De ce a fost achitat ”avocatul vedetelor” Cătălin Dancu în dosarul în care DNA l-a acuzat că a cerut unui polițist informații secrete

Avocatul Cătălin Dancu din Baroul București a fost trimis în judecată, în 2024, de procurorii DNA, fiind acuzat că i-ar fi cerut unui polițist, subcomisar la Brigada Autostrăzi, să îi dea informații secrete din baza de date a Inspectoratului General al Poliției. La rândul său, polițistul, care și-ar fi determinat colegii să acceseze bazele de date, a fost și el anchetat. În urmă cu câteva zile cei doi au fost achitați de Curtea de Apel București, decizia nefiind definitivă. Dar de ce, au fost achitați, de fapt avocatul Dancu și polițistul? Aflați în rândurile de mai jos. 

Reputatul avocat Cătălin Dancu a fost achitat de judecătorul CAB Alexandru Bogdan Dari, în dosarul în care procurorul DNA Clement-Mihai Resmeriță l-a trimis în judecată pe motiv că a solicitat informații de la poliție despre situația permisului unui client de-al său. Soluția de achitare a fost dispusă pe motiv că „fapta nu există”. Solicitarea adresată polițistului Mirică a fost formulată în cadrul dosarului în care îl reprezinta pe client în baza unei împuternicirii avocațiale și viza o cauză privind contestarea măsurii de suspendare a permisului auto. 

Achitare a primit și celălalt inculpat din dosar, subcomisarul George-Cristian Mirică, trimis în judecată pentru efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, participație improprie la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic în forma continuată (în modalitatea instigării), participație improprie la infracțiunea de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (în modalitatea instigării). 

De ce i-a acuzat DNA

În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reținut că, În perioada  martie 2023 – iunie 2024, inculpatul Mirică George-Cristian ar fi administrat în fapt o societate comercială și ar fi efectuat cu această ocazie operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Activitatea comercială desfășurată de inculpatul Mirică George-Cristian, în numele societății comerciale, ar fi constat în administrarea unui salon de înfrumusețare și activitatea de construire imobile.
Astfel, ofițerul de poliție Mirică George-Cristian ar fi postat anunțuri conținând oferte de servicii / lucrări construcții imobile pe un site de anunțuri și pe pagina sa de socializare, ar fi oferit detalii privind serviciile prestate și ar fi negociat prețul cu persoanele care îl apelau telefonic. În paralel cu activitatea desfășurată la salonul de cosmetică, inculpatul Mirică George-Cristian ar fi încheiat patru contracte având ca obiect executarea unor lucrări de construcții imobile, contracte pe care le-a executat în tot sau parte în perioada iulie 2023 – iunie 2024. Pentru desfășurarea activităților care au presupus prestarea serviciilor specifice salonului de înfrumusețare și serviciilor de construire imobile, inculpatul Mirică George-Cristian ar fi negociat prețurile și condițiile contractelor de prestări servicii, ar fi angajat persoane, ar fi plătit angajații, ar fi efectuat plăți din conturile societăților pentru achiziția de materiale necesare și ar fi efectuat plăți către stat.
Pentru activitățile desfășurate la salonul de înfrumusețare și cea de construire imobile în anul 2023 și în primele 6 luni ale anului 2024, inculpatul ar fi realizat în numele societății venituri în cuantum de peste 260.000 lei,  sumă ce va fi supusă confiscării speciale.

În aceeași perioadă, polițistul și-ar fi determinat colegii, la solicitarea lui Dancu, să acceseze bazele de date administrate de Inspectoratul General al Poliției Române

În aceeași perioadă, la solicitarea celuilalt inculpat, avocat în cadrul Baroului București, în speță Cătălin Dancu, inculpatul Mirică George-Cristian, în afara atribuțiilor de serviciu, ar fi determinat pe colegii săi să acceseze bazele de date administrate de Inspectoratul General al Poliției Române, în scopul obținerii de date nedestinate publicității despre alte persoane. În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra tuturor bunurilor mobile și imobile deținute de inculpatul Mirică George-Cristian, până la concurența sumelor de 662.000 lei.

Cum au motivat judecătorii Curții de Apel București achitarea lui Dancu!

Potrivit deciziei penale în cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, este necesar să fie îndeplinită condiţia utilizării de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării acesteia.
Instanţa învestită cu judecarea fondului observă că în cuprinsul actului de sesizare nu este reţinută împrejurarea că inculpatul Cristian George Mirică, în desfăşurarea operațiunilor financiare ca acte de comerț în perioada în care administra în fapt S.C.  MRK LUXURYLASER S.R.L., a utilizat informaţiile deţinute în virtutea funcţiei de subcomisar.
Mai mult, o astfel de situaţie de fapt nu a fost relevată de materialul probator administrat în cauză, motiv pentru care, după cum în mod corect au susţinut apărătorul inculpatului şi reprezentatul DNA, în cauză s-a impus a fi dispusă achitarea inculpatului Cristian George Mirică cu privire la săvârşirea infracţiunii de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, prev. de art. 12, lit. a) din Legea 78/2000.

Curtea de Apel București

Curtea de Apel București a apreciat că sunt protejate relaţiile privind buna desfășurare a activității de serviciu în cadrul unităților publice valoarea principală ocrotită fiind cea privind încrederea publicului în integritatea instituțiilor statului, iar în mod secundar protejarea individului a cărui date persoanele sunt colectate de către instituţiile statului împotriva intruziunilor nejustificate în sfera sa personală.  Referitor la includerea datelor privind dreptul de a conduce în categoria informaţiilor „nedestinate publicităţii” Curtea de Apel București a constatat că Regulamentul privind Protecția Datelor (GDPR), defineşte „datele cu caracter personal” orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”), o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. Aşadar, datele privind dreptul de a conduce al unei persoane implică pe de-o parte informaţii cu privire la istoricul contravențional/penal în sensul în care, dacă dreptul de a conduce este suspendat sau anulat, această informație trădează faptul că persoana respectivă a comis o abatere la regimul circulaţiei rutiere care a atras răspunderea contravenţională sau penală, existând situaţii în care dreptul de conducere este retras din motive medicale ce implică consemnarea indirectă a unor date sensibile despre sănătatea individului. 

Curtea de Apel: nerespectarea dispoziţiilor legale poate atrage o răspundere disciplinară însă nu una penală

În opinia instanţei învestită cu judecarea fondului, atât timp cât solicitarea a fost adresată de către persoana îndreptăţită, conform dispoziţiilor legale, să afle informaţiile nedestinate publicităţii, nerespectarea dispoziţiilor legale poate atrage o răspundere disciplinară însă nu una penală. Prin incriminarea prev. de art. 304 C.pen. sunt protejate relaţiile privind buna desfășurare a activității de serviciu în cadrul unităților publice valoarea principală fiind cea de a asigura încrederea publicului în integritatea instituțiilor statului, iar în mod secundar individul a cărui date persoanele sunt colectate de către instituţiile statului împotriva intruziunilor nejustificate în sfera sa personală. 
Aşadar, având în vedere principiul conform căruia intervenția penală este justificată doar atunci când alte pârghii juridice (civile, administrative sau disciplinare) nu sunt suficiente pentru a proteja o valoare socială vătămată Curtea de Apel București consideră că noţiunea de „fără drept” care se regăseşte în cuprinsul elementului material exclude posibilitatea ca titularul informaţiei nedestinată publicităţii să fie chiar cel a cărui drepturi sunt protejate prin obiectul juridic secundar al normei penale.   

Curtea de Apel București apreciază că polițistul avea acreditarea necesară de a intra în posesia informaţiilor referitoare la dreptul de a conducere al diferitelor persoane

 Totodată, DNA a procedat la regularizarea rechizitoriului precizând că „divulgarea” a avut loc în momentul transmiterii informaţiilor de către cei doi martori inculpatului, adică polițistului, Curtea de Apel București apreciază că o astfel de concluzie este eronată.  Într-adevăr,în urma verificărilor efectuate la Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Rutieră a rezultat că inculpatul polițistul a avut acces la aplicaţia informatică-date privind permisele de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule, însă Curtea de Apel București apreciază că, urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu, acesta avea acreditarea necesară de a intra în posesia informaţiilor referitoare la dreptul de a conducere al diferitelor persoane. În acelaşi timp, mai spune Curtea de Apel București, solicitarea transmisă de polițist martorilor se întemeia pe cererea adresată de titularul dreptului prin intermediul apărătorului ales, respectiv al inculpatului Cătălin Dancu, aşadar intrarea în posesia informaţiilor nu are natura unei divulgări. Reducând la absurd raţionamentul se ajunge la concluzia că informaţiile privind dreptul de a conduce al unei persoanei nu pot fi cunoscute decât de un singur funcţionar din cadrul oricărei structurii de poliţie rutieră căreia i se adresează cererea, respectiv de către cel care interoghează baza de date sau că nu pot fi încredințate unui terţ în cazul unui mandat transmisibil întocmit de către titularul dreptului.   

Aşadar, atât timp cât polițistul inculpat făcea parte din cadrul Inspectorului General al Poliției - Direcția Autostrăzi şi avea acreditarea necesară de a intra în posesia informaţiilor privind dreptul de a circula pe drumurile publice, instanţa a apreciat că transmiterea informaţiilor către inculpat nu se circumscrie noţiunii de „divulgare”, chiar dacă acesta nu se afla în exercita atribuţiilor de serviciu. 

Menționăm că, deși decizia Curții de Apel București nu este definitivă, până la această dată DNA nu a  formulat apel.