Cum arată producția de energie a României, după ce ambele reactoare de la Cernavodă au fost puse în funcțiune

România a revenit la producția de energie electrică cu ambele reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie.

România a revenit la producția de energie electrică cu ambele reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, după ce Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național în noaptea de vineri spre sâmbătă, 14 noiembrie.

La câteva ore de la repornire, producția de energie nucleară ajunsese la aproape 1.000 MW, în timp ce sistemul energetic național reușea să acopere consumul intern și înregistra un ușor excedent.

Potrivit datelor Transelectrica, sincronizarea Unității 1 cu rețeaua a avut loc sâmbătă, la ora 01:00. Procesul de creștere treptată a puterii continuă, iar reactorul urmează să atingă puterea nominală duminică, 15 noiembrie, la ora 07:00.

La ora 12:16, producția de energie nucleară era de aproximativ 983 MW, reprezentând 16,13% din producția totală de electricitate a României. Valoarea include producția ambelor unități de la Cernavodă, nu doar contribuția reactorului repornit în cursul nopții.

Cum arată sistemul energetic național după revenirea Unității 1

Datele înregistrate sâmbătă la prânz arată o producție totală de aproximativ 6.085 MW, în timp ce consumul intern era de 5.973 MW. Astfel, România avea un excedent de producție de aproximativ 111 MW și putea exporta o cantitate mică de energie electrică.

Cele mai importante contribuții la producția națională veneau din hidrocarburi, în principal gaze naturale, cu aproximativ 1.503 MW, și din centralele eoliene, cu 1.483 MW. Cele două surse erau practic la egalitate, fiecare asigurând aproximativ un sfert din producție.

Fotovoltaicele contribuiau cu aproape 1.000 MW, respectiv 996 MW, iar energia nucleară furniza 983 MW. Hidrocentralele produceau 539 MW, centralele pe cărbune 519 MW, în timp ce biomasa avea o contribuție de 72 MW. Instalațiile de stocare nu livrau energie în rețea la momentul respectiv.

Sursele regenerabile: eolian, fotovoltaic, hidro și biomasă asigurau împreună aproximativ 51% din producția de electricitate. Dacă este adăugată și energia nucleară, ponderea surselor fără emisii directe de CO2 în timpul producerii electricității ajungea la aproximativ două treimi.

România importa energie în timpul nopții, dar a revenit pe export

Evoluția sistemului energetic în prima parte a zilei arată că România a avut nevoie de importuri în timpul nopții, când producția internă a scăzut sub nivelul consumului.

În jurul orei 05:00, producția coborâse la aproximativ 4.750-4.800 MW, în timp ce consumul se situa la 5.300-5.400 MW. Diferența a fost acoperită prin importuri, estimate la aproximativ 400-600 MW.

Situația s-a schimbat după răsărit. Producția a crescut treptat, iar în jurul orei 07:30 a ajuns din urmă consumul. Creșterea contribuției fotovoltaicelor este o explicație probabilă pentru evoluție, având în vedere că acestea nu produc energie pe timpul nopții. Între orele 08:00 și 10:00, producția și consumul au evoluat la niveluri apropiate.

La prânz, România ajunsese din nou să producă mai mult decât consuma, potrivit stirileprotv.ro.