REPLICA ONLINE CONSTANTA

11.2° Constanța Joi, 24 Sept. 2026
Anul XX Nr. 7592
11.2° Constanța Joi, 24 Septembrie 2026 Anul XX Nr. 7592
 

Gheorghe Piperea: Organizațiile, aparent civice, formează oameni pe care îi infiltrează, apoi, în structurile statului. Video

Gheorghe Piperea: Organizațiile, aparent civice, formează oameni pe care îi infiltrează, apoi, în structurile statului. Video

Robert NENCIU 31 octombrie 2025 | 00:00 2800

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că declarația lui Donald Trump, după anunțul SUA de retragere parțială a trupelor din țara noastră, potrivit căruia nu este un subiect atât de important, ne arată de fapt că acest parteneriat strategic cu SUA a fost strategic doar pentru noi. Piperea a mai afirmat că reacția autorităților din România este una de uluire, deși despre acest lucru se vorbește de câteva luni. Piperea mai spune că România face gafe diplomatice în cascadă, ultima dintre ele fiind numirea Oanei Gheorghiu, cea care a lansat o serie de atacuri la adresa lui Donald Trump, în funcția de vicepremier. El spune că toate aceste gafe, coroborate cu lipsa unei viziuni coerente în ceea ce privește politica externă, ne-a adus astăzi în aceasta postură, de a fi lăsați baltă de americani. Europarlamentarul AUR a afirmat că liderii europeni își freacă mâinile și aplaudă plecarea americanilor din România.

Gheorghe Piperea: Organizatiile, aparent civice, formeaza oameni pe care ii infiltreaza, apoi, in structurile statului. VideoRobert Nenciu, Gheorghe Piperea

Reacția autorităților române este nu doar ezitantă, ci una care denotă uluire

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat pentru Replica de Constanța că anunțul făcut de SUA privind retragerea trupelor din România, deși intenția era cunoscută, a luat prin surprindere statul român. El mai spune că în urma declarațiilor lui Trump, se pare că parteneriatul strategic a fost doar pentru noi. Potrivit lui Piperea gafele diplomatice s-au ținut lanț în ultima perioadă și le vom deconta, dar mai ales le vom conștientiza mai târziu.

„Aș începe, de fapt, cu declarația pe care am văzut că a făcut-o Donald Trump. Fie la plecare, fie la întoarcerea de la întâlnirea cu Xi Jinping, a fost întrebat ce sens are retragerea trupelor americane din România. El a răspuns că, da, ar putea comenta, dar că nu este important. Aceasta înseamnă că alianța strategică, despre care tot vorbim de ani de zile între România și Statele Unite, nu a fost chiar strategică. A fost strategică doar pentru noi. Noi am făcut foarte multe eforturi.

Îmi aduc aminte că, în anii anteriori – în perioada pandemiei, 2021–2022 – se făceau niște achiziții publice extrem de mari, cu sume absolut exorbitante, pentru a se construi baze militare în România, începând cu cea de la Kogălniceanu. Se vorbea, acum vreo doi ani, că acolo vor fi cantonați aproximativ 10.000 de soldați, ceea ce ar fi făcut din baza de la Kogălniceanu a doua cea mai mare concentrare de trupe americane din Europa, după baza de la Ramstein.

Aș mai spune că reacția autorităților române este nu doar ezitantă, ci una care denotă uluire. Nu le vine să creadă ce se întâmplă. Deși, pe de o parte, această retragere era anunțată de multă vreme, pe de altă parte, din punct de vedere diplomatic, comit numai gafe”, a declarat europarlamentarul Gheorghe Piperea.

Gafe diplomatice sau decizii politice asumate?

„Ultima gafă – și cea mai deranjantă dintre toate – a fost numirea, în ciuda opoziției, a lui Grindeanu, a Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier. Nu știu dacă opoziția a fost reală sau doar de fațadă. Este vorba despre numirea unei doamne în funcția de vicepremier, o persoană care s-a manifestat foarte vehement, chiar jignitor (e puțin spus), împotriva cuplului de la conducerea Statelor Unite, Trump–J.D. Vance. I-a insultat în toate felurile – nu vreau să repet acele epitete.

Și acum, ceea ce este mai important de spus: numai cei care nu sunt atenți și nu prea au legătură cu rațiunea și logica nu au observat că Marco Rubio, J.D. Vance, ministrul apărării și secretarul apărării din SUA, au spus de multă vreme că bazele americane din Europa urmează să fie relocate – total sau parțial. Chiar dacă, deocamdată, nu se întâmplă nimic cu bazele din Polonia, este sigur că această intenție de retragere le va afecta și pe ele. Totul a început cu baza de la Ramstein, din Germania, a continuat cu România și probabil se va extinde și către Bulgaria și Polonia”, a spus Piperea.

Gheorghe Piperea: Organizatiile, aparent civice, formeaza oameni pe care ii infiltreaza, apoi, in structurile statului. VideoGheorghe Piperea

Uniunea Europeană s-a comportat ostil și deranjant față de administrația Trump

„De fapt, Uniunea Europeană – și mă refer aici la Uniunea Birocratică Europeană, nu la Europa geografică, de jumătate de miliard de oameni – s-a comportat atât de ostil și de deranjant față de administrația Trump, încât nu ne puteam aștepta decât la acest gen de reacție. Administrația Trump a spus, în esență: «Dacă vreți să rămâneți blocați în obsesia voastră pentru schimbările climatice, dacă vreți să continuați să trăiți confortabil, fără eforturi reale, și doar să finanțați războiul din Ucraina – faceți-o singuri, de acum încolo. Și, apropo, o veți face pe banii voștri.» 

Pentru că, desigur, în ciuda eforturilor de reînarmare a Europei, statele europene vor fi nevoite, mult timp de acum înainte, să cumpere armament din Statele Unite. Trebuie spus că peste 80% din comerțul cu arme al Uniunii Europene se face cu SUA. Anunțul privind retragerea trupelor a fost făcut de mai mult timp și, practic, era previzibil. Dar acum este oficial”, a spus Piperea.

Video 1:

 

Liderii europeni Macron sau Ursula von der Leyen se bucură de anunțul americanilor

„Eu cred că un lider ca Macron sau o persoană ca Ursula von der Leyen se bucură de acest anunț, pentru că ei cred că vor rămâne mult timp la putere și că vor reuși să înarmeze Europa suficient de bine încât să nu mai depindă de ajutorul Statelor Unite.

Am văzut, de altfel, acest tip de bucurie infantilă – după părerea mea – și la ministrul nostru al apărării, domnul Moșteanu, care a spus că e bine că se retrage America, pentru că astfel banii pe care trebuie oricum să-i investim în înarmare (așa cum cer regulile NATO) se vor duce către industria europeană de apărare, poate chiar către cea românească. Dar nu știu în ce fel se va întări capacitatea noastră de luptă. Ați văzut experimentul cu voluntariatul militar – a dus la rezultate previzibile. Vom ieși întăriți din asta? Mă îndoiesc.

Mi se pare că acești oameni trăiesc într-o altă lume, într-o bulă. Ei cred că Europa – și România, implicit – va fi capabilă suficient de repede să facă față unei eventuale agresiuni a Rusiei. Deși planul de înarmare este prevăzut pe o perioadă de 5–10 ani, ei speră ca până în 2030 să fie totul rezolvat: și schimbările climatice, și securitatea militară. Până atunci, se pare că soluțiile vor fi tot taxe – pe fumat, pe amprenta de carbon – și promisiuni că totul se va stabiliza”, a afirmat Gheorghe Piperea.

„Descurcați-vă împreună cu prietenii voștri – Franța, Germania și Marea Britanie“

„Revenind la lucrurile serioase: plecarea Statelor Unite ne lasă, din punct de vedere strategic, ne lasă aproape în aer. Sigur, există în continuare scutul NATO și articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic. Dar acest scut, după cum ați observat din declarațiile lui Trump, este condiționat. Trump a spus, printre altele, că Europa nu mai împărtășește aceleași valori. Prin urmare, în momentul în care va fi nevoie de sprijinul aliatului nostru cel mai important – SUA –, este posibil ca acesta să vină cu condiții. Și atunci, nu ne va rămâne decât să ne bazăm pe Franța, pe Germania și, eventual, pe Marea Britanie.

Să vedem dacă aceste trei mari puteri – cândva mari puteri, căci acum nu mai sunt – sunt capabile să facă față unei eventuale agresiuni ruse. România, chiar mai mult decât Polonia, este țara care are cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina. Din acest punct de vedere, nu doar că suntem într-o poziție mult mai periculoasă decât Polonia, dar și într-o poziție strategică mult mai importantă, cel puțin teoretic, pentru România.

Și, cu toate acestea, Trump a început prin a-și retrage trupele din România, nu din Polonia. Observați nuanța? Asta înseamnă că ni s-a transmis: «Descurcați-vă singuri!» Și, eventual, «descurcați-vă» împreună cu prietenii voștri – Franța, Germania și Marea Britanie –, în spatele cărora v-ați aliniat de fiecare dată când a fost vorba despre schimbările climatice, despre război și despre alte decizii majore. Decizii care, poate nu ostile, dar cu siguranță neprietenoase față de Statele Unite.

Aceasta este, după părerea mea, cheia a ceea ce s-a întâmplat. Din acest punct de vedere, abia acum putem spune că ne aflăm într-un pericol foarte mare, în fața unei eventuale agresiuni ruse – dacă se va mai întâmpla acest lucru”, a explicat europarlamentarul AUR.

Gheorghe Piperea: Organizatiile, aparent civice, formeaza oameni pe care ii infiltreaza, apoi, in structurile statului. VideoRobert Nenciu, Gheorghe Piperea

Sunt primii pași făcuți pentru destrămarea Uniunii Europene

„Aș mai adăuga ceva, chiar dacă va deranja pe mulți: după trei ani și jumătate – mai exact, trei ani și nouă luni – de război, Rusia este infinit mai puternică, din punct de vedere militar, economic și geopolitic, decât era la 24 februarie 2022. O Rusie care atunci, după toate analizele pe care le puteam face cu mijloacele mele limitate, era o țară în faliment. Un faliment moral, economic și militar. Și acum, ce să vezi: după 19 runde de sancțiuni aplicate de Uniunea Europeană, Rusia este mai puternică decât era la 24 februarie 2022.

De ce? Pentru că aceste sancțiuni au fost absolut ilogice. Ele s-au întors împotriva Uniunii Europene. Uniunea Europeană a cheltuit aproximativ 180 de miliarde de euro pentru acest război. Dar nici măcar aceasta nu este cea mai gravă consecință. Mai grav este că Uniunea Europeană a reușit să-și slăbească propriile economii – cele mai importante economii ale continentului – pentru că a rămas captivă acestei logici a războiului.

Și acum vine Kaja Kallas, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, și spune că „nu este deloc în interesul Chinei ca pacea dintre Rusia și Ucraina să se producă acum”. Așadar, țineți cu dinții de ideea unui război perpetuu între Rusia și Ucraina, doar pentru a împiedica Statele Unite să se concentreze pe voi – economic, militar și strategic. Aceasta este, fie o declarație de o prostie imensă, fie o dovadă de cinism absolut incredibil.

Iar Rusia, din nefericire pentru noi, își poate continua ceea ce a făcut dintotdeauna. Așa-numitul „război hibrid” – care pe vremuri se numea soft power și, mai devreme, «război rece» – nu este o invenție nouă. Rusia practică acest tip de acțiune de zeci de ani, și nu doar cu ocazia alegerilor despre care spunem, fără probe, că „le anulăm” pentru că știm sigur, în proporție de 100%, că sunt trucate.

Că Rusia a fost autoarea ingerinței străine? Nu. Rusia practică soft power, Rusia duce un război hibrid împotriva adversarilor săi ideologici din Europa – inclusiv, în prezent, împotriva României – de foarte multă vreme. De acum încolo, va putea face aceste lucruri și mai eficient, într-o asemenea manieră încât democrațiile europene – care au fost odinioară un model pentru toate democrațiile lumii, inclusiv pentru ceea ce încerca să devină Rusia, în perioada lui Elțîn și în primele mandate ale lui Putin – vor putea fi slăbite din interior sau din exterior, atât din punct de vedere economic, cât și ideologic.

Această slăbire ar putea duce, probabil destul de curând, la destrămarea Uniunii Europene și, în consecință, la alunecarea unor state membre către liberalism – cum este deja cazul Franței și, într-o anumită măsură, chiar al Germaniei. Acesta ar fi, din nefericire, un succes amar al Rusiei împotriva noastră, a tuturor – inclusiv a României. Iar acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze profund. Înainte să schimbăm subiectul, vreau să spun o singură frază: 0

Astăzi, nu-i mai ia nimeni în serios. Ați observat că, săptămâna trecută, ministrul de externe german a vrut să meargă în China și nu l-a primit nimeni. În schimb, pe Putin, din nefericire pentru noi, îl tratează drept aliat strategic aproape toate țările care resping ideea de democrație occidentală”, a mai afirmat Piperea.

Video 2:

 

Nu doar Putin vrea ca războiul să continue, ci și așa-zișii lideri europeni

„Am senzația că nu doar Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul, ci și doamna von der Leyen. Nu pot explica altfel această atitudine, decât prin dorința de a perpetua conflictul. Ceea ce a spus Kaja Kallas ieri despre China este, sincer, greu de înțeles. Practic, i-a avertizat pe chinezi: „Fiți atenți, dacă mai susțineți ideea de pace, s-ar putea să nu fie bine pentru voi, pentru că Trump își repoziționează trupele în zona Pacificului.”

Revenind la Putin: el a sesizat un lucru esențial. Din perspectiva Rusiei, un război de durată cu Ucraina – și, implicit, cu Occidentul – este extrem de profitabil pentru cel puțin următorii 10–15 ani. În tot acest timp, economia financiarizată de tip american, pe care am importat-o și noi, se prăbușește. Scuzați expresia neacademică, dar totalul datoriilor acumulate este deja prea mare pentru a putea fi acoperit.

Acest model economic – bazat pe bani, pe fonduri de investiții și pe mecanisme financiare decuplate de la valoarea reală a bunurilor și serviciilor – nu mai poate dura mult. În schimb, în cealaltă parte a lumii – în Rusia, India și China – avem economii bazate pe resurse naturale, pe producție (în cazul Chinei) și pe un consum uriaș (în cazul Indiei), care a depășit deja, ca populație, pe cea a Chinei.

Ideea formării unei alianțe între aceste puteri este, probabil, cel mai periculos scenariu posibil pentru Uniunea Europeană și pentru Statele Unite. Acest nou concept economic pare să se bazeze pe o regulă simplă: în spatele a 1.000 de lei trebuie să existe o marfă sau un serviciu de 1.000 de lei. Or, ceea ce se întâmplă astăzi în Statele Unite și, în mare parte, și în Uniunea Europeană, este opusul: în spatele a 1.000 de lei se află doar 10 cenți în bunuri sau servicii reale, restul de 90 de cenți fiind împrumuturi.

Acest tip de economie financiarizată nu mai poate continua. Acesta este motivul economic pentru care Putin a ajuns, probabil, la concluzia că e mai bine să continue războiul. Prin acest conflict, se schimbă tipul de economie în care trăim, se schimbă ordinea economică mondială — și nu așa cum vrem noi, ci așa cum vor Putin, Xi Jinping și Modi, premierul Indiei. În al doilea rând, din punct de vedere geopolitic, continuarea războiului este, pentru Putin, extrem de profitabilă. El poate avansa în Ucraina suficient de mult încât să nu lase aproape nimic din teritoriul ucrainean care să poată fi integrat în NATO.

Se pare că planul lui Putin, conceput acum trei ani și jumătate — probabil în momentul în care Boris Johnson a spus „nu vrem pace, vrem război” —, este acela de a distruge complet armata ucraineană. Scopul ar fi ca Ucraina să rămână fără o forță militară proprie, pentru că, în logica dictatorilor de tipul lui Putin, neutralitatea unei țări (adică supunerea ei totală) nu poate fi asigurată decât prin eliminarea completă a armatei respective.

Nu știm câți oameni au murit în armata ucraineană. Știm doar ce ne lasă propaganda să aflăm. Nu știm nici câți soldați ruși au fost uciși. Probabil vorbim de cel puțin un milion de victime de fiecare parte. Continuarea războiului ar putea majora exponențial numărul deceselor în armata ucraineană, în timp ce, în tabăra rusă, raportul pierderilor ar putea fi de un soldat rus la zece ucraineni.

Îmi pare rău pentru aceste cifre, dar aceasta pare să fie realitatea pe care mizează Putin. Este și temerea majoră a lui Trump, care tot vorbește despre pace, spunând că, zilnic, mor zeci de mii de tineri nevinovați. Ați observat? El nu exagerează foarte mult. Din acest punct de vedere, se pare că — așa cum spunea și actuala premieră a Danemarcei, Mette Frederiksen — pentru unii lideri europeni pacea ar putea fi „mai puțin bună” decât războiul. Iar acest lucru este absolut înfiorător. E ca într-un roman distopic: nu vrem pace, pentru că pacea ar putea însemna altceva decât pace; vrem război, pentru că numai războiul este pace. Știți? Este unul dintre sloganurile din romanul „1984” de George Orwell”, a explicat Piperea.

Gheorghe Piperea: Organizatiile, aparent civice, formeaza oameni pe care ii infiltreaza, apoi, in structurile statului. VideoRobert Nenciu, Gheorghe Piperea

Despre România și numirea Oanei Gheorghiu ca vicepremier

„Aș începe prin a spune că nu sunt convins că acești oameni sunt chiar atât de bine pregătiți în afară, în ONG-uri. Dacă ne uităm la domnul Anastasiu, de exemplu, el nu era foarte bine pregătit. A studiat medicina, dar nu a reușit în acea carieră și s-a reorientat spre afaceri. A învățat rapid cum să construiască o imagine de „antreprenor de succes”, dar și cum să beneficieze de o perioadă de opt ani de scutiri și avantaje, în așa fel încât să pară că face un lucru bun pentru țară.

Ca să nu mai vorbim despre faptul că avem și acum în Guvern miniștri ai apărării sau ai afacerilor externe care nu au nici cea mai mică legătură cu domeniul. De exemplu, domnul Moșteanu este absolvent al Universității „Bioterra” — o instituție care, după câte știu, nu a fost niciodată cu adevărat autorizată și care a fost cunoscută mai degrabă ca „fabrică de diplome”. Deci nu, nu sunt de acord cu ideea că acești oameni ar fi bine pregătiți profesional.

În ceea ce o privește pe doamna Gheorghiu și inițiativa spitalului pentru copii bolnavi de cancer, îmi amintesc destul de bine că, la un moment dat, am avut o discuție – fie telefonică, fie față în față – cu cele două doamne implicate în proiect. Ideea nu este nouă; datează de multă vreme. Totuși, îmi amintesc că, acum aproximativ un an și jumătate, au existat anchete jurnalistice (acum greu de găsit) care arătau că spitalul respectiv — deși prezentat ca un centru de tratament oncologic pediatric extraordinar — nu era, în realitate, un spital funcțional.

Nu știu cum stau lucrurile acum, dar în februarie 2024 era doar o clădire aflată în curtea Spitalului „Marie Curie” din București. Acest lucru l-a confirmat chiar directorul spitalului, care, întrebat în repetate rânduri, a spus clar: „Nu este un spital. Este doar o clădire aflată în interiorul Spitalului Marie Curie.” Și acest detaliu ar trebui să fie clar pentru telespectatori, ca să nu rămână cu o impresie greșită.

Un spital nu înseamnă doar o clădire. Un spital presupune, pe lângă construcția propriu-zisă, camere de gardă, secții ATI, paturi de terapie intensivă, medici, asistente și toate resursele materiale și umane care definesc o instituție medicală. Faptul că ridici un imobil și îl numești „spital” nu înseamnă automat că el devine un spital funcțional.

Acest așa-zis spital a fost construit din donațiile unui număr foarte mare de persoane. Foarte bine — dacă cele două fondatoare au reușit să strângă bani pentru un scop atât de nobil. Totuși, anul trecut s-a spus că, din cele aproximativ 60 de milioane de euro adunate, doar în jur de 35 de milioane au fost efectiv utilizate pentru construcția clădirii. Probabil că restul sumei este păstrat într-un cont, urmând să fie investit în aparatură — sau, poate, în altceva. Rămâne de verificat.

Cât timp a fost ministru al Sănătății domnul Rafila — un „mare luptător” împotriva COVID-ului — multe proiecte publice de spitale destinate tratării cancerului la copii au fost blocate. Motivul? Dorința de a sprijini acest spital privat amplasat în curtea spitalului public Marie Curie. Nu spun eu, ci o serie de anchete jurnalistice au arătat acest lucru”, a afirmat Piperea.

Video 3:

 

Organizațiile aparent civice din care se infiltrează oameni în structurile statului

„Aici ajungem la o chestiune interesantă. Aceste organizații non-guvernamentale, de tipul Dăruiește Viață, nu sunt, în sens strict, organizații independente sau reprezentante ale societății civile. În terminologia americană, ele sunt numite QUANGO – quasi non-governmental organizations – adică organizații aparent private, dar care primesc o mare parte din sprijinul financiar și logistic de la stat. Iar statele care le susțin nu sunt altele decât marile puteri ale lumii – Statele Unite, Rusia și China – principalele surse de soft power.

Există și termenul GONGO – governmental organization for non-governmental organization – adică organizații create sau finanțate de stat, dar prezentate ca entități private. Scopul acestora este, de fapt, exercitarea unei influențe indirecte asupra opiniei publice și a politicilor interne. Dacă statul român a fost implicat, într-un fel sau altul, în acest proiect, nu mai contează atât de mult. Important este că acest model urmează clar tiparul GONGO — un proiect care, pentru a exista, a trebuit să elimine alte inițiative și să-și facă loc prin mijloace cel puțin discutabile.

Rămâne de văzut dacă acea clădire este, în prezent, un spital adevărat, complet funcțional, sau dacă este tot o construcție neoperabilă, așa cum era la sfârșitul anului 2023. Dacă, între timp, a devenit într-adevăr un spital dedicat tratării cancerului la copii, este, fără îndoială, un lucru extraordinar. Dar acest lucru nu o face automat pe doamna Oana Gheorghiu aptă să ocupe funcția de vicepremier în Guvernul României. Cu atât mai mult cu cât deja avem cinci vicepremieri — o situație a cărei logică rămâne neclară”, a mai declarat Gheorghe Piperea.

România a făcut pași înapoi în lupta anticorupție

„Nu ne mai putem supăra pe Uniunea Europeană sau pe organizațiile internaționale care ne etichetează drept cea mai coruptă țară din Europa. Din păcate, se pare că au dreptate. Domnul președinte, cu ingenuitatea unui copil de 14-15 ani, uitat într-un trup de adult de 56 de ani, ne spune pe șleau, sau mă rog, a scăpat porumbelul, niște lucruri pe care le vedem și noi.

Așa cum, de exemplu, Băsescu... nu, încep cu Iliescu. Așa cum Iliescu spunea la un moment dat că suntem un stat cu un capitalism de cumetrie sau spunea că România este un stat mafiot, așa cum Iohannis spunea pe șleau că România este un stat eșuat, acum domnul Dan ne spune că, în România, lupta anticorupție a regresat. Îi dau dreptate – nu le dau dreptate primilor trei, dar este real că lupta anticorupție pare să fie o luptă de fațadă, este real că fenomenul corupției s-a agravat, de vreme ce, de exemplu, observăm că, timp de opt ani de zile, un vicepremier recunoaște de la tribuna Guvernului României că a dat șpagă de supraviețuire timp de opt ani de zile, în continuu. Înseamnă că, într-adevăr, corupția a devenit endemică și acum nu putem să ne mai enervăm pe Europa sau pe organizațiile non-guvernamentale care fac sondaje relative la corupție că ne fac cea mai coruptă țară din Europa. Se pare că suntem.

Se fură în achizițiile publice mai mult de 30%. La nivelul Uniunii Europene, acest procent este între 5 și 10%. Se fură în România, de exemplu, din achizițiile de armament. Se fură în România cu miliardul de euro din achizițiile de vaccinuri. Se fură peste tot. Și ceea ce românul observă este că se vede, este ca paiul în ochi, efectiv, ce se întâmplă.

Se fură cu miliardele și, cu toate acestea, nu există un aparat judiciar de stat care să fie suficient de eficient. Și ce să vezi, există politicieni naivi, ca să nu le spun non-inteligenți (sau mai degrabă lipsiți de inteligență), care de fiecare dată eșuează (sau dau greș) la această idee. Nu putem face față noi, marea armată de magistrați din România, care se pensionează uneori și până la 49 de ani și care au pensii destul de mari față de restul populației.

Nu face față această armată de magistrați. Atunci, hai să apelăm din nou la nemaipomenitele servicii secrete românești, care atât de bune și eficiente sunt, încât, deși au bugetele dintre cele mai mari din Europa, au personalul cel mai mare din Europa pe cap de locuitor, cu toate acestea avem fenomenul corupției, avem ingerință rusească, avem război hibrid. Și ce să facem noi când descoperim lucrurile acestea? Facem praf ideea de democrație și de încredere în vot a cetățeanului, anulând alegerile”, a mai spus Piperea.

Video 4:

 

Președintele Nicușor Dan va forța reintroducerea Serviciilor Secrete în lupta anticorupție

„A doua chestiune, cea de la urmă. Într-adevăr, domnul președinte Dan a spus și în campania electorală, și o spune și acum, pe șleau, pe directe, că tocmai din acest motiv – pentru că a sesizat el, că în domeniul acesta imobiliar mai ales (este o obsesie a domnului Dan, dacă vă mai aduceți aminte, în domeniul imobiliar – e un exemplu bun, dar nu este singurul exemplu de corupție în România) – a spus așa că va implica serviciile secrete în lupta anticorupție.

Există deja un proiect de lege, care a și trecut de una dintre camerele Parlamentului. Astea sunt condițiile în care, știți foarte bine, că pe vremea Codruței Kovesi, care, by the way, urmează să se întoarcă și probabil că vrea din nou să fie șef al DNA-ului, existau niște protocoale secrete cu justiția, făcute de SRI, serviciile secrete, care protocoale au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională, cea de atunci, care era cât de cât credibilă și profesionistă. Aceeași Curte Constituțională vine acum și ne spune că trebuie să anulăm alegerile pentru că e ingerință rusă.

Păi unde ați fost, fraților, din România, din serviciile secrete, când era ingerința rusă, când era războiul hibrid? Ce, războiul hibrid s-a desfășurat anul trecut și atât? Războiul hibrid s-a desfășurat în luna mai 2025, când a fost împiedicat să câștige prezidențialele Simion, tot de serviciile secrete? Nu! Nici vorbă de așa ceva! În România, Rusia este prezentă, inclusiv printr-un război economic hibrid, de foarte multă vreme, de cel puțin 30 de ani, și se fac afaceri cu rușii. Nu uitați că Lukoil a fost privatizată cu rușii. Câmpia Turzii, fabrica de sârmă de la Câmpia Turzii, privatizată cu rușii.

COS Târgoviște, oțelul special de la Târgoviște, privatizată cu rușii. Rompetrol, privatizată cu ceva similar cu rușii, adică cu cei din Kazahstan. Oamenii aceștia sunt aici de foarte multă vreme și după ce se va face pace, o să fie din nou aici și o să fie din nou prieteni fix cu aceia cu care au făcut afaceri în anii anteriori.

Așadar, trebuie să ne așteptăm de la domnul Dan că va forța, va promova ideea de reintroducere a serviciilor secrete în justiție, dar eu spun că societatea românească este suficient de puternică din punct de vedere democratic și constituțional încât să reziste acestei idei și să exercite, eventual în stradă, dacă nu se poate altfel, pe cale judiciară legală, să exercite presiuni în așa fel încât Curtea Constituțională să desființeze o astfel de lege dacă va apărea. Pentru că lupta cu corupția se duce cu mijloacele normale, obișnuite”, a concluzionat Gheorghe Piperea.

Video 5:

 

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?