Drept la replică: Ce spune Niculina Gîță, contabilul șef de la Școala nr. 30 despre acuzațiile care i se aduc
Drept la replică: Ce spune Niculina Gîță, contabilul șef de la Școala nr. 30 despre acuzațiile care i se aduc
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎn urma articolului publicat în data de 27 martie 2026 în Cotidianul Replica de Constanța, în care explicam cum s-au cheltuit banii din bugetul unității de învățământ, contabila șefă a instituției, Niculina Gîță a venit cu un drept la replică față de acele acuzații. De precizat este faptul că informațiile au fost preluate din Raportul Curții de Conturi din anul 2023 și din raportul ANAF nr.232/18.06.2025.
Drept la replică
Informațiile preluate din Raportul Curții de Conturi din anul 2023 în urma controlului efectuat la Școala Gimnazială nr. 30 „Gheorghe Țițeica” și din raportul ANAF nr.232/18.06.2025 efectuat la aceeași unitate de învățământ nu au fost pe placul contabilei Niculina Gîță. În acest sens aceasta a formulat un drept la replică pe care îl prezentăm mai jos, urma de o notă a redacției cu o serie de explicații.
„Subsemnata, Gîţă Niculina, având calitatea de contabil șef la Școala Gimnazială nr. 30 Gheorghe Ţiţeica Constanţa și de expert contabil, vă adresez prezenta notificare prin care solicit rectificarea imediată a informațiilor false publicate în articolul din data de 27.03.2026, referitor la controlul Curții de Conturi din anul 2023 si al Ministerului de Finanțe din anul 2024:
Articolul conține afirmații calomnioase și neadevăruri care îmi prejudiciază grav imaginea profesională, după cum urmează:
- Utilizarea falsă a termenului „DELAPIDARE”: În cuprinsul articolului, se folosește în mod iresponsabil termenul de „delapidare”. Vă aduc la cunoștință că Raportul Curții de Conturi la care faceți referire nu menționează nicio delapidare, nicio lipsă de gestiune și nicio însușire de fonduri. Controlul a vizat exclusiv aspecte procedurale administrative, care au fost deja remediate. Acuzația de delapidare este o invenție care atrage răspunderea penală și civilă a autorului.
- Dezinformarea privind „clădirile particulare”: Mențiunea „Cu alte cuvinte, Florentina Țigmeanu și Niculina Gîță au avizat și plătit din bugetul instituției publice facturi pentru niște lucrări executate asupra unor imobile care erau în proprietatea sau administrarea lor. Pe scurt, delapidare de fonduri.” este complet falsă. Nu este vorba despre clădiri. Așa cum chiar articolul dumneavoastră menționează în anumite pasaje, este vorba despre anexe ale instituției: 2 balcoane mici, construcții ușoare, unul pentru cornul si laptele si altul pentru desfășurarea orelor de limba turcă iar cealaltă mică anexa a fost renovata pentru a se depozita materialele didactice sportive ale profesorilor de sport in condițiile in care sala de sport care era in interiorul scolii s-a transformat într-o sală de clasă, scoală rămânând la acel moment fără sala de sport, acea mica anexa fiind strict necesara profesorilor de sport. Aceste spații sunt in administrarea scolii dar aparțin domeniului public, proprietatea publică a UATM Municipiul Constanta, nu privată. Afirmația că facturile au fost plătite pentru imobile aflate „în proprietatea sau administrarea noastră” este o minciună absurdă. Faptul ca acele anexe nu figurau în actele de cadastru sau în listele de inventar ale Primăriei Constanta este o problemă de evidență contabilă a patrimoniului public, nu de proprietate privată.
- Denaturarea textului raportului Curții de Conturi pentru a sugera că am folosit bani publici pentru bunuri personale constituie infracțiunea de calomnie.
- Lipsa de actualitate și contextul tendențios: Raportul citat este din anul 2023, este un control încheiat, iar recomandările au fost implementate. Publicarea acestuia acum, fără o minimă verificare a stadiului actual, demonstrează că nu s-a urmărit informarea publicului, ci denigrarea mea și a fostei conduceri într-un context de conflict managerial actual la care nu sunt parte
- Încălcarea GDPR: Publicarea detaliilor despre contractele mele de muncă, orele lucrate și locurile de muncă reprezintă o încălcare gravă a vieții private și a datelor cu caracter personal. Acestea sunt date confidențiale. Publicarea lor în scopul de a ma umili („cum să fie atentă dacă are atâtea ore”) este o încălcare a Regulamentului European de Protecție a Datelor si voi depune plângere la Autoritatea pentru Protecția Datelor (ANSPDCP).
- Asocierea tendențioasă: Legătura făcută cu scandalul actual de la ISJ este o tentativă de manipulare a opiniei publice, raportul nostru fiind un subiect închis.
- Plata amenzii: Faptul ca in articol scrie că eu și fosta directoare trebuia să plătim amenda, realitatea este alta. Raportul spune clar: „Contravenientul: Persoana Juridică Școala Gimnaziala nr. 30”. Amenda a fost aplicată instituției pentru că procedurile interne au fost deficitare, erorile au fost colective și procedurale, nu furturi, nu delapidare. Deci nu există nicio delapidare și vă rog să rectificați imediat falsul publicat.
- Afectarea calității de Expert Contabil: Prin natura profesiei mele, reputația este esențială. Falsele acuzații de delapidare îmi cauzează un prejudiciu moral și profesional imens, inclusiv în afara instituției școlare“, se arată în dreptul la replică al contabilei de la Școala nr. 30 „Gheorghe Țițeica”.
Nota redacției
Având în vedere că Școala Gimnazială nr. 30 ”Gheorghe Țițeica” este o instituție publică cu personalitate juridică, deci se supune legilor în vigoare privind cheltuirea și justificarea cheltuirii banilor din buget, care sunt bani publici, întrebăm și noi autoritățile cum se numește cheltuirea unor sume publice pe imobile anexe care nu se află în patrimoniul instituției? Faptul că reprezentanții Curții de Conturi nu au specificat acest lucru în raport asta nu înseamnă că nu s-a petrecut. Așadar, mențiunile făcute nu au reprezentat o dezinformare. Poate că delapidare a fost cuvântul greșit, mult mai potrivit pentru situația descrisă în material fiind deturnare de fonduri.
Mergem mai departe. În text folosim termenul imobile, ceea ce poate însemna, o clădire, un teren, parte a unei clădiri, etc. Așadar nu înțelegem unde este dezinformarea.
Acum o întrebare pentru Niculina Gîță. Cum a fost posibilă contractarea unor lucrări, fie ele și minore, pentru care se foloseau bani din bugetul instituției, adică bani pe care ea îi gestiona, pentru niște anexe care nu figurau în actele de cadastru sau în listele de inventar ale Primăriei Constanta? Păi dacă chiar Niculina Gîță spune că este o problemă de evidență contabilă, cine ar fi trebuit să observe această neregulă? Cu siguranță nu directoarea.
În absolut niciun un moment, în articolul din 27 martie 2026 nu se face referire la faptul că prin constatările Curții de Conturi și a ANAF directoarea sau contabila și-ar fi însușit vreo sumă de bani. În aceste condiții afirmația din dreptul la replică ” Denaturarea textului raportului Curții de Conturi pentru a sugera că am folosit bani publici pentru bunuri personale constituie infracțiunea de calomnie” nu are niciun fundament, dar totuși am păstrat-o pentru publicare.
Materialul din 27 martie nu a avut ca scop denigrarea cuiva, așa cum precizează Niculina Gîță, c prezentarea unor documente ale unor instituții ale statului român care au fost ținute departe de ochii lumii pentru a nu fi trase la răspundere persoanele care au comis acele erori. Nu contează cât de vechi sunt acele rapoarte, ci contează faptul că acele probleme au existat și nimeni nu le-a făcut publice.
Faptul că plata amenzilor aplicate de Curtea de Conturi și ANAF pentru ceea ce mai puteau să aplice au fost aplicate instituției, adică Școlii nr. 30, asta nu înseamnă că vinovații pentru acele nereguli nu ar fi trebuit să fie sancționați la rândul lor măcar cu recuperarea sumelor plătite de Școala nr.30 drept amenzi.
În ceea ce privește solicitarea Niculinei Gîță de eliminare a fotografiei personale preluată de pe pagina de Facebook, facem următoarea precizare: potrivit Deciziei ICCJ nr. 4546/2014, Facebook este considerat spațiu public. În aceste condiții, orice ce poză, text, sau altceva devine public și poate fi folosit de oricine fără vreun acord.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
8.8° Constanța .jpeg)


















