Eugen Teodorovici: La Constanța PSD a pierdut toate alegerile, dar conducerea este tot acolo! Video

Fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța că, din păcate, ne conduc aceleași grupări care au distrus economia, dar care acum vor să salveze România. Potrivit acestuia, sunt foarte multe găuri negre și sume impresionante în zona publică care se cheltuie fără a avea niciun fel de justificare. Teodorovici a mai spus că a transmis mesaje tuturor celor care ar putea avea o implicare în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar și le-a oferit soluții care vor fi acceptate chiar de Uniunea Europeană și care ar oferi suficient timp instituțiilor statului pentru a reuși să remedieze problema deficitului bugetar. Despre toate acestea, dar și despre ANAF și liderii politici actuali, locali și naționali, aflați în cadrul interviului exclusiv realizat cu Eugen Teodorovici.

Robert Nenciu, Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici: Cum să schimbi ceva cu aceeași oameni care au distrus

„Este foarte greu să schimbi ceva, atâta timp cât ne conduc aceleași grupări care au distrus economia. Nu trebuie să ne ferim de cuvinte mari: situația este gravă, iar datele oficiale o confirmă.

Mai grav, datele oficiale la care ne raportăm nu sunt nici complete, nici corecte. Ministerul Finanțelor, în special, ascunde datele reale. Vă dau un singur exemplu: ministrul Finanțelor, domnul Tánczos Barna, nu a publicat în ultimele două luni (pentru martie și aprilie) rapoartele privind datoria publică. De ce? Pentru că datoria publică a României a depășit cu mult 1.000 de miliarde de lei. Un lucru greu de explicat publicului, mai ales în campanie electorală. Nici acum nu se discută despre acest record negativ.

Aceeași coaliție, același ministru al Finanțelor, este cel care a fundamentat bugetul din acest an. În urmă cu aproximativ șase luni, în Parlament, aceștia susțineau fiecare cheltuială bugetară ca fiind esențială pentru funcționarea statului. Astăzi, tot ei ne spun că deficitul bugetar a scăpat de sub control și că trebuie strânsă cureaua. Cine va suporta consecințele? Ca de obicei, mediul privat și cetățenii.

Mai grav este că se discută și despre tăieri în zona veniturilor populației, indiferent dacă vorbim de angajați din sectorul public sau privat. Sunt multe «găuri negre» în sistemul public, sume uriașe care se cheltuiesc fără justificare sau fără să se întoarcă ceva în economie.

Mai este un aspect: lipsa de asumare și curaj. A vorbi clar, răspicat, a spune lucrurilor pe nume și a-ți asuma deciziile – asta înseamnă, în fond, caracter. Măsurile par să fie testate pe surse, ca să vadă cum reacționează piața. Dar este inadmisibil să propui creșteri de taxe într-o economie care deja «tușește»”, a declarat Eugen Teodorovici.

Video 1:

E. Teodorovici: Propuneri de redresare economică care nu au nimic în comun cu realitatea

„Chiar astăzi am citit o știre uluitoare: un consilier prezidențial al domnului Nicușor Dan, domnul Anastasiu, susține că, folosind inteligența artificială, a descoperit evaziune fiscală la firmele de servicii funerare. Și se discută inclusiv despre eliminarea ajutorului de înmormântare!

Această măsură – care pare acum o surpriză – este deja prevăzută în bugetul pe anul acesta. Românii care lucrează în străinătate, și care în cazuri tragice se confruntă cu decesul unui membru al familiei, beneficiau până acum de sprijin pentru repatrierea celor decedați. Guvernul a încercat să reducă sau chiar să elimine și acest ajutor.

Vă dați seama ce fel de măsuri sunt propuse? Asta în timp ce nu se dorește niciun dialog real cu specialiști, cu mediul de afaceri, cu cei care pot propune soluții reale. Măsurile luate par mai degrabă menite să distrugă, nu să construiască.

Chiar dacă nu toate aceste propuneri se vor transforma în lege, multe dintre ele se vor concretiza – fie impozitul pe dividende mai mare, fie impozitul pe profit și venit. Iar rezultatul va fi simplu: firmele din România, deja hăituite de stat, vor încerca să se relocheze în țări vecine, precum Bulgaria, sau în alte destinații europene ori în Dubai – unde climatul fiscal este mai prietenos.

Ce va însemna asta pentru România? Venituri mai mici la buget: TVA mai mic, mai puțini angajați – deci mai puține contribuții la stat, mai puțin impozit pe venit. Lista e lungă.

Și mă întreb: cine îi sfătuiește, de fapt? E greu de crezut că la nivelurile cele mai înalte – chiar lângă noul președinte, aflat la început de mandat – nu se înțelege măcar Constituția. A desemna un premier presupune o consultare formală cu partidele parlamentare, urmată de o însărcinare clară: să formeze un guvern și o majoritate, dar și să prezinte un plan de măsuri care să reducă risipa bugetară și să stimuleze economia. Pentru că doar prin stimularea economiei putem ieși din această prăpastie”, a mai spus Teodorovici.

Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici: Toată lumea a fost împotriva propunerii mele de a limita datoria publică la 40% din PIB

„În 2020, când eram senator, am propus un amendament, observând ce făcea ministrul Cîțu și premierul Orban în privința datoriei publice. Atunci, aceasta era undeva la 40% din PIB. Eu o lăsasem la 35–36% în 2019.

Și am spus așa: guvernul nu are voie să depășească 40% din PIB în ceea ce privește datoria publică. Iar dacă este absolut necesar, pe baza unor argumente solide, trebuie să vină în fața Parlamentului — în comisiile reunite de buget-finanțe și apoi în plen — pentru a cere un vot de aprobare.

Dar nu să facă de capul său dezastrul pe care l-a făcut. Tánczos Barna, la vremea aceea parlamentar ca și mine, coleg în Senat, a propus și a susținut — alături de UDMR — respingerea acestui amendament. Inițial, comisia îl aprobase. În plenul Parlamentului, însă, în toamna lui 2020, amendamentul a fost respins cu 384 de voturi împotrivă, doar două abțineri și un singur vot în favoare — al meu. De atunci a început haosul.

Au început să se împrumute masiv, s-au cumpărat vaccinuri de peste un miliard de euro, fără logică, și s-au întâmplat multe alte lucruri care ne-au adus în dezastrul economic actual.

Iar acum domnul Barna, în calitate de ministru al Finanțelor și viceprim-ministru, se plânge și țipă că trebuie puse biruri pe români și pe firmele românești ca să repare ceea ce tot ei au stricat. Cam atât pot: doar să țipe și să urle. Pentru că, de făcut, n-au făcut nimic. Și noi, românii, acceptăm. Le acceptăm incompetența și neputința. E vorba aia: «Ne merităm soarta». Am stat, am tăcut, am votat — asta avem”, a afirmat Teodorovici.

Robert Nenciu, Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici: Taxa pe fiecare tranzacție bancară, o aberație scoasă de consilierul președintelui Nicușor Dan

„Această propunere aberantă îi aparține, din câte știm, consilierului prezidențial al lui Nicușor Dan — domnul Burnete, fost director executiv al confederației Concordia. El a adus această idee la masa negocierilor. Înțeleg că între timp s-a renunțat la propunere, speriați de valul de nemulțumire din partea populației.

Vă dați seama: omul voia să-și plătească datoriile către stat prin transfer bancar și trebuia să mai plătească și o taxă suplimentară pentru această tranzacție. Aberație totală.

Probabil că băncile au sprijinit scoaterea acestei idei nu pentru că ele ar fi fost afectate direct, ci pentru că se temeau că oamenii își vor scoate banii de pe carduri și vor reveni la plata în numerar.

Iar băncile ar fi pierdut comisioane și, implicit, controlul asupra lichidităților, afectând inclusiv capacitatea de a împrumuta statul — ceea ce, de fapt, fac acum: ne iau banii prin depozite cu dobânzi ridicol de mici și îi dau înapoi statului prin împrumuturi cu dobânzi uriașe. La fel cum fac și administratorii de la Pilonul II de pensii.

Asta e România. Nu America. România este, din păcate, țara tuturor posibilităților — și nu în sensul bun. Poporul român e, din păcate, prea tolerant, prea plin de bun-simț. Acceptăm din rușine, din resemnare. Suntem crescuți cu proverbe de genul: «Capul plecat, sabia nu-l taie», «Vorba dulce mult aduce», «Se poate și mai rău».

Iar când apare cineva ca mine, care are și o picătură de sânge sârbesc — nu o spun ca laudă, ci ca exemplu, vreau să arăt că există popoare aici, aproape de noi, care atunci când sunt nedreptățite, ies în stradă, își cer drepturile, democratic.

Dar nu e corect ca o mână de oameni să tragă în jos întreg poporul român. Nu e normal să vedem copii — chiar și în județul Constanța, care e considerat unul dintre județele bogate — trăind în sărăcie, fără acces la educație, fără șanse, copii condamnați la incultură pentru că statul e condamnat la incultură. Uitați-vă: în România, niciun inspector școlar nu ocupă funcția în urma unui concurs. Niciunul. Totul e politizat. Și vrem să vorbim despre viitorul acestei țări, în condițiile în care noi singuri îl întunecăm?”, a mai spus Teodorovici.

Robert Nenciu, Eugen Teodorovici

Eugen Teodorovici: Eu am fost cel care a greșit când am scăzut impozitele și TVA

„Așa, analizându-mi activitatea și ce s-a întâmplat de când nu mai sunt implicat în politică, îmi dau seama, cel puțin privind în urmă, că măsurile pe care le-am luat ca ministru de Finanțe și ministru al Fondurilor Europene — când am redus taxele și impozitele, impozitul pe dividende de la 16% la 5%, TVA-ul de la 24% la 19%, apoi la 9% și la 5%, și multe alte măsuri — mă fac să conștientizez că, de fapt, eu am fost cel care a greșit.

Pentru că și atunci am fost atacat pe nedrept de tot felul de pseudo-economiști care nu m-au susținut nici pe mine, nici pe Victor Ponta, care era prim-ministru la acea vreme. Codul fiscal l-am elaborat împotriva voinței partidului din care făceam parte, sub amenințarea excluderii și retragerii sprijinului politic dacă aș îndrăzni să promovez un astfel de cod fiscal.

Klaus Iohannis era în cârdășie cu unii dintre liderii partidului din care făceam parte. Deci îmi dau seama, cu un gust amar, că am greșit. Că am încercat să fac ceva bun pentru români și pentru femeile din România, să le fac viața mai bună.

Și astăzi îmi dau seama că am greșit, pentru că nu văd nicio reacție firească din partea mediului privat, care se simte efectiv alungat din țară sau amenințat cu închiderea activității comerciale. Românii trebuie acum să plătească o «taxă de solidaritate». Cu cine să fim solidari? Cu cei care ne-au băgat mâna în buzunar?

De ce? A fost cineva solidar cu noi atunci când am făcut o școală, când am muncit, unii având două-trei joburi ca să-și întrețină familia? Și acum trebuie să fim solidari doar pentru că avem un venit puțin peste medie? Se pare că asta e «normalitatea» în România. Și atunci, repet, mă gândesc la mine și îmi dau seama că am greșit. Asta este”, a afirmat Eugen Teodorovici.

Video 2:

Soluțiile lui Eugen Teodorovici pentru reducerea deficitului bugetar

„Trebuie să spunem, pentru memoria colectivă, că România a avut onoarea de a conduce Consiliul Uniunii Europene în 2019, timp de șase luni. Iar acest lucru s-a făcut cu succes. Am avut atunci onoarea, ca ministru de Finanțe, să fiu și președintele Consiliului de Miniștri de Finanțe — ceea ce însemna, practic, că eram ministrul de Finanțe al întregii Europe.

Cu atât mai amar este gustul pe care îl am acum, când văd că cei care vor să ne «salveze» din dezastrul economic nici măcar nu întreabă, cum ați spus și dumneavoastră, fără să-mi dea vreo funcție, dar măcar să întrebe: «Dom’le, tu când ai fost acolo, ai reușit. Ai condus toată crema Europei în materie de finanțe. Spune-ne și nouă una, două, trei soluții.»

Să știți că am trimis mesaje și domnului Bolojan (când era președinte interimar), și domnului Ciolacu (când era prim-ministru), și lui Nicușor Dan (ca președinte ales), și domnului Sorin Grindeanu (președinte PSD), și lui Nicolae Ciucă (pe când era premier). Pot dovedi că le-am scris pe WhatsApp, le știu pe fiecare foarte bine.

Le-am propus acele soluții despre care vorbiți și dumneavoastră — atât pentru reducerea deficitului bugetar, cât și pentru absorbția integrală a fondurilor europene disponibile prin PNRR și prin alte programe până la finalul lui 2026. Am făcut-o și în trecut. Când eram ministru al Fondurilor Europene, am scos România de pe penultimul loc în Europa și am dus-o pe primul. Tot la fel, în ceea ce privește deficitul bugetar și datoria publică: nu am depășit 3% și nu am lăsat datoria publică peste 35-36% din PIB când am plecat.

Prima soluție, cea mai simplă, pentru reducerea deficitului bugetar, este ceea ce Comisia Europeană deja discută: cheltuielile pentru apărare să fie considerate în afara calculului deficitului bugetar.

De ce? Pentru că, în contextul amenințărilor de la granița estică a Europei, este normal să investim în armată, dar aceste cheltuieli nu ar trebui să afecteze alte sectoare — educație, sănătate, pensii etc. Dacă România cheltuie 2,5% sau chiar 3% din PIB pentru apărare, iar această sumă este scoasă din calculul deficitului, atunci dintr-un deficit de 8,4%, cât estimează Comisia Europeană, rămânem cu 5,3%. Iată o reducere substanțială!

Aceasta este o decizie care trebuie luată în Consiliul Miniștrilor de Finanțe. Dar trebuie să ai un ministru care știe cum să negocieze și să convingă. Toate statele membre ar fi de partea României în această propunere, pentru că toate au aceleași preocupări.

A doua măsură: odată ce am redus formal deficitul, avem 6 luni — până la final de an — să facem o analiză temeinică asupra cheltuielilor publice și asupra structurii economiei, pentru a vedea exact unde putem reduce risipa și cum putem stimula economia.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, România ar putea avea un buget echilibrat, cu un deficit în scădere, datorie publică în scădere și o economie în creștere”, a declarat Eugen Teodorovici.

Eugen Teodorovici: Unde trebuie să taie Guvernul? Nu la mediul privat și cetățeni, ci la clientela politică

„Cheltuieli care pot fi tăiate există din ziua imediat următoare. De mâine, dacă se instalează un nou guvern, sunt lucruri clare de eliminat. Acestea pot fi făcute fără o analiză prealabilă complexă.

Avem, de exemplu, în România numeroase consilii de administrație în companii și structuri de stat – de la bănci până la companii de energie. Exemplu concret: EximBank are 17 membri în consiliul de administrație, fiecare încasând aproximativ 4.500 de euro lunar, fără să aibă atribuții reale sau să înțeleagă ce aprobă acolo.

Ca regulă, orice consiliu de administrație ar trebui să fie alcătuit astfel: maximum 3 reprezentanți. Unul de la ministerul de resort – în cazul băncilor de stat, de la Ministerul Finanțelor , unul din cadrul instituției respective (banca sau compania), iar al treilea dintr-o structură guvernamentală, numită AMEPIP (agenție nou înființată), care are rolul de a angaja experți independenți din piață, bine plătiți, care să participe în consilii și să ofere o opinie profesionistă și imparțială. Deci, maximum 3 membri. Vă dați seama ce economie bugetară s-ar face doar cu această măsură?

Domnul Nicușor Dan trebuia să înceapă – și noul guvern, după ce va fi instalat – cu respectarea voinței poporului, care a cerut în urmă cu ceva timp reducerea numărului de parlamentari la 300.

Dacă asta a spus poporul, atunci hai să și adoptăm legea până la finalul acestui an, astfel încât începând cu alegerile din 2028 Parlamentul României să aibă doar 300 de membri. Asta înseamnă și plecarea a cel puțin 1.000 de angajați din aparatul Parlamentului – o economie uriașă. Gândiți-vă cât costă fiecare parlamentar: birou, mașină, șofer, consilieri, etc. Se fac economii uriașe.

Și atunci, cum spuneam, ai posibilitatea să câștigi timp pentru o analiză temeinică, dar și să faci tăieri imediate, acolo unde este evident că trebuie făcute. Iar economia trebuie tratată cu echilibru, nu «măcelărită» fără discernământ. Dacă, așa cum am spus, toți banii europeni pot fi atrași în economia României până la finalul lui 2026, îmi pun capul pe masă în fața oricui pariază contra acestei afirmații.

Am mai făcut-o o dată, în ciuda scepticismului lui Iohannis și al altora. Și s-a întâmplat exact cum am spus. Când fondurile europene intră în economie, e evident că veniturile la buget cresc. De aceea, când am fost ministru al Fondurilor Europene (2012–2015) și apoi ministru de Finanțe, mi-am permis să reduc taxe și impozite, pentru că economia era în creștere.

Exact așa trebuie făcut și azi. Iar România nu va fi obligată să crească taxele, ci, din contră, va putea chiar să le reducă pentru a deveni competitivă în regiune. Cum să concurezi cu Bulgaria, unde impozitul pe profit este de 10%, iar la noi vrem să creștem de la 16% la 19%? Cum să mai vină investitori în România, când aici cresc taxele și în alte țări scad?”, a explicat Eugen Teodorovici.

Video 3:

ANAF poate să colecteze datoriile și TVA, dar nu este lăsat

„Recent se vorbește despre implicarea SRI în combaterea evaziunii fiscale. Am mai văzut asta. Este o greșeală. De ce? Pentru că între instituțiile statului există deja cadru legal de colaborare. ANAF poate coopera oricând cu alte structuri, fără protocoale secrete sau intervenții abuzive.

În 2019, am cerut în CSAT ca șeful ANAF și șeful Vămii să fie avizați în CSAT. De ce? Pentru a garanta că nu sunt în legătură cu grupuri de interese sau mafii. Am propus și ca acești șefi să aibă un mandat de 4–5 ani, salariu motivant și statut echivalent cu cel al magistraților, pentru a putea lupta eficient cu evaziunea și corupția, fără frica de repercusiuni sau presiuni.

Acest lucru a fost aprobat în CSAT, inclusiv de președintele Iohannis, dar din păcate nu a fost pus niciodată în practică. Și e important să știe lumea: ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe, dar șeful ANAF este numit la propunerea ministrului, prin decizia prim-ministrului”, a afirmat Teodorovici.

Eugen Teodorovici: Baronii locali au interes să aibă puterea de a numi și mențină în funcție oamenii

„Ministrul de Finanțe are un cuvânt de spus în numirea șefilor direcțiilor fiscale județene și a altor structuri din subordine, dar șeful ANAF este cel care numește aceste persoane. Întrebarea care se pune este: oare câtă putere reală are un ministru de finanțe în a numi sau schimba astfel de șefi la nivel județean și nu numai? De ce întreb asta? Pentru că interesul politic local este imens. Șefii de organizații politice doresc să-și numească oameni loiali sau să-i mențină pe unii în funcție.

Uitați-vă în țară: sunt persoane care sunt șefi ai ANAF-ului județean de peste 20 de ani. Întrebarea e: cum se explică o asemenea longevitate? Mai mult, unii poate o să mă întrebe — și pe bună dreptate — «Dar tu, Teodorovici, de ce nu ai schimbat lucrurile acestea când ai fost ministru?» Ei bine, dacă cineva se uită pe mandatele mele de ministru de finanțe, respectiv 2015 și 2018–2019, o să vadă că în 2015, când am ajuns la Ministerul de Finanțe (1 martie), șeful ANAF era domnul Gelu Diaconu, care a fost constant reticent la multe inițiative, în special cele legate de colectare și de anumite structuri din ANAF și din afara instituției.

Îmi amintesc când am lucrat la bugetul pentru 2016, la finalul lui 2015, am spus foarte clar: nu mai există «plan de colectare» făcut de ANAF cum vrea ANAF. Știți bine că astăzi se discută despre un astfel de plan, în funcție de care ministrul de finanțe vine și face bugetul țării, în raport cu veniturile estimate.

Dar în 2015, să nu uităm — deși lumea pare să fi uitat — România a avut excedent bugetar. Timp de 11 luni, cât am fost ministru, România a fost pe excedent bugetar. Atenție mare! Acum vorbim de deficite de 9,3%. Eu am avut excedent. Dar lumea ignoră asta, uită sau nu-i pasă.

Când i-am spus domnului șef de ANAF — și o spun și azi — că planul ANAF trebuie să fie întotdeauna 100% din ceea ce economia generează, mi s-a spus că nu se poate. De ce? Pentru că ei preferă să vină cu estimări mai mici, pe care să le poată atinge 100%. Este fals! Planul trebuie să fie 100% colectare — TVA, impozite, tot. Asta trebuie să fie ținta”, a spus fostul ministru de Finanțe.

Eugen Teodorovici: ANAF nu va putea colecta 100% pentru că va exista tot timpul evaziune

„Prin urmare, niciodată șeful ANAF-ului nu va „realiza” planul 100%. Pentru că va exista întotdeauna evaziune. Și atunci, salariul lui și al altor directori trebuie să fie diminuat proporțional cu nerealizarea acestui plan. Aceasta trebuie să fie o obligație legală, nu ce dorește ANAF să pună pe masa ministrului. Nu funcționează așa: «Domnule ministru, estimăm că vom colecta 35% din ce ar trebui.» Cum adică 35%? Nu! Tu trebuie să urmărești 100%, iar dacă nu atingi ținta, e vina ta. Ăsta este rolul tău. ANAF-ul face colectarea.

Ministrul de Finanțe vine cu politici fiscale, dacă piața sau contextul o cere. Ministrul răspunde de politicile fiscale, de măsurile economice. În acea perioadă, am realizat cât de influentă este această zonă a ANAF-ului.

Am avut de ales: ori începeam o luptă măruntă și fără succes cu sistemul, ori schimbam economia prin politici fiscale, astfel încât să am o influență mai mare decât hoții puși în funcții publice. Și am reușit. Nu m-ați auzit niciodată plângându-mă de lipsă de bani, pentru că măsurile mele au adus bani, chiar și în condițiile în care alții furau.

La fel a fost și în 2018–2019. Uitați-vă în istoricul meu de ministru al finanțelor. Când am ajuns în 2018, șef al ANAF era doamna Ionuț Călugăreanu, numită înainte de venirea mea, prin 2017. Am fost certat de Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci, care mi-a cerut insistent să o schimb. Dar am spus: «Oameni buni, eu îmi fac treaba cu această doamnă.» Am implementat declarațiile unice, am simplificat procedurile, am introdus Spațiul Privat Virtual, am crescut colectările etc.

«E securistă», mi s-a spus. «De ce e securistă?» — «A pus-o Tudose!» — «Și ce dacă?» Ajunsesem la absurditatea în care oricine era numit devenea «securist». Apoi, până la urmă, am fost forțat să o schimb pe doamna Călugăreanu. Și pe cine credeți că a pus prim-ministrul în loc? Pe domnul Mișa, tot din Constanța”, a mai spus Teodorovici.

Eugen Teodorovici: Constanța, fief de TVA necolectat

„Și Mișa a fost susținut clar de Dragnea și de alții din Constanța. Și când vorbim de TVA, ne uităm și la Constanța, pentru că e o bază importantă de pierderi la buget — TVA necolectat, venituri nerealizate și multe altele. Agigea Sud - aveți acolo două zone, două servicii.

Puteau și ele să comunice între ele, dar nu mai contează. Trecem peste. Și a stat domnul Mișa... care nu și-a făcut treaba. Absolut deloc. În acel moment, m-am enervat extrem de tare.

Am trimis o scrisoare către doamna prim-ministru. I-am spus și lui Liviu Dragnea că nu mai discut, că Mișa trebuie să plece. M-a rugat să-l mai țin puțin în funcție, ca să-i găsească un post undeva.

Și atunci am venit, dacă vă aduceți aminte, cu un proiect foarte important pentru România: cu scanerele vamale. Voiam să instalez scanere în toate punctele vamale externe ale Uniunii Europene — adică pe întreaga graniță estică a României, respectiv a Uniunii. Ca să știu exact ce intră în țară, cu ce intră și cine aduce acele lucruri. Dar nu am fost lăsat. A urmat un scandal.

Unii au plătit presa și alte structuri ca să mă atace. Inclusiv domnul Gelu Diaconu, fost șef al ANAF, despre care v-am mai vorbit. De ce? Pentru că în spate există o rețea de firme de comisionariat vamal.

Uitați-vă cui aparțin aceste firme. Aici e problema. De aceea am spus și în CSAT că șeful ANAF-ului trebuie să fie avizat de CSAT. Trebuie implicate serviciile, care să confirme că persoana respectivă nu are conexiuni sau interese incompatibile. Ca să poată cu adevărat să lupte cu evaziunea fiscală. Ca ministru de Finanțe trebuie să fii priceput, să faci lucrurile să se miște și să lupți cu dușmanii fără ca ei să-și dea seama. Dar ai totuși o limită, pentru că nu ești nici prim-ministru, nici șef de partid. Și dacă aceia îți simt mișcarea, îți taie capul. Ascultați-mă ce vă spun”, a explicat fostul ministru.

Video 4:

Eugen Teodorovici: Toți vorbesc despre corupție... dar ei sunt cei care o susțin, de fapt!

„De ce nu defalcă ANAF-ul în raportările pe județe? Să vedem, de exemplu, structura de colectare a TVA-ului pe fiecare județ. Să înțelegem de ce un lider politic vrea să numească un anumit șef la ANAF-ul local. De ce? Pentru protecție, pentru a evita controale, pentru bani de campanie, pentru voturi de la angajații firmelor controlate. Asta este realitatea.

Când Ministerul Finanțelor va avea cu adevărat puterea să numească șefii structurilor din subordine, abia atunci putem vorbi despre o reformă reală. Este o chestiune de siguranță națională. Atât din punct de vedere economic, cât și social.

Pentru ca ANAF să poată fi reformat, este nevoie de sprijin din partea tuturor celor care chiar vor să schimbe țara. De aceea am propus în CSAT: șeful ANAF-ului să aibă mandat de 5 ani, să nu poată fi schimbat prin telefon de cineva din București sau din străinătate. Să aibă statut de magistrat, protecție permanentă pentru el și familia sa. Dacă vrem cu adevărat să ne luptăm cu mafia, trebuie să oferim protecție reală celor care se implică.

De ce un judecător sau un procuror are protecție, dar un șef ANAF nu, deși se luptă cu corupția — inclusiv din zona magistraturii? Și, da, știu că deranjez spunând asta. Dar este adevărul. Cum explicăm cazuri în care șefi din ANAF sunt condamnați în primă instanță cu prejudiciu și pedeapsă cu închisoare... și apoi, între termene, se prescrie fapta? Și după ce se prescrie rămâne și cu milioanele și scapă”, a explicat Eugen Teodorovici.

Eugen Teodorovici: La Constanța PSD a pierdut toate alegerile, dar conducerea este tot acolo

„În politică se spune că, dacă pierzi, pleci. Domnul Ciolacu, cu grația domniei sale, spunea – la fel ca și Felix Stroe – că, atunci când Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale, fiind «faultată» chiar de propriul partid, regula era clară: cine pierde, trebuie să plece.

Uitați-vă la domnul Stroe, care rămâne în continuare «șef de tarla», doar pentru a-și păstra influența, pentru a numi, a face și a desface, atât la nivel local, cât și național. Credeți că ar avea curajul să se supună unui vot politic secret în organizația locală, pentru a vedea dacă membrii partidului îl mai vor în funcție? Niciodată. Exact. Este o lecție valabilă oricând, inclusiv la nivel central: atunci când o structură puternică este condusă de oameni slabi, este clar că acolo ceva este putred.

Uitați-vă la marile partide – sunt captive. Și au fost. Din păcate, sunt și astăzi. Marcel și ceilalți au predat PSD-ul lui Klaus Iohannis. Așa a ajuns și prim-ministru și ce a mai ajuns, e altă poveste. Partidele au devenit captive. Iohannis a spus clar: «Teodorovici nu are voie să atingă PSD-ul.» Pentru că eu sunt un om asumat – poate chiar prea asumat pentru această țară.

Țin la democrație. Nu mă interesează cine pe cine votează la nivel local, dar trebuie să existe principii clare: pregătire, educație, experiență profesională, meritocrație. Asta este singura condiție pe care aș impune-o într-un partid condus de mine. Iar scopul acelui partid ar fi mult mai mare decât a fost vreodată cel al PSD – poate chiar combinat cu istoria lui”, a afirmat Teodorovici.

Eugen Teodorovici: Partidele sunt captive, cu lideri controlați de sistem

„Vă spun sincer: partidele sunt captive. Uitați-vă la cine le conduce. Luați primii 10–20 de oameni din conducerea statului român. Ce educație au? Ce pregătire profesională? Ce realizări? Mai degrabă nu au decât au. Uitați-vă la principiile lor – sau mai bine zis, la lipsa lor.

Eu, spre exemplu, nu abdic niciodată de la principiile mele, chiar dacă de multe ori am pierdut din această cauză.

Am refuzat chiar și propunerea lui Marcel de a fi prim-vicepreședinte al PSD, după ce au preluat conducerea prin forță. Nu mi s-a părut normal să accept o funcție doar pentru oportunism politic. Poate am greșit politic – și chiar recunosc asta.

Dacă aș fi acceptat, poate astăzi aș fi fost în guvern, ministru de finanțe sau poate chiar mai sus. Și poate România nu ar fi ajuns în situația în care se află acum. Poate aș fi fost candidatul PSD la prezidențiale. Poate aș fi câștigat. Și poate țara asta n-ar mai trăi rușinea de azi. Îmi asum această alegere. De multe ori, e bine să-ți lași orgoliul deoparte, până «pui sacii în căruță», cum spun românii. Apoi poți începe reformele pe care statul le așteaptă.

Pentru că românii trebuie să învețe să fie ei înșiși, să nu le mai fie rușine de identitatea lor. Avem această problemă ca neam: ne e rușine să susținem ideile noastre, ne e frică să greșim, ne e rușine să dansăm în public, de parcă «se uită lumea la noi»”, a concluzionat fostul ministru al Finanțelor.

Video 5:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.