Detașări abuzive și un deținut uitat patru luni în plus în spatele gratiilor - „realizările“ Cristinei Teoroc de la Penitenciarul Jilava (II)
Detașări abuzive și un deținut uitat patru luni în plus în spatele gratiilor - „realizările“ Cristinei Teoroc de la Penitenciarul Jilava (II)
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestContinuăm cu prezentarea raportului controlului inopinat de la Penitenciarul Jilava care ne arată modul discreționar în care Cristina Teoroc a condus instituția timp de 5 ani. În materialul de azi vă prezentăm cum Cristina Teoroc decidea, în funcție de cât de plăcuți sau nu erau angajații, unde și pe ce perioadă să fie detașați. Mai mult decât atât, Cristina Teoroc a decis de la sine putere promovarea unor angajați care nu aveau experiență pentru posturile pe care urmau să le ocupe. Un alt exemplu al modului defectuos în care a fost condus penitenciarul Jilava, se referă la eliberarea cu patru luni mai târziu a unui deținut, pentru că angajații au confundat datele și au greșit cumularea zilelor de detenție. Cine a plătit pentru acele patru luni de detenție nejustificată? Nimeni și nici nu pare să plătească cineva, atâta vreme cât sistemul de pile, relații și încrengături dubioase continuă să fie menținut la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Cristinei Teoroc detașa la ordin angajații, în funcție de preferințe
Penitenciarul Jilava, unul dintre cele mai mari penitenciare din România, a avut în ultimii ani la conducerea sa un personaj care ne arată că ascensiunea într-o funcție importantă poate fi posibilă, dacă anumite condiții sunt îndeplinite. Și nu vă gândiți la cele profesionale sau de competență, că nu despre ele este vorba.
Cristina Teoroc este soția liderului Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP), Ștefan Teoroc, astfel că ascensiunea ei fulminantă până la vârful Penitenciarului Jilava este justificată.
Ajunsă rapid pe funcția de director al Penitenciarului Jilava, Cristina Teoroc a început să le arate tuturor că totul stă în pixul ei, chiar și detașările. Astfel, cei care știau să se dea bine pe lângă ea și care se asigurau că „șefa“ nu are nicio scamă, erau privilegiați. Cei care doreau doar să își facă meseria și nu periau umărul Cristinei Teoroc erau luați la ochi și hărțuiți.
Așa cum spun chiar reprezentanții comisiei de control, mai multe cadre au fost mutate abuziv de pe funcțiile pe care le ocupau pentru că... nu se vaccinau anti-Covid, dar și pentru orice alte motive pe care Cristina Teoroc le considera relevante pentru sine.
Unui număr de 43 de polițiști de penitenciare le-au fost modificate raporturile de serviciu
„Din situația nr. 86657/PBJB/27.10.2025 a rezultat că unui număr de 43 de polițiști de penitenciare le-au fost modificate raporturile de serviciu prin Decizia Zilnică pe unitate, dintre aceștia 19 făcând obiectul unei abateri reținute la capitolul corespunzător din prezentul material. Din situația nr. 86658/27.10.2025 a rezultat că în perioada 01.01.2024-27.10.2025 un număr de 43 de polițiști de penitenciare au fost detașați în alte unități, în condițiile prevăzute de lege... Analiza efectuată arată forma abuzivă de schimbare a locului și felului muncii prin Decizie Zilnică pe Unitate, motiv pentru care aspectul reclamat se confirmă. Astfel, pe lângă cei 19 de penitenciare indicați nominal, mai sunt și alții ai căror nume nu au putut fi divulgate, întrucât au convenit să ofere relații scrise sub protecția anonimatului. Abuzul schimbării din funcție prin Decizie Zilnică pe Unitate a fost reținut ca urmare a faptului că multe dintre aceste schimbări nu au putut fi justificate, iar pe de altă parte s-a profitat de condițiile permisive de ocupare a unor posturi“, se arată în raportul Comisiei de Control.
Deținut eliberat cu patru luni întârziere, din cauza unor greșeli ale angajaților penitenciarului
O altă problemă, extrem de gravă, descoperită de reprezentanții comisiei de control, se referă la lipsa de profesionalism care a condus la menținerea în stare de detenție a unui deținut cu patru luni mai mult. Așa cum se scrie în raportul de control, angajații Penitenciarului Jilava au încurcat datele și perioadele de reținere, și astfel un deținut a fost menținut în stare de detenție cu patru luni mai mult. Cine a plătit pentru aceste probleme? Absolut nimeni, și nici nu va plăti cineva, probabil tot noi, românii, dacă respectivul deținut va solicita despăgubiri pentru greșelile angajaților penitenciarului păstorit de Cristina Teoroc.
„Analiza efectuată a relevat o situație deosebit de gravă privind modul de gestionare operativă și juridică a datelor din documentele penale și din aplicația IMS Web, materializată în cazul persoanei private de libertate. Situația întrunește toate elementele unei disfuncții instituționale majore întrucât:
- deducerile privitoare la perioadele de arest preventiv/reținere au fost introduse eronat în aplicația IMS Web;
- modificările ulterioare ale motivelor deducerilor au schimbat numărul de zile, fără corectarea datelor calendaristice;
- eroarea s-a propagat în actele judiciare și administrative ulterioare;
- data expirării pedepsei a fost calculată incorect, conducând la privarea ilegală de liberate a persoanei condamnate“, se mai arată în raport.
Pentru această eroare flagrantă nimeni nu a fost sancționat, dar asta nu înseamnă că totul s-a terminat, pentru că există posibilitatea unei răspunderi pecuniare a statului român care va fi plătită din banii noștri. Cu alte cuvinte, Cristina Teoroc a știut de această problemă extrem de gravă pe care a ținut-o sub preș și a sperat că nu va ieși vreodată la suprafață.
Același raport ne mai spune că directorul de la Jilava, Cristina Teoroc, a strâns bani de la colegi pentru pensionarea unui coleg. Numai că evenimentul de pensionare a fost suportat de sindicat, iar Cristina Teoroc a uitat să restituie colegilor sumele încasate.
Încheiem materialul de astăzi cu alte două puncte din raport potrivit cărora, în perioada cât a fost director, Cristina Teoroc, mașinile penitenciarului au fost puse la dispoziția reprezentanților unor alte instituții, Curtea de Conturi și Direcția de Sănătate Publică, sau alte entități private sau instituții publice, însă cursele efectuate au fost mascate în documentele instituției.
Al doilea punct se referă la două împuterniciri preferențiale. Comisarul șef de poliție penitenciară Brândușa Elena Tache, omul de casă al Cristinei Teoroc, a fost promovată și recompensată, în timp ce subcomisarul de poliție penitenciară, Ion Daniel Zaharia a fost împuternicit director adjunct reintegrare socială, fără a avea experiență, deși în cadrul sectorului de activitate existau alți angajați cu vechime și o experiență vastă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
12.6° Constanța 


















