Cum a văzut Pallady Hotelul Palas din Constanţa

Tabloul "Peisaj Constanţa" al lui Theodor Pallady face parte din colecţia "Arhitect Petre Antonescu", nu este datat şi a fost achiziţionat de Muzeul de Artă din Constanţa în anul 1963. Tehnica folosită este uleiul pe carton. Theodor Pallady (1871- 1956) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai perioadei interbelice. Provenea dintr-o veche familie boierească, după mamă ce făcuse parte din familia Cantacuzino şi sora bunicului său, Maria Cantacuzino a fost soţia unuia dintre marii pictori francezi, numit Puvis de Chavannes ale cărui fresce decorează Pantheonul din Paris. "La vremea respectivă, aristocraţia română avea acces la cele mai înalte cercuri artistice a timpului", spune Doina Păuleanu, directoarea Muzeului de Artă Constanţa. "Demonstrează gradul înalt de cultură la care ajunseseră reprezentanţii acestei familii, care atunci erau, de altfel, o legătură directă cu marii artişti, cu marii scriitori şi cu lumea bună a Parisului, în saloanele Parisului, în casele mari ale Parisului, unde se întâlnea toată lumea bună, aristocraţia, unde se discuta şi se punea la cale destinul artei", adaugă aceasta. La dorinţa părinţilor, s-a înscris la Şcoala de Poduri şi Şosele, pe care a părăsit-o, mutându-se la Politehnica din Dresda. În paralel cu Ingineria, acesta s-a înscris şi la cursuri de desen şi pictură cu Erwin Oehme, care l-a sfătuit să plece la Paris. În Paris lucrează în atelierul lui Jean Arman, şi se înscrie la Academie des Beaux-Arts. Apoi îl cunoaşte pe Gustave Moreau, şeful şcolii simboliste şi un mare pedagog. În şcoala lui Gustave Moreau, Pallady a fost coleg cu mari pictori francezi care vor face parte din avangarda artei plastice, precum Henri Matisse, cu care leagă o strânsă prietenie şi cu care corespondează până la sfârşitul vieţii. "Comunismul l-a prins pe Pallady în România şi pentru el a fost groaznic, pentru că i-au luat tot, dar el era o persoană intransigentă şi foarte băţoasă, dar lui nu i-a fost frică, drept urmare a continuat să aibă această corespondenţă cu Matisse până la sfârşitul vieţii", spune directoarea Muzeului de Artă Constanţa. Ca dovadă a acestei prietenii, Henri Matisse a pictat şi i-a dăruit un tablou cu ia românească, şi este bine ştiut faptul că Pallady i-a dăruit o serie de ii româneşti din Moldova, care i-au plăcut foarte mult lui Matisse. "E drept, Theodor Pallady a petrecut şi locuit o mare parte din viaţă la Paris, unde a avut o serie de expoziţii de mare succes, dar el nu a părăsit niciodată România, venea tot timpul participa la mişcarea artistică, îşi organiza expoziţii personale destul de des în sălile Ateneului. Nu s-a rupt niciodată de ţară, deşi casa lui era la Paris", adaugă aceasta. Spre deosebire de Matisse, care ajuns să fie întemeietor al curentului numit fauvism, Pallady nu s-a integrat în pictura avangardistă, s-a integrat în pictura modernistă, deşi legătura cu Matisse ar fi putut să îl îndrepte către această direcţie. Fauvismul este reprezentat de artişti ai culorii, artişti care folosesc contrastele cromatice, culorile pure, culorile luminoase pentru a transmite senzaţiile lor optice, iar Pallady este o altă structură, el este o structură intelectuală, o structură care trece toate obiectele şi gândurile prin filtrul sensibilităţii lui, şi merge pe contraste de un rafinament extraordinar, care îi şi caracterizează opera. Este cel mai rafinat şi intelectual pictor din arta românească, prin aceste procedee de decantare a culorii, a luminii, a compoziţiei, a desenului în funcţie de structuri conceptuale, se leagă cumva de tradiţia frescelor româneşti, întrucât perioada aceasta modernistă a fost precedată de perioada în care se făceau numai fresce în biserici, deci perioada noastră religioasă, perioada în care s-au produs numai lucrări în frescă. Lucrarea "Peisaj Constanţa" nu este datată, dar a fost pictată cu siguranţă la începutul perioadei de creaţie a lui Pallady, şi cu siguranţă după 1912, după construirea Hotelului Palace, unul dintre cele mai importante şi vechi hoteluri ale Constanţei, construit înaintea a ceea ce azi numim Portul Turistic Constanţa. "Din punctul meu de vedere tabloul a fost realizat până înainte de 1920, până înainte de război, mai ales că în această perioadă obişnuia să vină la mare; iar după război mergea doar la Bucureşti şi la Iaşi, el fiind ieşean", concluzionează Doina Păuleanu. La Bursa de Artă, Theodor Pallady este printre primii 5 cei mai bine cotaţi artişti.

Cristina MARIN