REPLICA ONLINE CONSTANTA

9.9° Constanța Dum., 5 Mai 2024
Anul XX Nr. 6720
9.9° Constanța Duminică, 5 Mai 2024 Anul XX Nr. 6720
 

EUROSFAT 2022: O campanie de vaccinare trebuie să se bazeze pe o comunicare temeinică şi credibilă

EUROSFAT 2022: O campanie de vaccinare trebuie să se bazeze pe o comunicare temeinică şi credibilă

Replica API 20 iunie 2022 | 00:00 643

O campanie de vaccinare trebuie să se bazeze pe o comunicare temeinică şi credibilă, în condiţiile în care România are toate şansele să facă paşi înainte către tot ceea ce oferă ştiinţa şi tehnologia, consideră secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu şi senatorul USR Anca Dragu.

Prezent la Forumul EUROSFAT 2022, ediţia a X-a: "Drumul spre maturitatea europeană", organizat de Europuls - Centrul de Expertiză Europeană, Andrei Baciu a atras atenţia asupra percepţiei deja existente despre vaccinare, în condiţiile în care vaccinul anti HPV poate duce la combaterea cancerului de col uterin.

"Vaccinul împotriva COVID-19 în România s-a finalizat cu unul din doi români vaccinaţi. Este esenţial să înţelegem fenomenul mai departe, iar aici demararea unei campanii de vaccinare, campanii de informare, trebuie să ţină cont de multe lucruri, şi cel mai important cred că ar trebui să ţină cont de toate lecţiile pe care le putem învăţa în urma acestui fenomen prin care am fost forţaţi să trecem. România are toate valenţele şi toate şansele să facă pasul către tot ceea ce oferă ştiinţa şi tehnologia în momentul de faţă. (...) 40 % din cancere sunt prevenibile prin diverse acţiuni", a declarat Andrei Baciu, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, percepţia generală este că, în momentul diagnosticării cu cancer, impresia este una legată de o condamnare, o sentinţă la moarte, dar ştiinţa şi medicina fac ca lucrurile să nu fie aşa în viaţa reală.

"Însă pentru a ajunge acolo este foarte mult de lucru. În privinţa acestui tip de cancer (cancerul de col uterin - n.r.) lucrurile sunt cu potenţial mult mai mare faţă de alte cancere care, de exemplu, nu au tratament. S-au făcut demersuri importante, s-a făcut un pas cu stângăcie în anii 2010 - 2011, dar cred că avem acum toate elementele necesare astfel încât să putem, ca nivel de actori importanţi în sistemul de sănătate public, să definim un plan şi să şi să ne ţinem de acel plan ca să facem cum este în Australia - să nu mai existe ceva ce poate să nu existe", a adăugat secretarul de stat.

Andrei Baciu consideră că "putem scoate la lumină toate valorile europene" şi a amintit că există suma de 2,8 miliarde de euro din PNRR - "oportunitate fără precedent" - care poate îmbunătăţi în mod direct sistemul de sănătate din România care necesită investiţii semnificative.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senat, Anca Dragu, a remarcat că după ultima campanie de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 au fost câteva concluzii despre ce limitări există şi a accentuat nevoia de comunicare în astfel de campanii, în condiţiile în care societatea nu mai are încredere în politicieni.

"Eu, sinceră să fiu, n-aş fi crezut că toată campania de vaccinare anti-SARS-CoV-2 ajunge în această demagogie şi în acest populism. Am văzut că şi in alte state s-a întâmplat acest lucru. Concluzia este că o pregătire temeinică a comunicării trebuie foarte bine făcută, luată în serios. Nu este un moft comunicarea, ci este elementul principal în succesul unei campanii. Trebuie identificaţi toţi vectorii care pot ajuta. Vectorii politici nu pot ajuta în România şi o spun cu părere de rău, dar încrederea societăţii în partide politice şi în Parlament este cea mai scăzută dintre toate entităţile din România. Guvernul stă puţin mai bine. Ştiţi că pe primele locuri se află Armata şi Biserica. Deci trebuie deci să ne uităm la toţi cei care pot fi vectori de comunicare, să-i punem deoparte pe politicieni şi e foarte important să mergem la nivelul autorităţilor locale", a afirmat Anca Dragu.

Senatoarea a amintit că în Parlamentul României s-a înfiinţat o comisie specială pentru prevenirea şi combaterea cancerului din care fac parte nume importante din medicină, care a elaborat un plan naţional pentru prevenirea şi combaterea cancerului care ar putea fi adoptat până la finele acestui an.

Liana Goran, consilier la Reprezentanţa Comisiei Europene în România, a subliniat că pentru implementarea PNRR "este foarte importantă o coordonare tehnică fermă din partea autorităţilor din România, ceea ce nu este uşor" şi, de asemenea, "de o voinţă politică puternică, fără de care planul nu poate fi implementat".

"Pe lângă PNRR, unde sunt cuprinse nişte măsuri clare, aduc în discuţie şi Programul Operaţional de Sănătate, pentru că anul acesta România se află în faţa unei şanse istorice. Pentru prima dată de când România este membru al Uniunii Europene, avem un program naţional dedicat sistemului medical din România. (...) Schimbarea este spre a facilita accesul la finanţări într-un singur program operaţional. Cumva PNRR vine tot pentru a oferi soluţii rapide, pentru ca avem nevoie de soluţii rapide. Şi atunci şansa istorică pe care o avem este că în următorii 10 ani România are ocazia unei finanţări de peste 5 miliarde de euro pentru problemele de sănătate, inclusiv problemele de resurse umane, de încercare de retenţie a personalului care pleacă", a spus reprezentanta Comisiei Europene în România.

Europarlamentarul Cristian Buşoi a vorbit despre politicile europene din domeniul sănătăţii şi a subliniat că "România trebuie să folosească orice oportunitate la nivel european pentru a-şi spune punctul de vedere".

"Este foarte important - politicile de sănătate încep să capete o importanţă şi o implicare din ce în ce mai mare la nivelul instituţiilor europene. (...) Trebuie să folosim toate oportunităţile europene pentru a dezvolta sistemul de sănătate din România (...), să fim mult mai prezenţi în programele de cercetare europene", a adăugat Buşoi.

Au mai avut intervenţii în cadrul dezbaterilor Ioana Pop, consilier, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Gabriel Dina - director Corporate Affairs Pfizer România.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
16613441819
5/49
386416233
joker
41403415212