Dobre: ‘Dragnea nu vrea să recunoască grupul parlamentar Pro România’
Dobre: ‘Dragnea nu vrea să recunoască grupul parlamentar Pro România’
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestA fost făcută contestaţie la CCR
A fost făcută contestaţie la CCR
Mircea Titus Dobre
Pro România, partidul condus de Victor Ponta, are de luni, 4 februarie 2019, un grup parlamentar în Camera Deputaţilor. Anunţul a fost făcut luni, 4 decembrie 2019, odată cu deschiderea noii sesiuni parlamentare. Rămâne însă ca acest grup să fie recunoscut de preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Grupul numără 20 de deputați, dintre care 16 au fost aleși pe lista PSD.
Liderul grupului va fi Daniel Constantin, iar vicepreședinți, Mircea Titus Dobre, Georgian Pop, Cătălin Nechifor și Octavian Petric. “Nu este grup parlamentar încă. Noi considerăm că s-a creat, dar domnul Liviu Dragnea spune că nu s-a creat. Sesiunea parlamentară a început de ieri (n.r. 4 februarie 2019), grupul s-a format tot ieri (n.r. 4 februarie 2019), dar nu vrea să-l recunoască preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea.
El spune că deputaţii neafiliaţi nu pot fi constituţi în grup, cu toate că noi avem un număr de 16 parlamentari care au fost aleşi pe lista aceluiaşi partid, dar, bine, aşteptăm decizia Curţii Constituţionale”, a declarat deputatul Mircea Titus Dobre. Deputaţii neafiliaţi sunt conform Regulamentului Camerei acei deputaţi, care au plecat din grupurile parlamentare, unde au fost aleşi.
Mai precis, cei 16 care şi-au dat demisia din PSD sunt consideraţi parlamentari neafiliaţi. Printre ei se numără şi deputatul constănţean Mircea Titus Dobre, care a plecat de la PSD Constanţa şi s-a înscris în Pro România Constanţa. Decizia Curţii Constituţionale privind formarea grupului parlamentar Pro România, va fi emisă pe data de 13 februarie 2019.
“Dacă va fi recunoscut ca grup, în funcţie de algoritmul politic, adică în funcţie de numărul membrilor acelui grup, vom avea reprezentanţi în Biroul Permanent al Camerei, vom avea reprezentanţi în conducerea uneia sau mai multe comisii parlamentare. Asta înseamnă că vom fi primiţi în comitetul liderilor grupurilor parlamentare, adică vom sta şi vom discuta ceea ce se pune pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, acolo unde se iau decizii în unanimitate asupra proiectelor de legi, care sunt supuse dezbaterii, respectiv votul în plenul Camerei Deputaţilor.
Asta înseamnă să fim consideraţi egali, cum ar trebui să fim consideraţi egali pentru că şi noi suntem aleşi de cetăţeni ai României. Să fim consideraţi egali cu cei care sunt aleşi în grupurile parlamentare existente”, a mai afirmat Mircea Titus Dobre. Precizăm cu un grup parlamentar trebuie să aibă minim zece deputaţi, iar la Senat minim 7 senatori. Daniel Constantin a afirmat luni, 4 februarie 2019, că formarea grupului parlamentar s-a realizat „în baza articolului 13 alineatele 1 şi 7, coroborat cu articolul 15, alineatul 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor”.
PSD vrea să aducă în discuţie înfiinţarea unui grup Pro România abia la toamnă
Poziţia PSD a fost fermă. Social-democratul Eugen Nicolicea a precizat că abia la toamnă va fi discutată existenţa unui grup parlamentar Pro România. „La vremea când au fost înfiinţate alte grupuri nu exista nicio interdicţie în Regulament, acum există. Chiar dacă aţi putea să vă înfiinţaţi grupul astăzi, în Regulament se prevede că funcţiile se negociază şi se schimbă începând cu sesiunea următoare, adică nu întrerupem ce avem noi astăzi crezând că mai căpătaţi o funcţie. Discutăm la toamnă dacă veţi fi grup”, a răspuns Eugen Nicolicea (PSD).
Camelia MATEI
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News