De ce a anulat Înalta Curte de Casație condamnarea lui Mario Iorgulescu

Procesul lui Mario Iorgulescu, fiul şefului de Liga Profesionistă de Fotbal, va fi reluat de la 0, scăpând astfel de pedeapsa definitivă de 13 ani şi 8 luni de închisoare, în urma accidentului rutier în care a omorât un om. Asta după ce Judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au stabilit că Iorgulescu „nu a folosit mașina ca mijloc pentru suprimarea vieții victimei”.

Mario Iorgulescu

Urmare deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, se va schimba și încadrarea juridică, și va fi din omor în ucidere din culpă, iar procesul se va relua de la capăt la Curtea de Apel. În aceste condiții, limita de pedeapsă este mult mai mică.

Amintim că Mario Iorgulescu a fost condamnat la 13 ani și 8 luni de închisoare pentru că, beat și drogat fiind, a ucis un bărbat într-un accident rutier din 2019. Condamnarea din octombrie 2023, dată de Curtea de Apel București, a fost una definitivă. Însă familia Iorgulescu nu s-a lăsat și, în iunie 2024, ÎCCJ admitea recursul în casație declarat de Mario Iorgulescu și, prin intermediul căii extraordinare de atac, decidea retrimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel din rațiuni de erori de încadrare judiciară. Acum, decizia completului format din trei judecători a venit cu o majoritate de 2 la 1, judecătorul Dan Enescu având o opinie separată, în sensul respingerii recursului în casație și păstrării hotărârilor de la Curtea de Apel. Cum majoritatea decide, efectul principal este schimbarea infracțiunii din omor în ucidere din culpă, pedepsită între 2-7 ani de închisoare, comparativ cu  10-20 de ani pentru omor.

Judecătoarele ÎCCJ arată că „pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei, intenționând să se deplaseze din sat Gulia, com. Tărtășești, str. (…), jud. Dâmbovița, spre Clubul Nuba din Parcul Herăstrău, mun. București, unde se afla fosta sa prietenă care refuzase să plece acasă la insistențele lui, a condus autoturismul marca Aston Martin model DBS cu nr. de înmatriculare (…) cu o viteză ce depășea cu mult viteza legală de 60 km/h în localitate, pătrunzând pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe, accelerând până la 162 de km/h în momentul în care a trecut de un alt vehicul care circula cu viteză redusă pe banda I, urcând vehiculul cu partea stângă pe un scuar, apăsând la maximum pedala de accelerație la un vehicul echipat cu un motor ce dezvoltă o putere de aproximativ 700 de cai putere, pătrunzând pe contrasens și intrând în coliziune frontală, la ora 03:02:39, la viteza de 143 km/h, cu autoturismul marca Audi cu nr. de înmatriculare (…), condus de victima Vicol Daniel Andrei, care a decedat pe loc în urma leziunilor suferite”, potrivit motivării instanței.

Mario Iorgulescu și Gino Iorgulescu

Accidentul mortal provocat de Mario Iorgulescu nu a fost intenționat

Astfel, cele două judecătoare susțin că accidentul nu a fost provocat intenționat.

„În esență (…) săvârşirea accidentului auto din data de 08.09.2019 nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de omor. Înalta Curte apreciază că (…) infracțiunea poate fi reținută numai în condițiile în care fapta în sine relevă fără niciun dubiu o acţiune care are drept rezultat suprimarea vieţii unei persoane”, mai notează judecătorii.

Tot ele susțin că un accident rutier este un eveniment, adică ceva imprevizibil, astfel că tragedia produsă de Mario Iorgulescu nu a fost una voită. „Infracţiunea de omor (…) se comite (…) printr-o acţiune (sau chiar inacţiune), care trebuie să fie îndreptată asupra victimei. Or, situaţia de fapt relevă (…) un accident rutier, definit prin chiar prescripţia normativă ca fiind un eveniment (…). Un eveniment este, în sine, fortuit, şi nu voit, are caracter imprevizibil”, potrivit motivării instanței supreme. Așadar, ÎCCJ motivează că schimbarea de încadrare se justifică prin faptul că Mario Iorgulescu nu și-a propus să ucidă pe cineva și nu a folosit mașina sa foarte puternică drept un „mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”. „Acțiunea autorului (conducătorul auto) (…) se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă. (…) Infracţiunea de omor ar fi posibilă doar în situaţia în care autovehiculul ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”, se mai arată în motivare, potrivit știripesurse.ro