Fostul șef CSM apără raportul Consiliului și acuză „isteria” celor care vorbesc despre „liste negre”

Judecătorul Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești și fost președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, intervine în scandalul provocat de Hotărârea Secției pentru judecători a CSM privind atacurile la adresa justiției și afirmă că reacțiile publice din ultimele zile confirmă tocmai concluzia judecătorilor: sistemul judiciar este supus unei campanii de destabilizare și subordonare politică.

Bogdan Mateescu 

Într-o postare pe Facebook, Mateescu subliniază că 3.580 de judecători au votat pentru denunțarea „degradării statului de drept” prin „încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.

„3580 de judecători în funcție au resimțit presiunea unei astfel de încercări susținute”, afirmă fostul președinte al CSM.

Mateescu: Hotărârea CSM are linkuri, explicații și argumente, nu sloganuri

Bogdan Mateescu respinge criticile potrivit cărora raportul CSM ar reprezenta o „listă neagră” sau un atac la libertatea de exprimare. El arată că hotărârea Secției pentru judecători se bazează pe elemente verificabile, cu trimiteri concrete la afirmații, declarații publice, articole și postări.

„Ceea ce este excepțional în această hotărâre este că fiecare analiză are o referință. Link, explicație, notă”, scrie Mateescu.

Potrivit acestuia, tocmai caracterul documentat al hotărârii permite oricui să verifice dacă afirmațiile analizate de CSM au reprezentat simple critici admisibile într-o societate democratică sau, dimpotrivă, atacuri publice de tip „lapidare efectivă”.

Fostul șef al CSM pune în contrast argumentele din hotărârea Consiliului cu reacțiile publice din ultimele zile, pe care le descrie drept dominate de „țipete”, „sloganuri”, „coordonări instantanee” și „isterii pe live-uri pe Facebook sau TikTok”.

Exemplele invocate: „pâinea copiilor flămânzi”, „loverboy” și „vidanjorii”

Judecătorul amintește câteva dintre afirmațiile publice care au alimentat, în opinia sa, campania împotriva magistraților.

Mateescu citează declarația potrivit căreia „judecătorii mănâncă pâinea copiilor flămânzi”, făcută de vicepremierul Oana Gheorghiu, despre care spune că „a mai zis altădată că făcea lobby prin e-mailuri pentru nu știu ce nemți”.

El invocă și declarația unui politician care a susținut că „judecătoarele sunt șantajate prin metoda loverboy”, precum și afirmația unei alte reprezentante PNL potrivit căreia „magistrații să fie plătiți mai puțin decât vidanjorii”.

„Și multe, mult prea multe altele”, adaugă Mateescu, arătând că aceste exemple nu sunt accidente izolate, ci expresia unei campanii mai largi de discreditare a judecătorilor.

Critici la adresa reacțiilor despre „liste negre”

După publicarea Hotărârii CSM, mai multe voci din presă, din zona ONG-urilor și din mediul politic au acuzat Secția pentru judecători că ar fi întocmit o „listă neagră” a criticilor justiției. Bogdan Mateescu respinge această interpretare și susține că reacțiile au fost coordonate în jurul unor cuvinte-cheie.

El vorbește despre un „nou Minister al Adevărului Absolut”, o „bulă” care pare coordonată prin mesaje apărute simultan și care neagă altora nu doar dreptul de a se exprima, ci și dreptul de a analiza și argumenta.

„Numai bula-minister are dreptul să vorbească”, afirmă fostul președinte al CSM.

Mateescu susține că în reacțiile critice la raportul CSM a lipsit elementul esențial: argumentul. În loc de contraargumente, spune el, s-ar fi ajuns la „paroxismul manipulării”, prin negarea unor lucruri care apar „negru pe alb” în documentul Consiliului.

„Reacțiile publice din ultimele zile demonstrează că judecătorii au dreptate”

În opinia lui Bogdan Mateescu, vehemența criticilor la adresa CSM confirmă, de fapt, existența presiunilor reclamate de judecători.

„Reacțiile publice din ultimele zile demonstrează că judecătorii au dreptate”, scrie acesta.

Fostul președinte al CSM sugerează că atacurile nu vizează doar raportul în sine, ci dreptul puterii judecătorești de a-și apăra propria independență. El avertizează că asemenea evoluții au mai fost întâlnite în „democrații emergente”, în contexte în care autoritatea judecătorească a fost supusă unor presiuni similare.

Salarizarea judecătorilor de la instanța supremă, comparată cu Ungaria și Polonia

Bogdan Mateescu leagă disputa despre raportul CSM de proiectul de salarizare aflat în dezbatere publică. El afirmă că, în noua propunere de salarizare, indemnizațiile judecătorilor de la instanța supremă ar fi coborâte la nivelul Ungariei și Poloniei, state pe care le descrie ca având cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană.

„Ce coincidență, însă, în propunerea de salarizare de azi din frumoasa noastră democrație, bomboana de pe colivă, indemnizațiile judecătorilor de la instanța supremă au fost aduse la nivelul Ungariei și Poloniei, cele mai mici din UE. Sub Bulgaria, pe la jumătate, sub tot”, scrie Mateescu.

Afirmația se înscrie în linia criticilor formulate în ultimele zile de CSM, Înalta Curte și instanțele din țară, care au reclamat că noua grilă de salarizare ar coborî puterea judecătorească sub celelalte puteri ale statului și ar afecta independența reală a judecătorilor.

3580 de judecători, nu „unul, nu o sută”

Punctul central al mesajului lui Bogdan Mateescu rămâne amploarea reacției din interiorul sistemului judiciar. Fostul președinte al CSM insistă că nu este vorba despre o nemulțumire izolată, ci despre un vot exprimat de mii de judecători.

„3580 de judecători au denunțat o campanie de subordonare politică... Nu unul, nu o sută. 3580”, subliniază Mateescu.

În opinia sa, acest număr ar trebui să atragă atenția oricărui om decent, indiferent de agitația din mediul online sau de mesajele sincronizate de victimizare apărute pe Facebook.

O nouă voce grea din magistratură în apărarea CSM

Intervenția lui Bogdan Mateescu vine după mai multe reacții din magistratură în apărarea Secției pentru judecători a CSM. În ultimele zile, raportul Consiliului a fost criticat de Asociația Forumul Judecătorilor, care a susținut că documentul ar afecta dialogul magistraturii cu societatea civilă și celelalte puteri ale statului.

În paralel, însă, pe grupurile de discuții ale magistraților au apărut mesaje de delimitare față de poziția Forumului Judecătorilor, inclusiv solicitări de retragere sau excludere din asociație, formulate de judecători care au considerat că în acest moment sistemul are nevoie de unitate, nu de relativizarea atacurilor la adresa puterii judecătorești.

Miza reală: cine are voie să vorbească despre justiție

Dincolo de tonul acid al postării, Bogdan Mateescu formulează o întrebare de fond: are puterea judecătorească dreptul să răspundă, cu argumente și documente, atunci când este acuzată public în mod repetat?

Criticii CSM spun că da, dar numai în limitele unei comunicări prudente, fără nominalizări și fără atacuri la presă sau ONG-uri. Judecătorii care susțin raportul spun însă că un răspuns abstract, fără exemple concrete, ar fi inutil în fața unei campanii purtate cu nume, acuzații, sloganuri și generalizări.

În concluzia postării sale, fostul președinte al CSM transmite că dincolo de „conturile din online” și de sincronizările „fals-victimizatoare” de pe Facebook, mesajul celor 3.580 de judecători rămâne unul care ar trebui să preocupe orice om de bună-credință: puterea judecătorească afirmă că se simte supusă unei încercări susținute de subordonare politică, potrivit știripesurse.