George Niculescu: Furnizorii de energie preferă să plătească amenzi, nu să rezolve problemele cu consumatorii! Video

Președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea Energiei, George Niculescu, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că, odată cu liberalizarea prețului la gaze de la 1 aprilie 2026, costul per metru cub nu ar trebui să crească foarte mult. El a precizat că ANRE monitorizează permanent tranzacțiile pe piața de gaze pentru ca după liberalizarea prețurilor furnizorii de gaze să nu vină cu tarife nejustificate. În ceea ce privește energia electrică, George Niculescu a declarat că investițiile care urmează să fie finalizate vor trebui să conducă la o scădere a prețului. De asemenea, George Niculescu a îndemnat toți consumatorii să analizeze prețurile la energie electrică de pe site-ul ANRE, prin comparatorul de prețuri și să aleagă varianta cea mai ieftină pentru ei. El a mai spus că transferul de la un furnizor la altul se face gratuit în 24 de ore.

Robert Nenciu, George Niculescu

Componentele prețului din factura de energie

Atenție la facturile de energie! Este apelul pe care îl face către consumatori președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie, George Niculescu. El spune că trebuie să fim atenți la ceea ce negociem cu furnizorii de energie, lucruri pe care trebuie să le regăsim în facturi. De asemenea, George Niculescu a mai spus că în ultimii ani ANRE a monitorizat extrem de atent listele de investiții depuse de furnizori și a descoperit că pe aceste liste erau incluse tot felul de lucruri care nu aveau nicio legătură cu consumatorii.

„În primul rând, pentru a pune puțin lucrurile în context, în factura pe care o primim acasă toți consumatorii de energie electrică avem, pe lângă prețul energiei electrice per kWh (practic energia pe care o consumăm, «marfa», și celelalte tarife asociate serviciului de distribuție și de transport, componenta de cogenerare, taxa pentru certificatele verzi și TVA-ul. Dacă ne uităm la TVA, care a crescut de la 19% la 21%, vedem că acesta reprezintă o componentă considerabilă din totalul facturii. Pe acești bani îi scoatem din calcul, deoarece nu îi câștigă nimeni, fiind banii statului.

Din totalul facturii, energia electrică propriu-zisă reprezintă doar aproximativ 50%. Restul sunt componente de tarif, deoarece energia, pentru a ajunge de la locul de producție la noi acasă, trebuie să treacă prin rețelele de transport și de distribuție. Pentru că aceste activități sunt de monopol – nu există doi transportatori, ci unul singur, iar într-o zonă concesionată există un singur operator de distribuție (PPC, E.ON, DEO în zona Olteniei și Delgaz Grid în zona de centru și de vest) – acestea sunt strict reglementate. Vorbim, deci, de 4-5 operatori de distribuție concesionari.

În fiecare zonă, de exemplu la noi în Dobrogea, există un singur operator (fostul Enel, numit acum Rețele Electrice România). Este tot o activitate de monopol. Deoarece acești operatori desfășoară activități de acest tip, nu își pot stabili singuri tarifele, pentru că ar însemna să le transfere direct asupra consumatorului. Atunci, statul a stabilit că atât marja lor de profit, cât și tariful practicat pentru prestarea acestui serviciu public, să fie reglementate. Să nu uităm: este un serviciu public, nu ne fac o favoare că transportă sau distribuie energia; sunt obligații pe care și le-au asumat când au intrat în această afacere.

Astfel, ANRE le calculează tariful și le stabilește rata de profit. De aici încep problemele, deoarece în costurile pe care ei vor să le recunoască ANRE și să fie suportate de consumator, se regăsesc de multe ori lucruri care nu au nicio legătură cu activitatea de distribuție”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.

George Niculescu

Furnizorii de energie bagă la cheltuieli mașinile de lux ale directorilor

„De când am preluat această funcție, am descoperit câteva exemple pe care vreau să vi le dau. Ne uităm cu atenție la toate cheltuielile pe care ei încearcă să le «strecoare» în tarife, astfel încât acestea să fie mari și plătite de către consumatori. Am descoperit, în anii precedenți, autovehicule de lux destinate managementului companiilor. I-am întrebat ce legătură au aceste branduri de lux cu activitatea de distribuție. Dacă erau autoutilitare care duceau muncitorii pe teren să repare un stâlp sau să reconecteze o comunitate, nu aveam nicio problemă. Dar Mercedes-urile, Jeep-urile și limuzinele nu le recunoaștem în tarif. Dacă vor să le cumpere, să o facă din profitul lor, nu din banii consumatorilor.

De asemenea, am găsit foarte multe contracte de consultanță și studii. Ce relevanță au acestea în activitatea reglementată? Dacă vor să facă studii, să le facă pe banii acționarilor. Un alt exemplu, mic ca sumă, dar important ca principiu: un operator trecuse în cheltuielile pentru tarifele de anul viitor inclusiv taxa pentru reciclarea PET-urilor (0,50 lei), aferentă sticlelor cumpărate. Deși știm că acești bani se recuperează la returnarea ambalajului, ei au încercat să îi introducă în tarif.

Dau aceste exemple pentru a arăta că analizăm situațiile foarte atent. Nu o spun doar pentru a ne lăuda în emisiune; facem acest lucru de mult timp. Ei știu că ne uităm cu atenție și că eliminăm toate cheltuielile care nu sunt relevante, pentru că doar așa reușim să menținem un tarif de distribuție corect.

Nu neapărat corect, pentru că atunci când fac investiții și îmbunătățesc liniile de distribuție, când montează transformatoare moderne (ceea ce duce la mai puține pierderi în rețea și la mai puține întreruperi) și când liniile rezistă în condiții de vreme nefavorabilă, atunci acele cheltuieli le recunoaștem. Ele sunt efectuate strict pe activitatea reglementată de distribuție a energiei electrice. Însă, când încearcă să bage „pe sub preș” astfel de cheltuieli nejustificate, atunci le eliminăm pe toate și menținem tariful corect. Pe de o parte, revenind la aceste componente, există creșteri de tarif atunci când se fac investiții. Acestea trebuie recunoscute în tarif, iar faptul că avem operatori de distribuție care au investit este un lucru bun. Pe termen lung, aceste investiții vor duce la o scădere a prețului energiei electrice.

Pe de altă parte, există componenta de preț a energiei în sine. Trebuie spus foarte clar că energia electrică este produsă în proporție de 80% de către producători de stat. Avem companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica sau Complexul Energetic Oltenia – niște coloși care produc volume mari. Practic, îmi permit să spun că, într-o oarecare măsură, trendul prețului este dat de acești actori de stat.

Într-o piață liberalizată, majoritatea producătorilor de stat ajung să vândă energia electrică cu aproximativ 600 de lei pe MWh (megawatt-oră). Acestea sunt informații publice, nu dezvălui nimic sensibil din punct de vedere comercial; lucrurile se regăsesc deja în presă. Așadar, dacă luăm „marfa” la 600 de lei și adăugăm toate componentele de tarif explicate mai devreme (distribuție, transport și TVA de 21%), un calcul simplu ne duce la un preț final de peste 1 leu (aproximativ 1,10 – 1,15 lei pe kWh). Acest preț este foarte aproape de cel pe care îl regăsim astăzi în facturi și de ofertele pe care furnizorii le prezintă în piață.

În momentul de față, nu sunt probleme cu preluarea capacității sau a volumelor de energie produsă. Din toate informațiile pe care le dețin, atât de la Ministerul Energiei, cât și acum, de la ANRE, cred că există doar momente punctuale, cauzate de avarii pe rețele, când capacitățile de producție sunt nevoite să-și reducă puterea. Dar, în general, atâta timp cât ai primit un Aviz Tehnic de Racordare (ATR) pentru toată puterea instalată și ai semnat un contract de racordare, tu, ca operator economic, beneficiezi de această putere rezervată în rețea și poți evacua toată energia electrică produsă. Poți să o livrezi în rețeaua de transport sau de distribuție, cu excepția situațiilor în care apar probleme tehnice sau defecte pe linie, moment în care intervine dispecerizarea energetică.

Toate aceste volume de energie regenerabilă — eoliană, fotovoltaică și așa mai departe — pun presiune pe preț, deoarece nu au costuri cu materia primă (nu există o „taxă pe soare” sau pe vânt). Părerea mea, susținută de toți specialiștii din domeniu, este că, pe măsură ce vom instala mai mulți megawați de energie regenerabilă, tendința va fi de scădere a prețului. Singura soluție sănătoasă prin care putem reduce prețurile mari este creșterea investițiilor. Când vom avea o capacitate de producție mai mare decât consumul, echilibrând sistemul într-un mod pozitiv, surplusul de ofertă va pune presiune pe preț. Atunci, producătorii mari de stat nu vor mai putea vinde energia la prețuri ridicate, fiind nevoiți să le reducă”, a spus George Niculescu.

Video 1:

Importurile se fac doar când prețul pe bursă este mai mic decât prețul de producție

„De asemenea, a existat o retorică în ultima perioadă cu privire la cantitățile de energie importate. Vreau să explic: nu este nimic greșit în a importa energie, deoarece o facem din rațiuni comerciale. Până la urmă, pe consumator îl interesează să aibă un kilowatt la un preț minim, indiferent dacă este produs în România sau importat. Noi importăm energie electrică pe anumite intervale orare pur și simplu pentru că este mai ieftină decât cea pe care o producem noi.

De exemplu, la Complexul Energetic Oltenia, pe lângă costul cărbunelui, avem și costul certificatelor de CO2. Este o industrie poluantă pe care Uniunea Europeană o taxează. Pentru fiecare megawatt-oră (MWh) produs din arderea cărbunelui, compania trebuie să plătească un certificat de CO2, a cărui valoare se situează între 70 și 80 de euro. Astfel, costul de producție pornește direct de la aproximativ 400 de lei. Cum ar putea compania să vândă ieftin fără a ieși în pierdere?

Așadar, importăm și pentru că este mai ieftin, nu doar de nevoie. Putem produce în acele intervale, dar am produce scump, ori interesul nostru este să oferim consumatorului energie la un preț accesibil. Chiar dacă aceste fluctuații orare nu ne impactează direct factura în mod vizibil în fiecare secundă, ele intră în „coșul” furnizorului, iar un preț de achiziție mediu mai mic se reflectă, în final, în prețul oferit clienților”, a mai afirmat Niculescu.

Video 2:

Furnizorii de energie, în loc să-și rezolve problemele, preferă să crească bugetul de amenzi

„În primul rând, aceștia trebuie să vină cu costuri justificate. În momentul în care un operator nu realizează investiția, aceasta nu este recunoscută în tarif. De obicei, ei preiau rețelele în exploatare, nu în proprietate. Primăriile sau Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT-urile) respective fac investiția pentru dezvoltarea unei zone, dar, neavând capacitatea de a asigura mentenanța, predau exploatarea investiției către operatorul de distribuție. Primăria nu are inginerii necesari pentru a interveni în caz de avarie. Totuși, operatorii nu pot introduce aceste active în tarif dacă nu sunt investițiile lor proprii.

Revenind la discuția anterioară: dacă noi identificăm până și acele PET-uri de 50 de bani pe care încearcă să le „strecoare” în tarif, vă dați seama ce se întâmplă când găsim un transformator care nu are factură în spate sau o procedură de achiziție corectă. Verificăm inclusiv modalitatea în care și-au achiziționat echipamentele.

Dacă observați aversiunea cu care operatorii de distribuție atacă ANRE în ultima perioadă, vă veți da seama că nu există deloc „dragoste” între ei și instituția noastră — și este normal să fie așa.

Legat de întrebarea de ce durează atât de mult obținerea avizelor: termenele legale sunt de 30 de zile. Îi amendăm constant; a ajuns o normalitate să aplicăm sancțiuni. Din păcate, unii dintre ei preferă să își dubleze sau chiar să își tripleze bugetele pentru amenzi decât să își pună ordine în proceduri, astfel încât lucrurile să meargă mai repede.

În ceea ce privește regulamentul de racordare, în iulie 2024 am reușit să îl modificăm după o amplă procedură de consultare publică. Am organizat runde de discuții cu toți factorii interesați, inclusiv în Parlamentul României. Nu a fost doar o simplă procedură de transparență bifată pe site, ci am dorit să generăm o dezbatere reală, la nivel național, cu privire la noua formă a regulamentului de racordare”, a explicat George Niculescu.

Robert Nenciu, George Niculescu

Sunt victima unor atacuri din partea celor pe care i-am deranjat prin măsurile luate la ANRE

„Haideți să facem următoarea paralelă. În primul rând, aceste lucruri sunt publice. Eu nu mi-am ascuns niciodată parcursul în CV: am fost director la o societate comercială care, în 2013, a instalat un parc fotovoltaic. Nu este niciun secret, scrie în CV-ul meu public. Când am candidat prima dată pentru Parlamentul României, în 2016, am vorbit în campania electorală tocmai despre producția de energie electrică.

Este domeniul în care am experiență și expertiză, provenind din mediul privat. Atunci, care este raportul de moralitate dacă, spre exemplu, un ministru al Sănătății este un medic care are un cabinet privat? Din punctul meu de vedere, nu este imoral. Un chirurg recunoscut la nivel european, care operează într-un spital privat și ulterior ajunge ministru, aduce o expertiză cu atât mai benefică la vârful instituției. Familia mea, da, are în continuare afaceri în zona de energie. Eu, nu. Din momentul în care mi-am început cariera administrativă cu funcția de prefect, nu am fost nicio zi în vreo stare de incompatibilitate.

Nu a vorbit nimeni de incompatibilitate, ci de moralitate – faptul că sunteți președintele ANRE în timp ce socrul dumneavoastră are afaceri în energie, un parc fotovoltaic în Giurgiu. În momentul în care socrul meu a realizat această investiție (în perioada 2011-2012), eu nu dețineam nicio funcție publică. Nu eram nici consilier județean, nici prefect, nici secretar de stat la Ministerul Energiei sau președinte ANRE. Lucrurile trebuie clarificate foarte bine.

Care este problema să-ți exerciți activitatea profesională în administrația publică într-un domeniu în care ai căpătat experiență în mediul privat? Altfel, ar însemna că aș fi fost bun de ministru al Agriculturii sau al Culturii, domenii unde nu am expertiză. Ați putea influența, din calitatea de președinte ANRE, afacerea socrului dumneavoastră? Vreau să lămuresc acest aspect pentru ca oamenii să înțeleagă situația reală. Parcul fotovoltaic al societății unde socrul meu este acționar are o putere instalată de 1 MW. Cum ar putea impacta acel singur megawatt Sistemul Energetic Național, astfel încât presupusele avantaje create de mine să conteze?

Avem o capacitate instalată totală de aproximativ 19.000 MW. Vă spuneam mai devreme că sunt 69.000 MW pe hârtie și 5.000 MW gata de punere în funcțiune. Socrul meu are 1 MW din anul 2012. Ca să fim înțeleși: socrul meu nu controlează Centrala Nucleară de la Cernavodă ca să poată destabiliza sistemul la apăsarea unui buton. Cred că și acest articol se încadrează în seria de atacuri la care sunt supus tocmai pentru că am luat decizii care impactează favorabil consumatorul de energie și mai puțin favorabil pe cei denumiți generic „băieții deștepți” din energie”, a spus George Niculescu.

Video 3:

Prețul gazelor după liberalizarea pieței nu ar trebui să fie prea mare

„În momentul de față, prețurile sunt plafonate până la 31 martie, la 0,31 lei/kWh pentru consumatorul casnic și 0,37 lei/kWh pentru consumatorul non-casnic. De la 31 martie, aceste plafoane se desființează, iar schema de plafonare-compensare nu va mai fi în vigoare. Se va reveni la prețurile contractuale. Asta înseamnă că trebuie să fim foarte atenți la prețurile pe care le avem în contracte în momentul de față. Mai mult decât atât, am introdus o obligativitate pentru furnizori, deoarece, la nivelul autorității de reglementare, nu avem capacitatea de a ajunge cu mesajul nostru în casele tuturor consumatorilor de gaze naturale din România. Pur și simplu, nu avem cum, nici măcar prin intermediul presei.

Așadar, am obligat furnizorii — și vă dați seama ce discuții au generat aceste măsuri — ca în fiecare lună, odată cu factura, să trimită o anexă prin care să informeze consumatorii că, pe 31 martie, schema de sprijin expiră. Trebuie să îi anunțe că se va reveni la prețul de contract, să precizeze clar care este acel preț (poate unii nu mai țin minte ce au semnat acum doi ani), să menționeze valabilitatea contractului și, foarte important, să explice cum poate fi schimbat contractul dacă beneficiarul este nemulțumit de preț. Practic, le-am cerut furnizorilor să «deschidă ochii» consumatorilor.

Reacția lor a fost: «Ne obligați să ne tăiem singuri craca de sub picioare?». Da, pentru că voi aveți relația directă cu clientul. Această măsură începe din ianuarie; consumatorii vor vedea anexa în factura aferentă consumului din decembrie sau cel târziu în februarie. În paralel, vom derula și noi o campanie de informare și vom solicita CNA ca mesajul să fie declarat de interes național, pentru a fi preluat de toate trusturile de presă.

În principiu, prețul la gaze naturale nu ar trebui să crească, deoarece valorile la care gazul se tranzacționează acum sunt sub plafonul de 0,31 lei. Nu vedem niciun motiv pentru care furnizorii ar scumpi prețul brusc. Totuși, prin procedurile de monitorizare, vom fi cu ochii în patru la toate contractele de achiziție. Monitorizăm nu doar ofertele către casnici, ci și tranzacțiile dintre furnizori. Este important de menționat că, în 2024, am aplicat sancțiuni pentru tentative de manipulare a pieței în valoare de 573 de milioane de lei. Sunt cele mai mari amenzi din istoria instituției. Cea mai mare sancțiune individuală a fost de 354 de milioane de lei (aproximativ 71 de milioane de euro). Când amendezi un operator economic cu asemenea sume, este de așteptat să te atace prin toate mijloacele, dar mergem înainte.

Dacă încearcă modalități artificiale de a crește prețul înainte de liberalizare, îi vom monitoriza și îi vom sancționa. Ne uităm în contractele de achiziție, verificăm de unde cumpără și cu cât. Cu tot respectul, nu tranzacționăm roșii aici. Fără acest domeniu, nu am putea opera în spitale sau desfășura activități esențiale pentru statul român. Miza este enormă. Nu putem rămâne, ca instituție, «în întuneric» în fața mișcărilor pe care le fac operatorii economici. Și, pentru a fi clar, nu vreau să fac din acest lucru o platformă de comunicare. Nu sunt genul de șef de instituție care, atunci când merge să amendeze un operator, să se filmeze cu telefonul. Îmi fac treaba discret, dar ferm”, a explicat președintele ANRE.

Video 4:

Furnizorii de energie, amendați pe bandă rulantă

„La gaze naturale lucrurile au fost mai organizate, deși avem sancțiuni și acolo. Îi amendăm și pe ei. Problema este că, în momentul în care ai întârziat două zile cu plata facturii, furnizorii de gaze îți trimit imediat notificarea. Dacă nu plătești, vin, sigilează contorul și opresc furnizarea. Ulterior, plătești factura restantă, dar durează zile întregi până vin să reia furnizarea. Le explic de fiecare dată: dacă v-ați grăbit să debranșați consumatorul, grăbiți-vă să-l și reconectați! Nu este acceptabil să fii debranșat în 24 de ore și să fii reconectat după 16 zile. Exclus așa ceva! Vor primi amenzi de fiecare dată când fac acest lucru. Este simplu, nu stăm la discuții.

Care sunt cele mai numeroase sesizări primite la ANRE legate de furnizori? Întârzierile la emiterea facturilor au fost o problemă imensă. Oamenii nu își primeau facturile, voiau să plătească, dar nu știau cât au de plată. Apoi, sunt estimările greșite. Deși oamenii trimiteau indexul în fiecare lună (de exemplu, un consum de 100 kWh), facturile veneau cu un consum mult mai mare. De ce să facturezi mai mult? Te prefinanțezi pe spatele consumatorului? De ce să plătesc o cantitate de energie în avans când eu ți-am transmis indexul corect? Factura trebuie să reflecte realitatea, nu mai mult.

Regularizarea apare atunci când autocitirea (indexul transmis de client) trebuie comparată cu citirea oficială pe care operatorii sunt obligați să o facă. Am modificat legea când eram secretar de stat: înainte veneau să citească indexul o dată la 6 luni, ceea ce ducea la diferențe mari. Acum sunt obligați să o facă de patru ori pe an, adică o dată la 3 luni.

Dacă indexul transmis de client coincide cu cel citit de operator, atunci nu este nicio regularizare de făcut. Dacă sunt diferențe pozitive, se facturează diferența. Dacă sunt diferențe negative (adică am transmis un index mai mare decât cel citit de ei), trebuie să mi se facă reducere și să se scadă suma respectivă din următoarea factură. De cele mai multe ori, aceste diferențe apar din rotunjirile cifrelor de după virgulă, dar acolo nu sunt sume mari. Însă, dacă eu transmit 200 kWh și pe factură apar 300 kWh, acolo este o problemă gravă. Nu este normal să prefinanțez facturile furnizorului pe trei luni de zile în avans”, a mai spus George Niculescu.

Robert Nenciu, George Niculescu

Românii își pot schimba gratuit furnizorul de energie în doar 24 de ore

„Dacă noi, consumatorii, rămânem doar o «masă de manevră» în portofoliul lor, nimic nu se va schimba. Am dezvoltat pe site-ul ANRE o aplicație numită Comparatorul de Prețuri. Acolo introduci câteva date simple — consumul, adresa etc. — și sistemul îți ordonează automat ofertele furnizorilor în ordine crescătoare.

Poți compara prețul din factura actuală cu cea mai bună ofertă din piață. Dacă observi diferențe considerabile, te poți porta gratuit de la un furnizor la altul în 24 de ore. Aceasta ar trebui să fie o preocupare constantă. La fel cum procedăm cu telefonia mobilă, căutând mai mult internet sau minute mai ieftine, trebuie să facem și la energia electrică. Doar prin mobilitatea noastră îi vom forța pe furnizori să depună eforturi pentru a veni cu prețuri mai mici. Observăm deja că, deși TVA-ul la energie a crescut, ofertele furnizorilor sunt în scădere; piața a reacționat. Monitorizăm portările și sunt luni în care peste 100.000 de consumatori își schimbă furnizorul.

Există o efervescență reală. Gândiți-vă ce înseamnă pentru un furnizor mare să piardă 100.000 de clienți lunar. Acționarii vor cere socoteală managementului: «Dacă mai pierdem încă pe atât, închidem afacerea! Faceți oferte mai bune ca să-i păstrați sau să-i aduceți înapoi!». Mesajul meu pentru furnizori este clar: «Băieți, nu mai este piața voastră, este piața consumatorului!». Atât timp cât clientul se poate muta gratuit în 24 de ore, trebuie să-l țineți «în palme».

Cred că în 2026 vom avea foarte multe investiții finalizate și puse în funcțiune pe partea de producție. Toate autorizațiile de înființare aprobate în 2024 și 2025 vor deveni operaționale în perioada 2026-2027. Soluția sănătoasă pentru scăderea prețului rămâne investiția. Când vom avea 2.000 - 4.000 MW noi conectați la rețea anul acesta, prețurile vor scădea cu siguranță. Un exemplu major: anul acesta trebuie să intre în funcțiune cea mai mare investiție în producție, centrala pe gaz de la Mintia. Vorbim de 1.700 MW — o capacitate mai mare decât centrala de la Cernavodă. Am autorizat-o în 2024, iar programul de investiții merge conform planului. Investitorul a anunțat că probele pentru prima turbină vor fi făcute până la 1 martie anul acesta.

Spre deosebire de energia regenerabilă, centrala de la Mintia este de tip gas-to-power și nu este dependentă de condițiile meteo (vânt sau soare). Ea poate produce 24 de ore din 24, oferind un aport favorabil imens pentru Sistemul Energetic Național. În energie, lucrurile nu se întâmplă de pe o zi pe alta, ci în ani de zile. Nu cred că există cineva care să-și dorească mai mult decât mine ca aceste proiecte să înceapă azi și să fie gata mâine, dar procesul necesită timp”, a mai declarat Niculescu.

Video 5:

În România nu putem vorbi despre blackout

„Am făcut acum câteva luni o declarație care, recunosc, mi-am dorit să fie puțin mai extravagantă: am spus că «mai degrabă vor veni extratereștrii decât să avem un blackout în România». Toată presa m-a preluat, dar am vrut să mă exprim plastic pentru a sublinia gravitatea termenului de blackout.

Trebuie să facem o distincție clară. Știm cu toții ce se întâmplă iarna la noi în județ: la vânt puternic sau la ger, apar probleme. Am fost prefect și știu bine că, în zonele de nord sau de sud ale județului, nu exista iarnă fără astfel de incidente. Dar nu putem compara o pană de curent — o avarie locală cauzată de condiții meteo nefavorabile, care lasă o localitate fără energie pentru 24 sau 48 de ore — cu un blackout.

Blackout înseamnă paralizia totală a statului român: trenul nu mai pleacă din gară, în spital se operează la lumina lumânării, oamenii sunt blocați în subteran, pompele de benzină nu mai funcționează și nu poți să-ți suni rudele să le întrebi dacă sunt bine. Nu ne putem juca cu acest termen și, mai ales, nu îl putem «programa». Am auzit specialiști care susțin că în 2026 un blackout este iminent. Păi, dacă știi că se va întâmpla în 2026, l-ai programat deja? Ai un software care îți spune dacă va fi în august sau în decembrie, și la ce oră, ca să ne pregătim? Blackout-ul este un eveniment imprevizibil; nu poți spune că se va întâmpla peste o săptămână.

Riscuri există întotdeauna, de aceea am folosit acea comparație plastică. Teoretic, și extratereștrii pot să vină — nu înseamnă că vor veni peste un an, peste 10 sau peste 100. Ideea este că nu trebuie să ducem în derizoriu conceptul de blackout, comparându-l cu o simplă pană de curent. În fiecare iarnă, când eram în Ministerul Energiei și conduceam Comandamentul Energetic, auzeam în noiembrie sau decembrie că vom rămâne fără gaze, că vom dârdâi de frig și că alimentarea se va opri. Vă întreb acum: am avut vreodată probleme reale cu gazele naturale? S-a întrerupt furnizarea pentru populație sau pentru agenții economici în vreo iarnă?

Dacă unii doresc să facă știri sau să câștige capital politic pe astfel de subiecte, eu îi voi combate folosind aceste comparații plastice, pentru a le arăta celor care îi urmăresc că trebuie să rămânem responsabili. Am făcut mereu apel la responsabilitatea decidenților în declarațiile publice. Nu este corect să alarmezi și să inflamezi opinia publică inutil. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă un ministru sau președintele autorității de reglementare ar spune frecvent că există pericol de blackout. Oamenii s-ar năpusti în magazine să golească rafturile pentru a-și face provizii pentru toată familia. Este o reacție normală de panică, dar este normal să o provocăm?”, s-a întrebat Niculescu.

Video 6:

PNL Constanța trebuie să își păstreze echilibrul și să vină cu o ofertă consistentă către electorat

„Sincer să fiu, nu știu dacă sunt în măsură să vorbesc despre ce se întâmplă acum în interiorul organizației PNL Constanța. Evident, am prieteni acolo, foști colegi cu care țin legătura frecvent, dar urmăresc evenimentele mai mult prin intermediul presei, fiind la București și preocupat de alte lucruri.

Situația la Constanța este următoarea: avem președintele organizației, Bogdan Huțucă, cel care, după ani de zile, a obținut performanțe foarte bune. Cred că este pentru prima dată când PNL Constanța a avut simultan primar de municipiu reședință de județ, președinte de Consiliu Județean și prefect — o moștenire politică consistentă. Pe de altă parte, am văzut situația președintelui Consiliului Județean, care a luat decizia de a-și da demisia, după care a revenit asupra ei.

Eu cred că această perioadă de liniște este una bună, în care liderii PNL trebuie să-și găsească echilibrul. Datoria lor principală este față de cetățeni. Oferta Partidului Național Liberal a fost, până acum, una cât se poate de serioasă; la Constanța s-a încercat și s-a reușit propulsarea unor oameni pregătiți, candidaturile fiind asumate de persoane cu experiență și expertiză. Acest standard trebuie menținut. PNL Constanța a reușit performanțe politice în 2020 și 2024 tocmai pentru că oferta electorală a fost solidă.

Adversarii au fost dificili. Dacă ne uităm la nivel național, vedem acest curent extremist-suveranist. Județul Constanța are o componentă consistentă a acestui curent, fapt vizibil la alegerile parlamentare. Există posibilitatea ca în 2028 lucrurile să se schimbe. De aceea, prestația publică și administrativă trebuie să fie ireproșabilă, astfel încât electoratul să nu se simtă trădat. În politică, încrederea se câștigă greu și se pierde extrem de repede.

M-ați întrebat dacă PNL-ul de astăzi, sub conducerea lui Bogdan Huțucă, ar fi obținut aceleași rezultate în fața vechii conduceri PSD — echipa lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Nu avem de unde să știm; este un scenariu asupra căruia nu pot face comentarii. Totuși, nu aș subestima niciodată Partidul Social Democrat.

Referitor la alegerile interne din PNL, chiar nu știu ce să vă spun. Nu fug de răspuns, deși m-ați „ciuruit” cu întrebările, dar nu știu când vor fi organizate — în 2026 sau 2027. Nu cred că partidul va rămâne fără o conducere stabilă pe parcursul acestui an. Rezultatul acestor alegeri interne ne va arăta, de fapt, oferta electorală pentru 2028. Speranța mea este că PNL va alege, cu aceeași responsabilitate ca în 2020 și 2024, oamenii care reprezintă cea mai serioasă opțiune pentru electoratul constănțean”, a concluzionat George Niculescu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.