Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu ar putea fi investigați de o comisie parlamentară de anchetă

Atribuirea contractelor SAFE de înzestrare a Armatei, deplasările externe ale fostului ministru Dragoș Pîslaru și eventuale intervenții ale fostului vicepremier Oana Gheorghiu pentru companii străine ar putea să fie investigate de o comisie parlamentară de anchetă condusă de PSD, în Camera Deputaților, pe lângă verificarea zborurilor private către Mykonos si Nisa, efectuate de parlamentari, demnitari și judecători ai Curţii Constituționale. Decizia se va lua prin vot, săptămâna viitoare.

Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru

Conducerea Camerei Deputaților a aprobat, luni, o cerere a grupului parlamentar PSD de extindere a anchetei „Mykonos-Nordis” propusă de PNL și USR.

Votul de constituire a comisiei parlamentare de anchetă va avea loc săptămâna viitoare. Până atunci, partidele trebuie să transmită propuneri nominale de membri.

Cum se vor împărți funcțiile

Conform deciziei din conducerea Camerei Deputaților, funcția de președinte a comisiei de anchetă va reveni PSD.

Din componența comisiei vor face parte 25 de deputați, astfel: PSD - 7, AUR - 5, PNL 5, USR - 3, UDMR - 2, iar UPR, S.O.S. și Minorități - câte 1 membru.

Noile direcții de anchetă care vor intra la vot

Comisia parlamentară de anchetă a cărei înființare va intra la vot în plen ar urma să se ocupe cu:

1. Verificarea atribuirii contractelor SAFE, prin care miliarde de euro împrumutaţi de România pentru o perioadă de 40 de ani au ajuns la o singură companie prin procedura încredinţării directe.

2. Verificarea legalităţii și justificării deplasărilor externe ale fostului ministru Dragoș Pîslaru finanţate din bani publici - 78% dintre deplasările efectuate în timpul mandatului au fost efectuate la sfârșit de săptămână la Bruxelles (acolo unde locuiește familia sa)

3. Verificarea acţiunilor şi eventualelor intervenţii ale fostului vicepremier Oana Gheorghiu pentru semnarea unor contracte care favorizau o serie de companii străine.

4. Verificarea oricăror altor aspecte, fapte, împrejurări sau situaţii relevante care rezultă din desf~a~urarea anchetei parlamentare şi care au legătură cu obiectivele de mai sus.

5. Stabilirea împrejurărilor organizării și desfăşurărií deplasărilor private către Mykonos şi Nisa (inclusiv zborurile Nordis)

Investigația poate dura 8 luni de zile

Termenul maxim pentru realizarea anchetei este de 180 de zile, termen care poate fi prelungit o singură dată cu maximum 60 de zile, astfel că investigația parlamentară s-ar putea întinde pe parcursul a 8 luni de zile.

Lucrările comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaților, în termen de 15 zile de la depunere.

Concluziile, răspunderile și măsurile conținute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaților, vor fi reflectate în conținutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităților competente în vederea examinării și soluționării.

Persoanele chemate la audieri riscă să fie cercetate penal dacă nu se prezintă sau dacă nu oferă informațiile cerute

În vederea audierii, comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau în cadrul celorlalte organe ale administrației publice și care poate avea cunoștință despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activității comisiei.

Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în fața comisiei de anchetă parlamentară.

Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziția acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei, poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

Deputații pot efectua expertize și pot cere acces la informații clasificate

Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.

Comisia poate solicita în cursul investigațiilor și accesul, în condițiile legii, la informații clasificate.

AUR și SOS România propun o comisie parlamentară de anchetă separată privind migraţia ilegală

În paralel, Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) și SOS România au iniţiat un proiect de hotărâre pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice modul în care autorităţile gestionează migraţia ilegală, infracţiunile comise de cetăţeni străini şi exploatarea lucrătorilor proveniţi din afara Uniunii Europene.

Constituirea acestei comisii parlamentare de anchetă va intra la vot în Camera Deputaților tot săptămâna viitoare, a decis luni conducerea forului.

Iniţiativa vine în contextul creşterii numărului de lucrători străini intraţi în România în perioada 2022 - 2026 şi al cazurilor documentate de şedere ilegală, trecere frauduloasă a frontierei, trafic de migranţi şi exploatare prin muncă, precizează sursa citată.

Potrivit expunerii de motive, numai în anul 2024 au fost înregistrate 2.389 de cazuri de cetăţeni străini depistaţi în încercarea de a părăsi ilegal România, iar în primele şapte luni ale anului 2025, aproximativ 400 de persoane au fost depistate în tentative de trecere ilegală a frontierei româno-maghiare.

Documentul proiectului de hotărâre prezintă inclusiv cazuri de migranţi ascunşi în autocamioane, situaţii de şedere ilegală, infracţiuni violente şi anchete privind exploatarea lucrătorilor străini. Sunt menţionate acuzaţii grave de muncă forţată, reţinerea documentelor, agresiuni fizice şi lipsire ilegală de libertate.

AUR și SOS consideră că aceste situaţii impun verificarea activităţii instituţiilor responsabile, precum şi a angajatorilor şi intermediarilor implicaţi în recrutarea lucrătorilor străini.

„Comisia propusă va analiza datele oficiale privind infracţionalitatea, migraţia ilegală şi măsurile de returnare, va evalua activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări şi a Poliţiei de Frontieră şi va identifica eventualele deficienţe ale controalelor”, explică reprezentanţii formațiunilor, potrivit știripesurse.