Finanţarea UE nu a redus suficient presiunea asupra centrelor de primire a migranţilor în Grecia şi Italia

Susţinerea financiară acordată de Uniunea Europeană centrelor de primire şi înregistrare a migranţilor, aşa-numitele hotspot-uri, nu răspunde suficient de bine obiectivelor de politică ale UE şi nu înlătură în măsură suficientă presiunea asupra acestor centre, constată un raport al Curţii de Conturi Europene (ECA), dat publicităţii miercuri şi preluat de dpa.

Deşi au fost înregistrate unele ameliorări în ce priveşte procesarea cererilor de azil, centrele respective funcţionează mult peste capacitatea de primire prevăzută, iar solicitanţii de azil se confruntă cu o procedură îndelungată, arată ECA.

Raportul precizează că numărul migranţilor relocaţi din Grecia şi Italia în alte state membre este de numai 34.075, mult sub ţinta iniţială de 160.000 de migranţi stabilită de UE pentru perioada martie 2015-septembrie 2017.

Rata de returnare a migranţilor ilegali a fost de asemenea sub ţintele fixate de Uniune, indică acelaşi raport.

'Managementul UE al migraţiei în Grecia şi Italia a fost relevant, dar nu şi-a atins potenţialul deplin', a declarat Leo Brincat, membru al ECA responsabil pentru acest raport.

Ideea acestor hotspot-uri a fost lansată în 2015 şi a condus la crearea a nouă centre în Italia şi Grecia, ţările prin care au intrat în UE majoritatea migranţilor.

În aceste centre - de pe insulele Samos, Kos şi Lampedusa -, migranţilor li se stabileşte identitatea şi, după caz, sunt îndreptaţi spre procedurile de acordare a azilului sau spre deportare.

Raportul ECA, ce are la bază munca desfăşurată pe teren, constată însă că deficitul de experţi, inclusiv de personal medical, întârzie aceste proceduri.

ECA este responsabilă cu supravegherea cheltuirii corespunzătoare a bugetului Uniunii Europene.

Pe lângă finanţările existente, Greciei i s-au mai alocat 703 milioane de euro ca fonduri de urgenţă pentru gestionarea migraţiei, iar Italiei 122 milioane. AGERPRES