Daniel Moraru: Oamenii care conduc astăzi Guvernul nu au niciun fel de experiență economică sau fiscală! Video

Președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că România nu duce lipsă de fonduri la bugetul de stat. El a afirmat că principala problemă este cheltuirea iresponsabilă a încasărilor bugetare. El a precizat că încă de la mijlocul anului trecut Guvernul condus de Ilie Bolojan a luat o serie de măsuri care au pus o presiune foarte mare pe mediul privat, fără vreo analiză prealabilă, fără nicio cu discuție cu cei care contribuie decisiv la bugetul țării. Daniel Moraru a mai spus că Uniunea Națională a Patronatului Român a deschis o filială în Republica Moldova pentru a construi o punte solidă pentru mediul privat în privința reconstrucției Ucrainei. El a afirmat că Republica Moldova este mult peste România în ceea ce privește transparența decizională și digitalizarea. Președintele UNPR regiunea Sud-Est a anunțat că în perioada imediat următoare va fi depus caietul de sarcini la Institutul European de Gastronomie, Cultură și Arte pentru proiectul ”Regiune Gastronomică europeană 2029”.

Robert Nenciu, Daniel Moraru

Guvernele României au cheltuit iresponsabil banii din buget

Cheltuirea iresponsabilă a banilor de la bugetul național a fost principalul motiv pentru care România a ajuns în situația economică actuală. De aceeași părere a fost și președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român regiunea Sud-Este, Daniel Moraru. El a precizat că măsurile luate de Guvern nu au făcut decât să sufoce și mai mult mediul privat, și firmele mici românești să se închidă.  

„Nu poți să iei măsuri radicale, așa cum a fost majorarea taxelor, fără a urmări modul în care sunt cheltuiți banii de la buget. De acolo pleacă problema, nu de la lipsa banilor. Bani au fost, sunt și vor fi la buget, însă aceștia trebuie gestionați corect. Din păcate, acest lucru nu se dorește sau cel puțin nu se observă o intenție în acest sens, din punctul de vedere al Uniunii Naționale a Patronatului Român.

După mai bine de șapte-opt luni de guvernare, nu vedem o direcție corectă. În ciuda numeroaselor promisiuni privind reforma administrației publice locale, reducerea personalului, tăierea cheltuielilor și digitalizarea, autoritățile nu au menținut direcția anunțată. Din mers, au virat la dreapta și au „tăbărât” pe contributori.

Faptul că taxele sunt mai mari nu este, în sine, o problemă. Ne repliem și ne reorganizăm; impozitele trebuie plătite conform legii dacă vrei să îți dezvolți afacerea. Totul este în regulă atât timp cât vezi și rezultatele utilizării banilor plătiți în plus.

Pe de altă parte, s-au introdus doar măsuri obligatorii care au îngreunat bugetele firmelor, fără a veni cu soluții de sprijin. Nu există un program național coordonat de Guvern, de BNR sau de bănci care să susțină companiile românești prin schimbarea modalității de creditare. În momentul în care aceste măsuri de austeritate au lovit proiectele și viitorul firmelor, chiar și cei care îți ofereau „umbrela pe soare” în urmă cu un an, și-au retras sprijinul.

La primele picături de ploaie, băncile din România ți-au luat umbrela. Din cauza acestor mișcări pe piața fiscală, afacerile mici cedează. Nu au resurse sau capital de lucru pentru a susține încasările întârziate sau furnizorii care nu acceptă amânări la plată.

Video 1:

Aceste companii — fie că au 2-3 angajați, fie că sunt afaceri de familie — sunt primele care clachează din cauza instabilității. Acesta este și motivul pentru care consumul a scăzut în România. Toată lumea este precaută. Dacă ieși în oraș, vezi că este gol. Restaurantele se închid, magazinele sunt goale, iar mall-ul a devenit doar loc de promenadă. Oriunde te uiți, se vede că oamenii nu mai cheltuiesc bani.

Și este un tăvăluc generat de ce? De lipsa de predictibilitate și de lipsa de analiză. Este ca și cum aș lua o măsură fără să o analizez; ca și cum aș investi într-un proiect de zeci de milioane de euro fără să am la bază un studiu de fezabilitate, fără un business plan, începând pur și simplu să investesc cu speranța că „va merge”. Fără să fac un studiu de piață, fără să fac absolut nimic.

Acesta este rezultatul când mergem pe „hei-rup-uri”. Se vede clar că oamenii care conduc astăzi Guvernul nu au niciun fel de experiență fiscală sau economică. Din spatele biroului, lucrurile se văd altfel. Însă, când te duci în teren și te lovești de realitatea aceea cruntă, începi să-ți dai seama că, de fapt, și tu ai făcut o grămadă de greșeli.

Rezultatele acestor măsuri se vor vedea în curând, dar părerea mea este că foarte multe companii se reorientează deja. Își direcționează investițiile către alte piețe sau caută să își fiscalizeze afacerile într-un mod cât mai simplu: zero investiții, conservăm ce avem și ne vedem de treabă.”, a declarat președintele UNPR Regiunea Sud-Est, Daniel Moraru.

Video 2:

Uniunea Națională a Patronatului Român și-a deschis oficial filială în Replublica Moldova

Daniel Moraru a mai spus în cadrul interviului exclusiv pentru Replica de Constanța că a descoperit în Republica Moldova un mediul mult mai prietenos și o relație corectă bazată pe încredere între statul Moldovean și mediul privat. Această relație corectă a stat la baza deschiderii unei filiale a UNPR în Republica Moldova.

„În primul rând, decizia de a deschide filiala Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR) în Republica Moldova aparține Comitetului Director, în frunte cu președintele la nivel național, Ioan Lucian. Este un proiect care datează de aproximativ doi ani, iar acum am trecut, ca să spun așa, „la fabrică” — adică la fapte. Recent a luat ființă Camera Trilaterală de Comerț România-Moldova-Ucraina, prin care se pregătește zona de suport pentru reconstrucția Ucrainei.

Considerăm că este momentul oportun ca firmele românești să acceseze proiecte și programe pe piața ucraineană. Totuși, știm cu toții că nu este ușor să pătunzi pe acea piață, din cauza barierei lingvistice și a specificului local. Adesea, partenerii ucraineni refuză să comunice în engleză sau chiar în rusă cu străinii, deși între ei vorbesc toate dialectele fără probleme.

Din acest motiv, piața ucraineană este mult mai accesibilă prin intermediul Republicii Moldova. Există o experiență comună din spațiul post-sovietic și moduri similare de comunicare. Noi urmărim să folosim Republica Moldova ca pe o platformă neutră și sigură: livrăm produsele și serviciile acolo, iar de acolo pleacă mai departe spre Ucraina, având o garanție mai mare a plăților.

Am inițiat acest demers și, după conferința de presă de la Chișinău unde am anunțat deschiderea oficială, funcționăm deja cu statut juridic. Am avut întâlniri la nivel guvernamental cu vicepremierul Moldovei, patru miniștri și doi secretari de stat. Am fost plăcut impresionați de deschiderea lor; au garantat tot suportul pentru dezvoltarea afacerilor trilaterale între firmele din România, Moldova și Ucraina.”, a spus Daniel Moraru.

Daniel Moraru

Republica Moldova este un fel de ”Luxemburg” al regiunii în ceea ce privește taxele

Potrivit lui Daniel Moraru, Republica Moldova a reușit performanța să depășească cu mult România în ceea ce privește digitalizarea și transparența decizională, motiv pentru care a decis ca două viitoare afaceri să le dezvolte acolo.

”Făcând o analiză comparativă, dacă am plecat de la discuția despre taxe, Republica Moldova este un adevărat „Luxemburg” al regiunii. Stau foarte bine la acest capitol: au taxe și impozite mai mici chiar și decât în Bulgaria, unde știm că impozitul pe profit este 10%, iar dividende 15%. Și la nivelul impozitării salariilor stau mult mai bine decât noi.

În ceea ce privește transparența decizională și digitalizarea, sunt mult înaintea noastră. O firmă se deschide online în două ore, fără a trece pe la vreun ghișeu. Buletinul sau pașaportul se emit tot într-o oră, tot prin procese online. Interacțiunea cetățeanului cu funcționarul de la ghișeu este practic zero. Chiar discutam la Ministerul Digitalizării: „Cum ați ajuns la aceste proiecte care astăzi nu sunt aplicate nici în multe țări din Uniunea Europeană?”. Ei iau cele mai bune modele din Europa și le implementează direct.

Ei analizează constant: în țara Y este problema X, în țara Z activitatea este de un anumit tip. Se întreabă: care este cea mai potrivită fiscalitate pentru noi din Europa? Au analizat diverse modele și au creat un mix de succes, spunând: „Vă așteptăm pe voi, cei din Uniunea Europeană, să investiți în Republica Moldova”.

Mi se pare o abordare foarte elegantă din partea lor să asigure o transparență decizională instantanee, astfel încât să știi exact ce ai de făcut. Pentru digitalizare, au luat ca model Estonia. Miniștrii lor sunt oameni aduși din mediul privat, mulți au lucrat în multinaționale sau au studii făcute în străinătate. Am perceput Guvernul Republicii Moldova ca pe unul apolitic, format din profesioniști. Sunt convins că vor avea succes în atragerea investițiilor străine, mai ales că în această țară încă mai există cultul și respectul față de muncă.

Personal, m-au convins. Aveam două idei de afaceri pe traseul logistic România (Portul Constanța) – Ucraina (destinație finală) și ezitam unde să plasez investiția. Mă gândeam la zona de frontieră din România, pentru a avea un transfer facil pe calea ferată, cu acces atât la ecartamentul european, cât și la cel larg (sistemul rusesc). Oscilam între România și Ucraina, în zona Cernăuți, ignorând inițial Moldova deoarece traseul presupune o ușoară „buclă” de 50-70 de kilometri.

Totuși, argumentele lor m-au convins să merg cu aceste investiții în Republica Moldova. Proiectul vizează un terminal intermodal care va cuprinde patru terminale specifice. Investiția se va desfășura în etape: prima fază este de 20 de milioane de euro, finanțată din surse proprii, surse atrase și credite bancare. Ulterior, în funcție de partenerii care se vor alătura și de programele de finanțare disponibile (fonduri de preaderare sau programe de tip SAFE pentru spații logistice), etapele următoare vor avansa mai rapid.

Dacă accesăm surse nerambursabile, începem din primul an cu cele 20 de milioane. Pasul al doilea constă în dezvoltarea unui parc industrial în regiunea metropolitană Chișinău. Am ales această locație datorită schemei de sprijin oferite prin ajutoare de stat, respectiv deduceri din taxele fiscale viitoare (impozite pe profit sau pe salarii). În zona Chișinăului, bonificația este de 50% din valoarea investiției, eșalonată pe un termen de 10 ani.

În zonele limitrofe sau în alte orașe din Republica Moldova, schema de ajutor de stat poate ajunge până la 60% deductibilitate printr-un program viitor. Am luat această decizie de investiție în urma discuțiilor cu președintele Asociației Investitorilor Români din Republica Moldova, o organizație cu experiență, care reunește companii românești de top, prezente la nivel european.

Studiile de piață realizate de acești mari investitori confirmă faptul că peste 30% din populația Republicii Moldova este concentrată în zona Chișinăului. Prin urmare, cea mai eficientă decizie este dezvoltarea parcului industrial în zona metropolitană Chișinău.”, a afirmat Moraru.

Video 3:

Proiecte de investiții în Republica Moldova

Cele două proiecte pe care dorește să le dezvolte în Republica Moldova se referă la un parc industrial și terminale specifice.

”Avem deja două proiecte în lucru și așteptăm cu interes ca Administrația Portului Constanța să preia administrarea Portului Giurgiulești. Sunt convins că vor face o treabă excelentă acolo, având în vedere programele ample de investiții pe care le desfășoară deja în porturile maritime românești. Parteneriatul dintre companiile private, operatorii portuari și administrația porturilor — sprijinit de Ministerul Transporturilor prin axe de finanțare comune — reprezintă un model de succes care poate fi replicat și la Giurgiulești.

Acordăm o atenție deosebită transportului pe cale ferată, deoarece capătul acestui lanț logistic se află într-o regiune inland, în interiorul continentului, respectiv în Ucraina Centrală și de Nord. Accesul feroviar este mult mai eficient, în special în relația comercială cu țări extracomunitare, unde intervine regimul vamal.

Din punct de vedere fiscal și logistic, transportul feroviar beneficiază de un regim mai permisiv în ceea ce privește autorizațiile de tranzit în spațiul comunitar. În schimb, transportul rutier (cu camioane) presupune un regim fiscal special, necesitând depunerea unor garanții vamale care blochează capitalul. Strategia noastră este utilizarea banilor în zone productive, nu în garanții de consum; preferăm să investim în operațiuni, nu să imobilizăm resurse în garanții pentru transport.”, a mai spus Daniel Moraru.

Robert Nenciu, Daniel Moraru

Parteneriatul public-privat în România este doar pe hârtie, total nefuncțional

Daniel Moraru mai spune că România ar fost mult mai departe dacă Parteneriatul Public-Privat ar fi funcționat. Chiar dacă avem o legislație în acest sens aceasta este inaplicabilă.

„Nu am discutat acest aspect până acum dintr-un motiv simplu: știm cu toții cât de mulți ani ne-au trebuit să ne acomodăm cu ideea de Parteneriat Public-Privat (PPP), concept care nici astăzi nu este cu adevărat funcțional în România. Deși există o lege în acest sens, lipsesc normele de aplicare clare. Fără o bază legală solidă, nu te poți „înhăma” la un astfel de proiect.

Am auzit de propuneri de PPP absurde: de exemplu, să construiești o parcare publică din bani privați pe un teren primit de la primărie, să predai construcția la final, iar apoi primăria să organizeze o licitație la care tu, investitorul, să participi din nou pentru a o putea opera. Nu am văzut în viața mea o astfel de abordare care să încurajeze investițiile.”, a explicat Moraru. 

Video 4:

Daniel Moraru: Sunt dispus să investesc 20 de milioane de euro în parcări private

Președintele UNPR Regiunea Sud-Est a spus în exclusivitate că este dispus să investească 20 de milioane de euro în parcări private însă nu a reușit să găsească un numitor comun cu administrația locală.

”În Constanța, nevoia de parcări este uriașă. Eu sunt dispus să investesc în 20 de parcări supraetajate, cu cel puțin 50 de locuri pe nivel. Desigur, regimul de înălțime depinde de Codul Administrativ, reglementările urbanistice și, esențial, de studiul de însorire. Fiindcă parcările se construiesc adesea între blocuri, nu poți ridica o structură fără a respecta dreptul la lumină al locatarilor.

Din punct de vedere al randamentului, un proiect exclusiv „privat-privat” (unde cumperi și terenul) este mai puțin atractiv decât sectorul rezidențial. Dacă amortizarea unui proiect rezidențial durează peste 15 ani, în cazul unei parcări pe teren achiziționat, durata este mult mai mare. De aceea, dezvoltatorii includ parcări doar pentru propriii clienți, conform normelor de autorizare, nu și pentru publicul larg. Nu gratuit, ci prin concesiune cu o valoare fixă și un termen clar de execuție, pentru a evita blocarea terenului. Avantajul pentru administrația locală este imens: eliberezi amprenta la sol prin multiplicarea locurilor pe verticală.

Este o măsură corectă să elimini parcările de pe bulevardele mari pentru a crea benzi dedicate autobuzelor și taxiurilor, dar trebuie să oferi o alternativă în spate. Acum, în spatele blocurilor, pe un loc de parcare se bat trei sau patru cetățeni. Administrația ar trebui să îmbrățișeze demersul privaților de a construi pe teren concesionat, solicitând eventual o cotă-parte din veniturile obținute din închiriere. Astfel, primăria încasează și taxa de concesiune, și un procent din exploatare, rezolvând totodată o problemă socială gravă.

Așadar, fără a cheltui bani publici, am rezolvat două probleme: primăria încasează venituri din concesiune și impozite pe afacerea privată, iar comunitatea scapă de o problemă socială majoră. Nu se mai bat patru vecini pe un singur loc; poate se mai ceartă doi, dar tensiunea scade considerabil.

Aici nu vorbim neapărat de o lege specială sau de un PPP complex, ci de o politică a administrației publice locale. Consiliul Local poate lua oricând o hotărâre pentru concesionarea terenurilor în vederea construirii de parcări supraetajate. Este vorba, așadar, de voință politică la nivel local.

Cetățenii trebuie să înțeleagă că orice serviciu de calitate se plătește; la fel cum plătești primăriei 500 de lei pentru un loc de parcare, poți plăti o sumă similară sau chiar mai mică unui privat pentru condiții mai bune. Constănțenii au un nivel de trai decent și mașini scumpe, dar încă le parcăm pe borduri, pe iarbă sau pe pământ. Într-o parcare civilizată am putea avea un self-wash la intrare, iar pe ultimul etaj, pe plafon, s-ar putea amenaja un loc de joacă pentru copii, protejat, astfel încât aceștia să nu mai bată mingea printre portierele mașinilor.”, a precizat Daniel Moraru. 

Video 5:

Anul 2026 va fi unul foarte dificil

”Privind spre viitor, anul 2026 se anunță extrem de dificil pentru mediul privat. Perspectivele nu sunt îmbucurătoare. Începutul de an este marcat de o lipsă acută de vânzări, fie că vorbim de retail, servicii sau construcții imobiliare. Statisticile indică o reținere abruptă a consumatorilor în a face achiziții; oamenii „s-au pus la adăpost. Când nu există consum, circuitul banilor în economie se blochează. Această precauție excesivă și lipsa proiectelor noi vor face ca 2026 să fie un an greu. Dacă un dezvoltator are un bloc cu 20 de apartamente nevândute, cu siguranță nu va mai avea curajul să îl înceapă pe al doilea.”, a mai afirmat Moraru.

UNPR depune proiectul ”Regiune Gastronomică europeană 2029”

Un alt proiect al UNPR este ”Regiunea Gastronomică Europeană 2029”, proiect care va fi depus la Institutul European de Gastronomie, Cultură și Arte. Potrivit lui Daniel Moraru, în foarte scurt timp caietul de sarcini va fi depus.

„Anul acesta, UNPR se pregătește să depună Bid Book-ul (caietul de sarcini) la Institutul European de Gastronomie, Cultură și Arte, astfel încât să facem trecerea de la statutul de candidat la cel de organizator oficial al evenimentului „Regiune Gastronomică Europeană 2029”.

Ne dorim să obținem acest titlu pentru Dobrogea. Este un proiect de amploare, care se va reflecta în activitatea întregului județ Constanța și a județului Tulcea. Vor fi incluse destinații gastronomice din toate localitățile, în special din orașele sau zonele care dispun de o bază turistică adecvată. Aceste destinații vor fi susținute, cel puțin la nivel de promovare, de către program și de către Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR).

Suntem convinși de reușită și avem o comunicare excelentă cu partenerii noștri. De obicei, când mergem la evenimentele Institutului European cu produse autentice din regiune, participăm la diverse concursuri și niciodată nu ne întoarcem cu mâna goală; am câștigat numeroase premii.

Chiar la prima noastră prezență la nivel european, am obținut locul I cu un produs fabricat de măcelăria „Moș Iosif” din Techirghiol. Sunt produse autentice, bazate pe rețete tradiționale turcești și tătărești, precum ghiudemul sau alte preparate uscate și semi-uscate.

Avem 19 etnii în Dobrogea. Vă imaginați ce înseamnă să transformi acest mix cultural într-un spectacol culinar? Ar fi un adevărat spectacol! Marele avantaj al acestui titlu este că nu ne mai rezumăm doar la perioada estivală. Prezentările de produse, mesele festive și ospățurile publice cu participare masivă pot fi organizate pe tot parcursul anului, în funcție de sezon și de destinație. Aceasta este partea cea mai frumoasă a proiectului.

Suntem siguri pe pașii noștri. Comunicarea cu reprezentanții Institutului și cu partenerii de proiect este una corectă și solidă. Nu avem niciun motiv să nu realizăm un proiect de succes.”, a mai declarat Daniel Moraru.

Video 6: