Delia Cornea: Subfinanțarea din trecut a culturii a lăsat urme adânci. Abia acum începem să ne revenim. Video

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cu sprijinul Consiliului Județean Constanța și în parteneriat cu Palatul Culturii - Complexul Muzeal Național „Moldova”, are deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul Expoziției Oglinda frumuseții! De la simplitatea femeii, la divinitatea zeiței în Antichitate. Managerul General al MINA Constanța, Delia Cornea, a declarat în cadrul unui interviu pentru cotidianul Replica de Constanța că patrimoniul Muzeului este unul dintre cele mai importante din țară. Potrivit acesteia, în ultima perioadă se simte un reviriment al acestei zone prin numărul în creștere de vizitatori. Cornea a mai spus că în perioada următoare va fi repus în funcțiune și Edificiul Roman cu Mozaic.
 

Robert Nenciu, Delia Cornea

Delia Cornea: Preluarea funcției de manager este o mare provocare

„Da, este o mare provocare, pentru că muzeul trece acum printr-un proces de relocare și reorganizare. Ultima mutare a avut loc în 1977, atunci când s-a trecut din vechiul sediu – actualmente sediul Arhiepiscopiei – în vechiul Palat Comunal. Tot atunci s-a realizat și reorganizarea instituției, aceasta devenind din Muzeul Regional al Dobrogei, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Deci a primit nu doar o nouă denumire, ci și un nou statut, cu un caracter de importanță națională.

În ceea ce mă privește, vă spun cu toată sinceritatea că este o perioadă de mari provocări, nu doar pentru mine, ci pentru întregul colectiv al muzeului. În afară de o singură persoană, toți cei care au participat la mutarea din 1977 sunt de mult pensionați – unii, din păcate, nici nu mai sunt printre noi. Așa că vă dați seama că suntem într-o situație în care, în fiecare zi, avem de gestionat o provocare nouă.

Sigur, sunt activități pe care trebuie să le desfășurăm, cu multe dintre ele suntem deja obișnuiți – suntem specialiști și mergem mai departe. Așa cum spuneam și la început, Constanța este, în sine, un oraș cu o istorie bogată. Totuși, în ultimii ani, nu am avut parte de promovarea necesară. Ce s-a întâmplat? Am intrat într-un con de umbră”, a declarat Delia Cornea.

Video 1:

Un cumul de factori care a condus la o scădere a interesului pentru cultură

„Mi-e greu să indic o cauză clară. Cred că este vorba despre un cumul de factori. În primul rând, toate monumentele istorice și arheologice – iar muzeele în special – necesită investiții majore și fonduri constante. Patrimoniul muzeului nostru este unul dintre cele mai valoroase la nivel național, dar tehnica muzeală este încă la nivelul anilor ’90. Există chiar săli în care vitrinele sunt cele originale, din 1977–1978.

Desigur că ne dorim și noi, ca specialiști, să avem dotări moderne. Vizităm alte muzee, atât din țară cât și din străinătate, și ne dorim vitrine cu sisteme de siguranță, alarmare, iluminare adecvată, tehnici multimedia care să spună povestea obiectelor și să impresioneze vizitatorul. Din păcate, ani la rând această zonă a fost neglijată, iar acest lucru se vede acum foarte clar.

În ultimii ani, la nivel județean, s-au scris și implementat câteva proiecte importante, prin care au fost reabilitate sau puse în valoare situri și obiective istorice de mare importanță – nu doar pentru Constanța, ci și la nivel regional și național. Însă procesul este de durată și necesită susținere financiară constantă. Vă dau un exemplu: un obiectiv care a fost reabilitat și deschis publicului necesită ulterior fonduri continue pentru întreținere – climatizare, sisteme multimedia, dar mai ales personal.

Resursa umană este deficitară, cel puțin la nivelul instituției noastre, din două motive. În primul rând, a existat o perioadă lungă în care salariile erau foarte mici, iar oamenii nu erau motivați să rămână în sistem – mulți specialiști au plecat. În al doilea rând, un specialist se formează în timp. De exemplu, un restaurator are nevoie de 10–15 ani pentru a dobândi o experiență vastă și o specializare complexă. Nu toți tinerii sunt dispuși să investească atât timp în acest drum profesional – mai ales că își doresc un statut social solid și venituri consistente.

Subfinanțarea din trecut a lăsat urme adânci. Dar, la nivelul întregii instituții, resursa umană este vitală. La fel ca într-un spital, fără specialiști și personal suficient pe toate palierele, nu se poate desfășura activitatea corespunzătoare”, a afirmat Delia Cornea.

Delia Cornea

Mormântul pictat, și în scurt timp Edificiul Roman cu Mozaic, noile atracții

„Trebuie totuși să menționez: mormântul pictat nu a fost abandonat. El a fost conservat. Vorbeam mai devreme de regretatul arheolog Constantin Chera – Dumnezeu să-l odihnească – unul dintre marii reprezentanți ai generației de aur a arheologiei constănțene. El m-a dus prima oară să văd acel mormânt. Eu cred că fiecare dintre colegii de la MINAC au avut ceva de învățat de la domnul Chera.

În 2013, am realizat împreună un proiect finanțat de AFCN, prin care am încercat să fotografiem și să modelăm 3D mormântul. La acea vreme, era acoperit parțial cu pământ și protejat de o baracă de lemn. Nu era o soluție ideală, dar a fost singura disponibilă până la reabilitarea realizată de Consiliul Județean, care a construit o protecție corespunzătoare.

Mai e un aspect puțin înțeles de public: deși expoziția a fost deschisă pe 20 martie, proiectul de reabilitare s-a finalizat abia anul trecut. De atunci și până acum, mormântul a fost vizitat de peste 4.000 de persoane. Mulți dintre vizitatori au fost impresionați – mai ales că putem arăta imagini «înainte și după». Au existat și întrebări: «De ce nu putem intra în mormânt?»

Trebuie să înțelegem că mormântul acela este o criptă. Un loc de odihnă eternă, cu o încărcătură simbolică și istorică aparte.

Nu ai cum să permiți accesul a mii de oameni într-o criptă. În primul rând, pentru că spațiul este foarte mic. În al doilea rând, vreau să vă spun un lucru: faptul că mormântul a fost atât de bine prezervat se datorează tocmai faptului că a fost închis și nu s-a intrat frecvent. Acest lucru a permis reglarea microclimatului din interior, iar pictura s-a păstrat foarte bine.

Au venit specialiști străini în pictură murală și au fost surprinși de starea excepțională de conservare. Există un mormânt similar în Bulgaria, care a fost deschis publicului în urmă cu câteva decenii, iar acolo pictura deja a început să se degradeze: s-a pierdut din culoare, din strălucire.

Multimedia vine să ofere vizitatorului posibilitatea de a vedea ce este în interior. Avem exponate – unele dintre ele sunt piese extraordinare – descoperite în necropolă, atât în timpul săpăturilor din 1988, cât și în cele recente, din perioada 2020–2022, realizate de colegii mei. Săpăturile de salvare au fost efectuate de o echipă complexă, coordonată de cercetătorul Constantin Costică Băjenaru. Acolo s-au descoperit diverse artefacte care astăzi fac parte din patrimoniul muzeal, iar o parte dintre ele sunt expuse în cadrul acestei expoziții.

Urmează, de exemplu, să reintre în circuitul de vizitare Edificiul Roman cu Mozaic. La acest monument, principala problemă a fost clădirea de protecție. Nu știu câți dintre dumneavoastră știu, dar ea a fost realizată de Direcția Monumentelor Istorice între 1967 și 1970, atunci când a început și să funcționeze. În arhiva veche a muzeului am găsit documente care arată că, atunci când au vrut să deschidă noul punct muzeal, colegii arheologi de la acea vreme – Adrian Rădulescu și Vasile Canarache – au semnalat că spațiul nu corespundea standardelor muzeale. Nu exista iluminat artificial, nici sistem de climatizare, nici circuit turistic adecvat.

Bineînțeles, s-au remediat unele aspecte, dar la vremea respectivă nu aveai prea multe opțiuni. În perioada 2010–2014, infrastructura de protecție – în special feroneria și sticla – s-a degradat vizibil. Sticla era tot din anii '70 și, la un moment dat, crăpa. Directorul de atunci al muzeului, domnul Gabriel Custurea, a decis închiderea temporară a vizitării Edificiului Roman cu Mozaic. Cred că acela a fost momentul în care autoritățile locale au înțeles că situația este gravă. La puțin timp după aceea, s-a scris și implementat un proiect care acum se află în faza de recepție finală.

Noi credem că, de la finalul lunii iulie sau în august, vom putea redeschide Edificiul Roman cu Mozaic pentru vizitare. A fost și rămâne unul dintre cele mai importante obiective arheologice din Dobrogea. Pe vremuri, aveam un «pachet muzeal», adică un bilet care permitea vizitarea atât a sediului principal, cât și a Edificiului Roman, care era foarte atractiv atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini”, a mai spus managerul general al MINA Constanța.

Video 2:

Cetățile dunărene din Constanța devin din ce în ce mai atractive

„La nivel județean, mai avem cetățile Hârșova, Capidava, Histria – o adevărată comoară. Acolo s-a realizat un punct informativ și, în subsol, un depozit în care colegii mei arheologi au început deja să depoziteze artefactele rezultate din săpături, atât cele recente, cât și cele mai vechi.

În apropiere, la Cernavodă, avem Muzeul Axiopolis, Centrul Hamangia și Casa Olarului. Sunt foarte multe puncte de interes, iar noi am început să colaborăm activ cu autoritățile locale, pentru că și ele sunt direct interesate de crearea unor puncte de atracție în comunitățile lor.

Avem o colaborare foarte bună cu Primăria Orașului Cernavodă. Un parteneriat a fost semnat pentru prima dată de regretatul Titi Chera în 2005 și a fost reînnoit luna trecută. În cadrul acestuia, autoritățile locale au reabilitat clădirea veche a muzeului și, totodată, au permis instalarea unei tehnici muzeale moderne. Acolo am realizat un muzeu al neoliticului de la zero – o adevărată bijuterie. Sunt cam trei muzee de acest tip pe partea de neolitic în zona de est și sud-est a României, iar Centrul Hamangia este unul dintre ele.

Din păcate, când a fost deschis anul trecut, poate și pentru că nu se află în Constanța, nu a fost suficient promovat. Anul acesta, chiar în weekendul care tocmai a trecut, am organizat Zilele Europene ale Arheologiei, de vineri până duminică, tocmai pentru a promova acest nou spațiu muzeal. Vă pot spune cu toată sinceritatea că am avut câteva mii de participanți – părinți și copii care au venit să viziteze muzeul și au participat la atelierele organizate de colegii mei.

Mi-aș dori și eu să văd – și înțeleg că se lucrează la asta – 1, 2, 3 circuite turistice coerente, atractive. Sigur, vin turiștii pe litoral. Toată lumea știe: vor mare, soare, nisip, o bere rece și distracție. Dar cred că trebuie să facem mai mult – noi, ca muzeu, și autoritățile locale și județene – pentru a-i direcționa și spre această zonă culturală. Trebuie să le oferim vizitatorilor ceva atractiv, relevant, memorabil”, a explicat Delia Cornea.

Colaborări cu agenții de turism pentru trasee în județul Constanța

„Noi, să știți, și în anii trecuți am avut colaborări cu diverși tur operatori. Înainte de a deveni managerul muzeului, am fost șeful Secției Expoziții și Muzee în teritoriu. Vă dați seama că, din acest rol, eram în contact permanent cu acești parteneri.

Au existat și situații în care nu am putut răspunde tuturor solicitărilor, dar vă asigur că această colaborare există. Sunt câteva firme mari de turism cu care lucrăm constant – colaboratori tradiționali ai muzeului. În ultimii 2-3 ani, au apărut și diverse agenții mici, în special din zona Bucureștiului, care organizează tururi în Dobrogea, pe ruta Cernavodă.

Grupul-țintă și publicul sunt foarte variate. De exemplu, cei care vin în concediu 10 zile la Mamaia e puțin probabil să viziteze sudul Dobrogei – poate doar obiectivele din apropiere. Dar sunt și agenții mai mici care ne contactează: «Avem 10 turiști, vrem o excursie de o zi. Unde îi putem duce?» Noi avem deja pregătite astfel de trasee. Unul dintre ele include: Cernavodă – Centrul Hamangia – cetatea Capidava – Topalu (deși acesta ține de Muzeul de Artă, nu de noi) – și apoi, eventual, Hârșova, dacă există interes.

Deschiderea cetății Carsium, care înainte era o zonă abandonată, transformată într-o rampă de gunoi, și faptul că urmează să mutăm muzeul într-o clădire restaurată exemplar – vechea școală «Cotovu» – creează noi oportunități pentru această localitate.

Când am fost ultima dată acolo, se vedeau vasele de croazieră – poate nu în numărul dorit, dar încet-încet aceste obiective intră în sfera de interes a agențiilor turistice. Noi le promovăm: realizăm filmulețe, prezentări, site-uri, pagini de Facebook. Însă turiștii individuali sunt în număr totuși redus. Cei mai mulți vin prin agenții turistice. Și, cum spuneam, avem colaborări de ani de zile în acest sens”, a afirmat Delia Cornea.

Pandemia și războiul din Ucraina au pus turiștii pe fugă

„Desigur, au fost și factori externi care nu au depins de noi. Vă dau un exemplu: înainte de 2014 – adică înainte de momentul anexării Crimeei – aveam zile în care veneau și 10-12 autocare cu turiști, care vizitau sediul central, edificiul roman cu mozaic, și apoi mergeau în teritoriu. A urmat o perioadă de regres serios al turismului – pandemia. Și, când începusem să ne revenim, a început conflictul din Ucraina. Suntem totuși foarte aproape geografic de acel spațiu. Așadar, a fost o succesiune de evenimente nefavorabile. Dar, pe de altă parte, vă spun cu sinceritate: există un reviriment cultural la nivelul întregului județ cum nu s-a mai văzut de mult timp. Gândiți-vă că Muzeul Axiopolis a fost inaugurat în 2005–2006. De atunci și până recent, nu s-au mai deschis noi puncte muzeale în județul Constanța.

Acum avem mormântul pictat, edificiul roman reabilitat, cetatea Carsium și noul muzeu Carsium. Așa cum spuneam, suntem în plin proces de împachetare și relocare. Actul managerial înseamnă, în primul rând, viziune și colaborare cu echipa. Nu ne dorim ca patrimoniul să stea în depozite – el trebuie să circule”, a declarat Delia Cornea.

Video 3:

Exponatele MINA Constanța, expuse la muzeele din țară

„E adevărat, momentul «Olanda» (furtul Coifului Dacic) a fost unul nefericit pentru întreaga comunitate muzeală și pentru patrimoniul național, dar asta nu înseamnă că trebuie să oprim circulația exponatelor. Măcar la nivel național, dacă nu și internațional, ele trebuie să fie vizibile. De aceea, după consultări cu colegii, am decis să pregătim 2–3 expoziții naționale itinerante, pentru a menține vizibilitatea muzeului.

De altfel, din septembrie anul trecut, expoziția permanentă este închisă, obiectele sunt împachetate, iar publicul nu mai are acces. Muzeul din Piața Ovidiu era un reper, iar acum acest gol se simte.

Mai sunt oameni care vin fără să știe că muzeul este închis și întreabă: «Când ne putem întoarce?» Răspunsul este că va mai dura puțin. Tocmai de aceea, am înaintat colegilor câteva propuneri și am realizat trei expoziții. Una dintre ele era deja concepută și a fost itinerată: colecția de pipe și lulele donată de Vasile Canarache muzeului, care a avut deja trei itinerarii.

A doua este o frumoasă expoziție dedicată femeii și reprezentării feminității în Antichitate, coordonată de arheologul Ana Hamat, alături de Ștefan Georgescu și Constantin Mototolea. Cea de-a treia ne dorim să o realizăm pentru toamnă și este gândită sub titlul «Creștinismul la Dunărea de Jos și influența sa în stânga Dunării». Există foarte multe artefacte creștine, iar interesul publicului pentru această temă este crescut. Avem obiecte diverse: catarame, fibule, platouri, vase ceramice cu inscripții sau grafitti creștine, până la fragmente mari de marmură provenind din vechile bazilici tomitane.

Toate aceste trei expoziții au fost concepute să circule o perioadă mai lungă de timp. Avem colaborări cu muzee din țară. De exemplu, Palatul Culturii din Iași găzduiește a doua expoziție, cea dedicată femeii. Este o expoziție interesantă nu doar pentru că a fost gândită de o femeie, ci și pentru că Ana a știut ce să aleagă: sunt 158 de piese, unele expuse pentru prima dată, altele recent intrate în patrimoniul muzeului. Expoziția oferă o imagine amplă asupra statutului femeii, în special în perioada romană, reflectat prin inventarele funerare – de la morminte simple, unde un opaiț era considerat un lux, până la cele bogate, în care defunctele aveau bijuterii din aur, cutii de machiaj, parfumuri și alte obiecte personale.

De altfel, și astăzi, în multe culturi, cei decedați sunt însoțiți de obiectele personale. Expoziția conturează imaginea femeii ca mamă, fiică, copil și merge până la reprezentări ale împărătesei sau ale divinităților. Un exemplu notabil este bustul zeiței Isis din tezaurul de sculpturi de la Tomis. Suntem sincer emoționați, încă se lucrează la amenajare, dar vernisajul este programat pentru data de 18. Deja am primit feedback-uri pozitive din partea colegilor, care nu se așteptau să vadă o colecție atât de impresionantă de sticlă, aur, marmură și alte artefacte. Este o expoziție complexă, iar din toamnă sperăm să o lansăm și pe cea despre creștinism”, a mai afirmat Delia Cornea.

Refacerea strategiei de prezentare a exponatelor

„După relocare și stabilizare, vrem să regândim expoziția permanentă. Nu poți ține un muzeu închis publicului ani de zile. Chiar dacă expozițiile itinerante ajută, trebuie să existe și o mică expoziție locală, care să marcheze prezența muzeului și să permită vizitatorilor să vadă măcar o parte din tezaur. De aceea, ne propunem să realizăm o expoziție intitulată «Comorile Dobrogei», cu artefacte de mare valoare, nu doar din Tomis, ci din întreaga zonă, selectate pentru unicitate și relevanță. Spațiul muzeal nou este mai restrâns, dar vom avea piese emblematice precum șarpele Glykon și alte artefacte mult așteptate de public. Acestea vor putea fi admirate după finalizarea reabilitării muzeului.

Anul acesta este dedicat relocării, împachetării, transportului și asigurării obiectelor. De anul viitor, vom începe refacerea expoziției. Avem parterul clădirii de pe strada Arhiepiscopiei nr. 7, unde va fi amenajat un spațiu dedicat tezaurului și un alt spațiu pentru expoziții temporare. Acesta din urmă va fi inaugurat în curând, odată cu o expoziție fotodocumentară la care muzeul nostru a contribuit, în colaborare cu Muzeul Național din București.

Activitățile muzeului sunt multiple. Fiecare coleg își desfășoară activitatea de cercetare în domeniul său. Cei mai tineri lucrează la tezele de doctorat, iar ceilalți publică volume valoroase. Știți bine că inclusiv Cronica Cercetărilor Arheologice a fost organizată de muzeul nostru, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Constanța – o manifestare care a reunit aproape 200 de arheologi din întreaga țară. A fost un efort financiar semnificativ, dar care a adus un plus de valoare județului.

Colegii din breaslă spun adesea că, alături de Alba, Constanța este unul dintre județele de referință pentru arheologie, având toate epocile istorice reprezentate”, a explicat Delia Cornea.

Peste 400.000 de artefacte are MINA Constanța în patrimoniu

„Noi în general le numim bunuri muzeale. Avem în primul rând colecția arheologică, care însumează 52.000 de piese. Avem depozitul din epoca modernă contemporană, care a început să se constituie după 1977 când muzeul a devenit de importanță națională și este gestionat de colega mea, Lavinia Dumitrașcu. Avem cam 15.000 de bunuri culturale, însumând felicitări, documente personale, fonduri personale, mobilier. Tot felul de colecții a fondului I.N. Roman sau colecții de manuale. Mai avem cabinetul numismatic, care însumează aproape 86.000 de piese numismatice. Este al 4-lea din țară. Nu înseamnă numai tezaure, înseamnă și medalistică și decorații, plachete. Iar pe fondul documentar avem 45.000 de volume și reviste de specialitate. Este cred că a doua sau a treia bibliotecă de specialitate din țară. Mai avem circa 200.000 de clișee și fotografii, multe din ele făcute chiar de colegii arheologi din anii 50 până în prezent. O colecție impresionantă. Nu am stat să adun cifrele, dar sunt multe, undeva la 400.000 de bunuri. Dar v-am zis, ele sunt pe gestiuni și unele sunt bunuri fotodocumentare. De exemplu când se săpa la Albești, colegii de atunci, din anii 70-80, făceau filmele acelea. Și făceau setul de fotografii. Noi acelea le avem în patrimoniu muzeal.

De ce? Pentru că ele sunt bunuri documentare. Și chiar dacă astăzi este de ajuns să mergi cu telefonul sau cu camera digitală și faci 300 de fotografii, ele au rămas ca mărturie, ca documente. Și documentează o săpătură, o piesă care a fost descoperită atunci. Sunt cercetările arheologice preventive - înainte, pe vremea comuniștilor, să numeau de salvare. Aceste cercetări preventive sunt extraordinar de importante. Eu știu că poate uneori beneficiarii sunt nemulțumiți. De ce dacă îmi fac un gard trebuie să cer avizul? Gândiți-vă că aproape toate piesele de excepție care au fost descoperite în Tomis și nu numai, au fost găsite din întâmplare. Nu știi niciodată ce găsești. Și intenția noastră nu este să provocăm întârzieri beneficiarilor. Din contră, să știți că departamentul acesta de arheologie preventivă a fost mult consolidat. Avem o echipă completată cu oameni tineri. Sunt 15 oameni care acoperă tot județul Constanța. Eu îmi doresc din suflet ca în primul rând constănțenii să fie alături de noi. Puțin știu, dar prima atestare a muzeului este din 1879. Prefectul de atunci, Remus Opreanu, a înființat primul muzeu în Conacul Prefecturii. Suntem cea mai veche instituție de cultură din Dobrogea și una din cele mai vechi din țară. Eu cred că suntem depozitarul unei memorii colective și a unui patrimoniu colectiv extraordinar. Dar trebuie să existe și puțină înțelegere și susținere. Suntem parte a comunității și eu zic că procesul acesta de reabilitare a clădirii din piața Ovidiu, trebuia să se facă de mult timp. Este o clădire absolut superbă, un monument istoric. Și în momentul în care vom reveni, eu zic că va fi un moment foarte important pentru comunitatea din Constanța”, a declarat Delia Cornea.

Video 4:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.