De ce nu a cerut România activarea Articolului 4 al NATO, după incidentul cu dronă de la Galaţi

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale au explicat de ce nu a solicitat România activarea Articolului 4 al NATO, după incidentul cu dronă rusească de la Galaţi. "Nu ne dorim să activăm un articol care se poate eroda", au transmis sursele citate.

Nicușor Dan

În acest moment, ţara noastră doreşte să obţină măsuri concrete pentru sprijin, descurajare, dar şi pentru dotarea cu capabilităţi, nu să tensioneze lucrurile înainte de Summitul NATO, mai susţin sursele. Articolul 4 al NATO este mecanismul care declanşează discuţii între aliaţi, atunci când unul dintre statele NATO consideră că îi este ameninţată securitatea şi integritatea teritorială. Este văzut ca pasul premergător activării Articolului 5 al NATO.

Consiliul Nord-Atlantic va discuta, la reuniunea din 10 iunie, despre incidentul cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați. Până atunci, România beneficiază de măsuri suplimentare de apărare: Spania urmează să trimită două elicoptere Airbus HN90, iar Italia a confirmat desfășurarea a aproximativ 100 de militari pe teritoriul ţării noastre.

Ce scrie în articolul 4 din Tratatul NATO

Articolul 4 din Tratatul NATO presupune consultări urgente între aliați, atunci când un stat membru consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. NATO explică faptul că orice aliat poate aduce o problemă de securitate în fața Consiliului Nord-Atlantic pentru discuții.

Diferența esențială este față de Articolul 5. Articolul 4 înseamnă consultare. Articolul 5 înseamnă că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Activarea Articolului 4 nu obligă NATO să intervină militar și nu duce automat la Articolul 5.

Aşadar, dacă România ar fi cerut activarea Articolului 4 după prăbușirea unei drone rusești pe teritoriul său, asta ar fi însemnat că:

• România cere consultări oficiale cu aliații NATO, 
• Consiliul Nord-Atlantic se reunește pentru a analiza incidentul, 
• aliații discută nivelul amenințării, probele și riscurile, 
• pot fi decise măsuri politice, diplomatice sau militare de descurajare, 
• NATO poate decide întărirea supravegherii aeriene, suplimentarea forțelor pe flancul estic sau alte măsuri de apărare.

România a convocat Consiliul de Securitate ONU

România a convocat Consiliul de Securitate al ONU, care se va reuni luni, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, rănind doi oameni. Consiliul de Securitate al ONU se va întruni luni, 1 iunie 2026, la ora 3 p.m. ora New York (ora 22.00 a României), în sesiune specială. Ministrul afacerilor Externe, Oana Ţoiu, se află deja în SUA și va participa în persoană la reuniunea Consiliului.

Consiliul de Securitate al ONU este principala structură internațională care se ocupă de menținerea păcii și securității în lume. Practic, atunci când apar conflicte sau tensiuni între state, acesta este organismul care încearcă să găsească soluții și să prevină escaladarea violenței.

Oana Țoiu, ministrul de Externe

Reamintim că, săptămâna trecută, în noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească a lovit un bloc din Galaţi, rănind doi oameni. MApN a precizat că drona era una de tip Geran-2, de fabricație rusească, care a avut o „încărcătură de luptă de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT)”.