilor de muncă. Despre acest preț al sănătății nu vorbește nimeni în notele de fundamentare ale legilor.

Am susținut și în fața Ministrului Afacerilor Interne: trebuie să stabilim clar ce așteptări avem de la un polițist. Altfel, propunerea mea este radicală, dar logică: polițiștii să nu mai beneficieze de pensie, dar nici să nu mai contribuie la bugetul de stat. Cele aproximativ 2.500-2.600 de lei pe care fiecare polițist îi plătește lunar pentru pensie ar fi mult mai utili pe durata vieții active, având în vedere că mulți dintre colegi „mor pe capete” în jurul vârstei de 60 de ani, fără a mai apuca să beneficieze de rodul muncii lor.

Este ridicol să ne imaginăm un polițist rutier la 65 de ani, suferind de afecțiuni cronice, dirijând traficul pe litoral, la 40 de grade Celsius, pe asfaltul încins. O astfel de măsură abruptă ignoră total realitatea biologică și specificul misiunilor de ordine publică.

Trăim într-un context internațional tensionat, unde drone și rachete ajung pe teritoriul unor țări care nu sunt direct implicate în conflicte. În acest peisaj geopolitic instabil, întrebarea este critică: cu cine vom apăra țara? Avem un deficit de 40% în Armată și de peste 25% în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Poliție, Jandarmerie). Dacă alungăm și puținii profesioniști rămași prin modificări legislative absurde și lipsă de respect față de riscurile asumate, vulnerabilizăm total siguranța națională a României.”, a mai declarat președintele Europol Cosmin Andreica.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.