Gheorghe Haleț: S-au supărat americanii, normal! Sunt sume uriașe la mijloc, iar România nu plătește aproape nimic. Video

Trupele americane de la baza Mihail Kogălniceanu nu au plecat, ci nu s-au mai întors. Este declarația analistului Gheorghe Haleț despre retragerea trupelor speciale de la Kogălniceanu la ordinul Pentagonului. Haleț a mai spus că, de exemplu, în Polonia, statul polonez îi plătește pe soldații americani, în timp ce în România soldații americani sunt plătiți de SUA. În ceea ce privește reacția oficialilor români, Gheorghe Haleț a afirmat că a fost extrem de slabă și că putea fi gestionată mult mai bine. De asemenea, Haleț a mai spus că deși România se află într-o poziție geostrategică complexă, o posibilă agresiune a Rusiei este puțin probabilă. În altă odine de idei, Gheorghe Haleț a mai spus că incidentul de la Roma, în care un muncitor român a decedat ridică foarte multe semne de întrebare.

Robert Nenciu, Gheorghe Haleț

Americanii nu au plecat, ci nu s-au mai întors

Plecarea americanilor nu a fost o surpriză pentru mulți lideri europeni, dar a fost o surpriză pentru oficialii români. Analistul Gheorghe Haleț a declarat pentru Replica de Constanța că americanii nu au plecat, ci nu s-au mai întors, făcând referire la brigada specială de la baza Mihail Kogălniceanu.

”Regret faptul că la televizor nu sunt chemați și specialiști care să lămurească bine lucrurile. Televiziunile noastre naționale vor doar să se bată pe rating și fac tot felul de scandaluri din orice temă.

Aș vrea să răsucesc puțin tot ce ați spus dumneavoastră până acum. În primul rând, n-au plecat americanii și nu s-au mai întors. Ceea ce este cu totul altceva — nu este doar o nuanță de simpozion politic, ci este o realitate. Acei americani care au plecat din baza de la Kogălniceanu și nu s-au mai întors fac parte dintr-o trupă de elită a americanilor, specializată în deplasări și relocări. Ei sunt pregătiți special să se ducă, să se așeze, să se obișnuiască acolo cu tehnica, cu lupta, cu tot ce știu ei, și apoi să plece în altă parte.

Aceștia nu s-au mai întors și nici nu aveau de ce să se întoarcă. În continuare, la baza de la Kogălniceanu sunt americani. La BDSL sunt americani, la CIG sunt americani. Mai sunt vreo cinci locuri unde sunt americani, care ne dau nouă un fel de liniște. O liniște din aceea „psihologică” românească — „lasă, bă, că ne apără ăia”.

Și haideți să vă mai spun ceva. Sigur că sună ciudat când auzi că la noi sunt doar o mie de soldați americani, iar în Polonia sunt zece mii. Sună rău, sună scandalos. Și te poți duce imediat spre reacția politică — cum spui dumneata — „o fi acolo mai greu cu zona baltică, o fi acolo mai greu cu Polonia, cu rușii; hai să fim noi cei care îi apărăm”, a declarat analistul Gheorghe Haleț.

Gheorghe Haleț

La nivel internațional nu există prieteni, există doar interese

”Să știți că americanii nu prea se gândesc la astfel de lucruri, la sentimente de genul „hai să-i apărăm”. Mi-aduc aminte, când am intrat eu la început în politică, în APR, că l-am întrebat pe domnul Coșa — eram la o masă cu domnul Meleșcanu: „Domnule Coșa, România mai are prieteni la nivel internațional?” Mi-a răspuns scurt: „Domnule Haleț, ce înseamnă prieteni la nivel internațional? Sunt numai interese.” Mi-a fost rușine, dar țin minte și acum vorbele acelea. Și mi-am adus aminte de ele acum, când vorbim despre asta.

Hai să o spunem pe scurt: nimeni nu face socoteala cam cât costă un soldat străin aflat pe teritoriul altei țări. Imaginează-ți: echipament — haine, bocanci de vară și de iarnă, armament, muniție, transport, antrenamente, combustibil, tehnică, toate. Consumul de tancuri, de avioane — enorm! Se ajunge cam la 1.000 de euro pe zi pentru un singur soldat, cu tot — mâncare, cazare, logistică.

În Polonia toate aceste cheltuieli sunt suportate de statul polonez — sute de milioane de euro pe an. România... știți cine le plătește? Țările care trimit aici soldații! Ele își plătesc toată cheltuiala. De ce nu se spune asta la televizor? Uite că vă spun eu. Știți ce plătește România? Paza!

Și aici intervine partea amuzantă. Țineți minte că s-a furat motorină la Kogălniceanu? De ce? Pentru că paza era românească. S-au supărat americanii, normal! Sunt sume uriașe la mijloc, iar România nu plătește aproape nimic. Ce-o fi rău în asta, dacă vin ăștia pe aici și...

Intrăm acum în comentarii mai dificile. Țările vin cu armamentul lor, nu? Pe teritoriul unui stat străin, relația e mereu delicată. Există reguli. Și îți aduc aminte de un singur episod, acum că se apropie 14 noiembrie: când trupele rușilor au cerut voie domnitorului Carol să treacă prin România, ca să ajungă în Bulgaria, să se lupte cu Imperiul Otoman — în renumitul război ruso-turc, pe care noi l-am transformat în Războiul de Independență”, a spus Haleț.

Video 1:

Interviu partea 1

Contre între Donald Trump și Congresul SUA

”Unde sunt ei? La Kogălniceanu, pentru că îi interesează Marea Neagră și coasta Europei. La BDSL, unde pot intercepta rachete pentru apărarea Europei. Și la CIG, pentru activități antiteroriste de mare amploare. Deci americanii sunt aici mai ales pentru interesul Europei și al lor propriu.

Dar, așa cum îl vezi pe Trump, te poți gândi că el îi întreabă: „Băieți, Europa, eu, americanul, de ce cheltuiesc eu bani în România pentru voi, mă?” „Ce obligație am eu cu Europa, când am interese în China, în Japonia, peste tot? Mai ușor, băieți!”. Iar trupa asta, despre care tot vorbim, că „au plecat americanii”, e altă poveste.

Contradicția lui Trump cu Congresul este o altă problemă. Trump n-are relații bune cu Congresul. El și America merg pe direcția lor. Cum ți-am spus și mai devreme: americanii sunt aici pentru un scop clar — să nu crească „ăia”, să nu devină o amenințare, să nu se închidă Marea Neagră. Și îl întreabă pe Trump: „Bă, nu puteai să fii mai deștept? Au plecat ăia amărâți și nu s-au mai întors!”.”, a afirmat Haleț.

Robert Nenciu, Gheorghe Haleț

Reacția oficialilor români a fost una proastă

”Dar noi, în loc să plângem că nu mai vin americanii, ar trebui să ne bucurăm! Noi îi așteptăm pe americani de 50-60 de ani! De ce îi simpatizează românii pe americani? Ne-au tăiat vizele. Păi ce fel de prieteni suntem noi, mă? Vii cu soldații aici, vii cu gloanțele aici, dar nu ne lași să mergem la tine? Știi ce aș fi făcut eu acum? Dacă tot s-au retras trupele de elită, aș fi spus: „Bine, bă, plecați, dacă vreți. Ați cheltuit o grămadă de bani la Kogălniceanu.” Știi că au investit miliarde acolo, nu?

Proastă. O reacție proastă. În primul rând, lași impresia că plângi. În diplomație nu întotdeauna trebuie să spui adevărul; te uiți în ochii celuilalt și încerci niște șmecherii. Dar altceva vreau să zic: nu plângeți la televizor și nu faceți tot felul de lăcrimații că „au plecat americanii”, pentru că nu s-au dus definitiv. Și, în momentul ăsta, decât să plângi că au plecat și să te faci de râs în toată lumea, mai bine întrebi: „Ce relație avem cu americanii?”— pentru că s-a ajuns aici, până la urmă. Eu aș fi spus: „Plecați, dacă vreți, dar să știți…”.

Video 2:

Interviu partea a doua

Îți dau o veste grea, urâtă, care nu se comentează de obicei la televiziunea națională: se întâmplă lucruri serioase în plan militar. În opinia mea, Germania în următorii 10–20 de ani se reînarmează masiv; investește miliarde în tehnică militară. Robert, e bine că se înarmează nemții? Noi am crezut că ne ajung cele două războaie mondiale, că n-am vrea altele… Ce s-a întâmplat?

Sunt mulți oameni în lume care trăiesc foarte bine din interese de război: industria armamentului și industria farmaceutică fac mulți bani. Putin a rămas, ca pe vremuri, cu ideea teritoriului: el vrea teritoriu. Nimeni nu mai vrea teritoriu. Hitler a lansat ideea aia cu „spațiul vital”, cu pământul necesar. Dar astăzi te poți dezvolta și altfel, nu omorând oameni”, a mai spus Gheorghe Haleț.

E foarte ciudat cum la Roma muncitorul român a murit la spital după 11 ore sub dărâmături

”Îți mulțumesc că atingi problema asta — sunt două lucruri grave. Despre acel incident: turnul acela din centrul Romei are sute de ani; a rezistat la războaie și la cutremure, dar acum s-a produs o tragedie în timpul unei lucrări de renovare. E inadmisibil ca o firmă care renovează să lase planșee să se prăbușească. Unde e proiectantul? Unde e autorizația de construcții? Când e vorba despre Italia sau despre Roma, noi nu punem suficiente întrebări.

Acolo au intervenit sute de pompieri, echipe de salvare și alte forțe. Timp de 11 ore au scos de sub dărâmături niște oameni. Au fost mai multe accidente în timpul intervenției; au scos un om greu rănit după multe ore. Ultimele lui cuvinte au fost „nu mai pot, ajutați-mă”. L-au scos, l-au urcat în ambulanță; ambulanța a stat vreo 12 minute în care medicii l-au resuscitat — s-a făcut tot ce s-a putut. A ajuns la spital, dar a murit. Este inacceptabil”, a mai afirmat Gheorghe Haleț.

Urmăriți mai jos interviul integral: