Cristian Bărhălescu: Dacă în anii ’90 turiștii stăteau 10–14 zile la mare, astăzi stau 3–4 zile. Video

Președintele ANAT Sud-Est, Cristian Bărhălescu, a declarat pentru Replica de Constanța că România are nevoie de o strategie coerentă în ceea ce privește turismul și că în lipsa ei turismul se va distruge treptat. El a precizat că eliminarea tichetelor de vacanță a readus în zona de gri și negru o mulțime de afaceri mici. El a mai precizat faptul că România este pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini care vin în România, fiind depășiți de țări precum Bulgaria sau Albania. În ceea ce privește preferințele pentru vacanțe, Bărhălescu a spus că românii preferă destinațiile din afara țării dar și pe cele din țară. Președintele ANAT Sud-Est consideră România are toate resursele necesare pentru a dezvolta cu adevărat turismul și a-l duce la un nivel mult mai mare decât este acum, însă, din păcate nu există voință politică. El a precizat că eliminarea tichetelor de vacanță a fost o greșeală. De asemenea, Cristian Bărhălescu a afirmat că Germania, după a crescut TVA-ul din turism și a realizat impactul negativ, a anunțat deja că revine la vechea formă de TVA de la 1 ianuarie 2026.

Robert Nenciu, Cristian Bărhălescu

Turismul românesc, în scădere cu 14-15%

Turismul în România a fost tot timpul un fel de Cenușăreasă a economiei românești pe care nimeni nu a băgat-o în seamă, dar a avut așteptări peste măsură. Președintele ANAT Sud-Est, Cristian Bărhălescu a declarat pentru Replica de Constanța că anul acesta turismul estival a avut o scădere de 14-15%. El a precizat că în lipsa unei strategii coerente turismul nu are  cum să se dezvolte la adevărata lui capacitate.

„Vreau să vă spun că, la nivel mondial, a fost un an atipic. Se vede acest lucru prin faptul că există numeroase conflicte — atât economice, cât și fizice — iar toate acestea se reflectă asupra stării de spirit și a bunăstării populației.

În aceste condiții, Grecia anunța, undeva în lunile iunie–iulie, că pe insule și în stațiunile de pe litoral înregistrau scăderi de 30–40% față de anul anterior. În schimb, litoralul românesc susținea cu tărie că nu există nicio scădere. Totuși, scădere a fost — una mai ușoară, într-adevăr, de aproximativ 10–14%, conform estimărilor pe care le avem. Cu siguranță, Institutul Național de Statistică ne va confirma în noiembrie care au fost datele reale până la sfârșitul lunii august, întrucât există un decalaj în procesarea și furnizarea acestor date către operatori.

Putem spune că, în ansamblu, a fost un an bun pentru litoral și, per total, pentru turismul din România, mai ales dacă ținem cont că au fost retrase tichetele de vacanță — un stimul important pentru vânzări. Când o familie mergea la mare sau la munte, nu folosea doar tichetele de vacanță, ci cheltuia și bani proprii. La fiecare 23.000 de lei investiți în tichete, se crea un loc de muncă în industrie”, a declarat președintele ANAT Sud-Est, Cristian Bărhălescu.

Tichetele de vacanță, bula de oxigen de care turismul avea nevoie dar pe care Guvernul a eliminat-o

„Aceste tichete de vacanță au adus în zona oficială multe afaceri care, anterior, funcționau «la negru». Când un client plătea cu cardul de vacanță, adesea completa suma cu bani cash, iar acele venituri deveneau astfel fiscalizate. În plus, au oferit sprijin autorităților locale, care își puteau susține proiecte de infrastructură (canalizare, gaze, energie electrică) pe baza traficului real raportat”, a afirmat Bărhălescu. 

Cristian Bărhălescu

Germania și-a dat seama de greșeala făcută prin majorarea TVA-ului în turism și a decis revenirea la vechea formulă

„Acum, este clar că o parte dintre acești bani se vor întoarce în zona gri sau neagră, așa cum se întâmplă, de altfel, peste tot în lume. Germania, de exemplu, a făcut greșeala de a majora în 2025 TVA-ul la serviciile turistice, dar, încă din vara acestui an, a anunțat că îl va reduce la loc, începând din ianuarie 2026, după ce a constatat impactul negativ: multe afaceri au trecut în zona nefiscalizată. Așadar, nu doar România se confruntă cu acest fenomen.

Trebuie să fim realiști: atunci când ești foarte aproape de piețe care nu au TVA (diferența fiind de circa 20%), cum sunt Egipt, Turcia, Tunisia, Maroc sau Dubai — destinații acum foarte accesibile cu avionul — devii mai puțin competitiv. Doar de la Aeroportul Otopeni au plecat peste 10 milioane de turiști anul trecut, iar anul acesta sigur se va depăși acest număr”, a afirmat Bărhălescu.

România are nevoie de o strategie de țară în turism - coerentă și orientată pozitiv

„De aceea, este necesară o strategie de țară, coerentă și orientată pozitiv. Litoralul românesc nu face excepție: a scăzut ușor, dar s-a adaptat mereu la cerințele românilor. Dacă în anii ’90 turiștii petreceau la mare 10–14 zile, astăzi durata medie a sejurului s-a redus la 3–4 zile — oficial vorbind, pentru că pe cele neoficiale nu le cunoaștem exact.

Vedem, de exemplu, stațiunea Mamaia, care are peste 8.000 de locuri de cazare, și Mamaia Nord, unde numărul locurilor neoficiale este mult mai mare. În Eforie Nord există câteva hoteluri oficiale, dar și numeroase spații neclasificate, la fel cum se întâmplă pe Faleză până la Techirghiol. Aceeași situație se regăsește și în Vama Veche sau 2 Mai. Agențiile de turism au propus simplificarea procedurii de clasificare și menținerea unui nivel redus de taxare, astfel încât unitățile de cazare să poată fi înregistrate oficial. Din păcate, din motive politice, această inițiativă nu a fost susținută, așa că nu s-a mai insistat.

Dacă o familie nu are o strategie clară privind bugetul — cât cheltuiește și cât investește în educație sau dezvoltare — nu poate progresa sănătos. La fel este și cu turismul: dacă nu ai o strategie pe termen scurt, mediu și lung (1, 5, 10, 15 sau 25 de ani), nu poți ști unde vrei să ajungi. Fără o direcție clară, mergi „pe bâjbâite”, la voia întâmplării.

În schimb, dacă ai o strategie cu pași concreți, respectați indiferent de schimbările politice, rezultatele se văd. În 2006, de exemplu, s-a realizat un Masterplan pentru turism până în 2026, plătit la acel moment de statul român, cu specialiști ai Organizației Mondiale a Turismului, sub egida Națiunilor Unite. Pe baza acelui plan au fost făcute mai multe investiții — inclusiv celebra „frunză” din brandul de țară — dar și proiecte privind instalațiile de schi, transportul pe cablu și reabilitarea traseelor montane. La acel moment s-au făcut lucruri utile — inclusiv mult comentata „frunză”, simbolul turistic al României. Participările la târgurile internaționale au adus o imagine pozitivă țării și ne-au ajutat să ne promovăm mai bine”, a mai spus Cristian Bărhălescu.

Video 1:

OMD-urile, singurele care încearcă să facă România vizibilă

„Din păcate, în prezent și pentru anul viitor, nu avem încă o strategie de țară clară. Lipsa unei astfel de strategii este o mare problemă. Totuși, litoralul are acum, slavă Domnului, organizații locale care încep să se miște: Mangalia, Constanța și Năvodari au fiecare câte un OMD (Organizație de Management al Destinației), care și-a făcut propria strategie. De asemenea, și Organizația Județeană de Management al Destinației Constanța a început să prindă contur și a realizat o strategie foarte bună.

Au apelat la specialiști, precum Ciprian Popescu (fost la Danubius și alte companii internaționale), care le-a adus expertiză reală și le-a arătat concret ce trebuie făcut. Nu e nevoie să reinventăm roata: doar oamenii nepregătiți învață doar din greșelile proprii. Cei inteligenți observă și aplică ce au făcut alții bine. Rețetele de succes există deja, dar trebuie adaptate.O strategie de dezvoltare se vede diferit din perspectiva unei pizzerii, a unui hotel sau a unui parc de distracții — fiecare are propriile interese. De aceea, este nevoie de o viziune globală: ce înseamnă dezvoltarea pentru localitatea Mangalia, pentru județul Constanța, pentru regiunea Dobrogea și, în final, pentru România.

Lipsa unui OMD național, care să gestioneze imaginea turistică a României și să ne poziționeze în topurile internaționale, ne trage în jos. Avem printre cei mai puțini turiști străini din Europa: Albania ne-a depășit de mult, ajungând la peste 10 milioane de vizitatori, în timp ce România are doar aproximativ 2 milioane. Bulgaria nici nu mai intră în comparație. Chiar și țări mici, precum Lituania, Letonia sau Estonia — care sunt cât județul Constanța ca suprafață — atrag mai mulți turiști. De ce? Pentru că au strategii naționale coerente și alocă fonduri pentru turism.

Turismul românesc contribuie direct și indirect cu aproximativ 2% la PIB, potrivit datelor colectate de Ministerul Finanțelor, Banca Națională și Ministerul Turismului, prin contul satelit al turismului. Trebuie înțeles că turismul nu este doar despre hoteluri — este un motor pentru întreaga economie: industria auto (prin transport), agricultura (prin vânzarea produselor locale), construcțiile și serviciile beneficiază toate de pe urma lui.

Când turiștii străini vin și cheltuiesc bani în România, acela este un export de servicii. Iar când românii călătoresc în țară — fie în interes de afaceri, fie pentru relaxare — și acelea sunt activități turistice care pun economia în mișcare. Cu toate acestea, bugetele alocate turismului rămân foarte mici — câteva milioane de lei anual — și, paradoxal, nici acelea nu sunt cheltuite integral. Recent, guvernul a aprobat o listă de 16 târguri internaționale la care România va participa, plus o listă secundară de încă 8 evenimente aflate în așteptare. Țin minte că în urmă cu circa 12 ani existau 72 de târguri aprobate, la care participau agențiile românești.

Nu trebuie să ne concentrăm doar pe piețele mari — Marea Britanie, Germania, Franța sau Italia. Este important să căutăm și piețe mai mici, poate mai puțin spectaculoase, dar care pot genera rezultate. De exemplu, vin turiști și din Bulgaria, Grecia sau Serbia. E bine, deci, să fim prezenți și la târgurile mai mici, nu doar la cele de anvergură, precum cel de la Berlin. Putem merge la München, Stuttgart, dar și în Paraguay sau alte țări unde există târguri mai restrânse, dar cu potențial. Sunt mulți români stabiliți de ani buni în străinătate — adevărați ambasadori ai României — care și-ar dori să revină acasă în vacanță. Dar, de multe ori, aleg alte destinații precum Turcia, Spania, Italia sau Grecia, pentru că li se par mai comode și mai organizate. De aceea, este esențial să avem o strategie națională de turism. Fără ea, nu putem progresa”, a explicat Bărhălescu.

Robert Nenciu, Cristian Bărhălescu

Tendințele turistice recente

„Așa cum am menționat, eliminarea tichetelor de vacanță a fost o lovitură serioasă pentru turismul autohton. Totuși, românii continuă să călătorească — atât în țară, cât și în străinătate. Intrarea în spațiul Schengen a facilitat deplasările, astfel că mulți români călătoresc fără să fie ușor de monitorizat în statistici. Nu putem spune că există destinații dominante, dar se observă că românii s-au educat turistic în ultimii 30–35 de ani.

Călătoriile îi formează: „Călătoriile educă mai mult decât un an de facultate”, spunea un profesor. Într-o săptămână petrecută în străinătate, descoperi alte sisteme de valori, alte modele de comportament, alte repere. Românii călătoresc acum în egală măsură în țară și în afara ei. Îi vedem în Bucovina, în zona Brașovului — care este mereu plină —, în Sibiu, Cluj, Timișoara, dar și în Apuseni. Aleg aceste destinații pentru că acolo găsesc servicii bune, accesibilitate și prețuri corecte.

Oricine simte nevoia, din când în când, să se deconecteze. O scurtă vacanță îți „resetează” sistemul, îți încarcă bateriile și îți aduce idei noi. Fie că mergi într-o stațiune balneară — Slănic Prahova, Slănic Moldova, Băile Herculane sau Techirghiol — schimbarea de ritm cotidian contează enorm.

Nu ne amintim zilele obișnuite, dar ne amintim mereu momentele plăcute petrecute în vacanță. Pentru că acelea ne oferă echilibru, inspirație și un alt chef de viață și de muncă. De aceea, vacanțele sunt extrem de utile pentru societate. Cei care călătoresc revin cu un suflu nou, cu energie proaspătă și cu un alt chef de muncă. Rutina zilnică te macină, iar, la un moment dat, riști să te blochezi, fără să mai poți merge mai departe.

Mai mult decât atât, călătoriile aduc beneficii reale și pentru sănătate. Persoanele în vârstă, de exemplu, își pot prelungi viața atunci când călătoresc — pentru că și ele trec printr-un proces de „resetare”. Acesta nu este doar un mod de a spune: un studiu realizat anul acesta în Australia a arătat că seniorii care călătoresc frecvent au o speranță de viață mai mare și o stare psihică mai bună. Călătoria îi scoate din mediul lor obișnuit, din zona de confort, și le oferă o perspectivă nouă asupra vieții. Este, practic, un refresh mental și emoțional. Ați observat, probabil, că după o călătorie — fie că este în Italia, Franța, Spania sau oriunde altundeva — vă întoarceți acasă cu cel puțin trei–cinci idei noi, inspirate din ceea ce ați văzut acolo”, a afirmat Bărhăhescu.

Video 2:

Unde își vor petrece românii sfârșitul de an 2025

„Românii preferă, în continuare, târgurile de Crăciun. Acestea se găsesc în toată Europa, dar cele mai populare rămân Colmar (Franța), cu luminile sale spectaculoase, München, Viena și Budapesta — destinații accesibile, cu pachete care încep de la aproximativ 235 de euro pentru un sejur de 6 zile (circuit cu autocarul).

Pentru cei care vor o experiență unică, există și varianta unei vacanțe în Laponia, la Rovaniemi — „acasă la Moș Crăciun”. Acolo, pachetele includ bilet de avion dus-întors, cazare și servicii complete, la un preț de aproximativ 1300 de euro. Este o destinație care merită vizitată măcar o dată în viață — pentru amintiri de neuitat și pentru experiența autentică a spiritului Crăciunului.

Astfel de călătorii nu înseamnă doar relaxare, ci și formare personală. Îți oferă repere noi, te ajută să înțelegi mai bine lumea și chiar să te raportezi altfel la oamenii din jurul tău”, spune Cristian Bărhălescu.

Crăciun și Revelion – împreună sau separat?

„Da, sunt tot mai mulți români care aleg să lege Crăciunul de Revelion într-o singură vacanță, mai ales cei care pleacă în destinații îndepărtate — așa-numitele «long haul»: Statele Unite, Asia, Thailanda, Vietnam, Cambodgia sau Singapore.

Este logic: dacă tot investești timp și bani într-un zbor lung, de 10–14 ore cu tot cu conexiuni, merită să petreci mai multe zile acolo, nu doar un city-break de două zile, cum ai face la Paris sau la Roma. Mulți aleg astfel de pachete prelungite și pentru că se eliberează de stresul pregătirilor de acasă — mesele de Crăciun, organizarea Revelionului etc.România are un potențial uriaș, dar se dezvoltă mai degrabă „din inerție”. Țara merge înainte oricum, indiferent de guvernele care se succed la București. Iar românii, ca popor, au demonstrat o capacitate de adaptare extraordinară de-a lungul istoriei — nu doar în ultimii 35 de ani. Ne-am adaptat mereu, indiferent de sistemul politic sau economic, și am reușit, de fiecare dată, să mergem mai departe”, a concluzionat Cristian Bărhălescu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.