Gheorghe Piperea: România, singura țară din UE care a secretizat cheltuielile pentru susținerea Ucrainei! Video

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a declarat în exclusivitate pentru cotidianul Replica de Constanța că statul român nu știe decât să ia de la săraci, adică de la oamenii care își plătesc taxele și impozitele, și să dea la bogați, adică la acele multinaționale pe care Guvernul evită să le taxeze suplimentar. Piperea a spus că existau numeroase alte metode de a reduce deficitul bugetar, ba chiar reglementări europene care ar fi permis statului român să nu taxeze serviciile de bază. Europarlamentarul consideră că măsurile impuse de Guvernul Bolojan nu vor avea niciun efect, în sensul dorit de executiv, dar vor avea un efect dezastruos față de români. El a exemplificat o serie măsuri pe care Guvernul le-ar fi putut lua și care ar fi fost mult mai eficiente decât cele din prezent. Gheorghe Piperea a declarat pentru Replica de Constanța că România este privită la Bruxelles ca o nație captivă într-o colivie și ai cărei conducători sunt dispuși să facă orice li se cere pentru a obține siguranța coliviei și hrana zilnică. Piperea spune că România nu este tratată cu respectul cuvenit și că primește de fiecare dată numai rămășițele lăsate de bogații și decidenții Europei.

Robert Nenciu, Gheorghe Piperea

Austeritate total neconstituțională, confirmată de Curtea Constituțională

„Am să încep prin a spune că măsurile de austeritate, oricât de evident contrare Constituției și evoluției normale a unei societăți ar fi, au fost confirmate de Curtea Constituțională.

Vestea bună pentru cei care ar vrea să conteste niște măsuri samavolnice luate de guvern este că, în continuare, în procese, se pot ridica excepții de neconstituționalitate ale unor norme care lovesc în omul de rând, în cei mai vulnerabili dintre noi sau în cei care stau acasă pentru a-și crește copilul foarte mic. Mă refer, de exemplu, la măsurile privind contribuția la CSS. Am ajuns să plătim CSS pentru absolut orice.

Curând o să plătim CASS și pentru faptul că respirăm. Și asta în condițiile în care sistemul nostru public de sănătate este întotdeauna subfinanțat, sau cel puțin așa susțin cei din sistem. Noi, cetățenii, ajungem foarte rar la spitalele publice sau la alte spitale, dar nu reușim să beneficiem de aceste gratuități.

Și cu toate acestea, fondurile sunt mereu în deficit. Iar deficitul, după cum se vede, se acoperă pe spinarea celor mulți. Am spus aceste lucruri și în anii anteriori, pentru că statul român nu a inventat acum aceste măsuri de austeritate.

De fiecare dată când a apărut o criză, s-au luat măsuri de austeritate, dar întotdeauna după acest „dicton” inversat: să luăm de la săraci, care sunt și mulți, puținul pe care îl au, și să dăm la bogați. Pentru că, după cum am scris zilele trecute, sper că a fost clar că mă refer la una dintre cele mai vizibile și evidente măsuri pe care le-ai putea lua pentru a corecta deficitul bugetar, dar care nu a fost luată.

În primul rând, toate subvențiile, toate ajutoarele de stat, toate permisiunile pentru „optimizări” fiscale sunt trecute cu vederea. Ba chiar s-a spus, cu cinism, la un moment dat de fostul vicepremier Anastasiu, și se spune și acum de domnul Bolojan, că acelea sunt „complicate” și le lăsăm pentru mai târziu. Și să știți că există și în zona întreprinderilor de stat adevărate „zombie” – societăți care ar fi trebuit lichidate de mult, dar nimeni nu a avut curajul să pună în practică aceste soluții legale și economice”, a declarat europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.

Gheorghe Piperea

Adevăratele măsuri  economice ce trebuie luate sunt lăsate pe mai târziu de Guvernul Bolojan

„Sunt întreprinderi de stat, de exemplu, care au pierderi acumulate atât de mari încât depășesc cu mult capitalul social. E vorba despre capital negativ. Legea spune că, în maximum un an de la constatarea situației, administratorii trebuie să redreseze capitalul social sau, dacă nu reușesc, să aducă bani de acasă. Dacă nu, singura soluție este lichidarea afacerii și, astfel, nu doar oprești robinetul prin care se scurg banii, ci îl scoți pur și simplu din perete.

Marii actori ai economiei care practică evaziunea fiscală pe față și „optimizarea fiscală” – ceea ce eu am numit acum 2-3 ani „transevaziune fiscală” – adică evaziune mascată sub un alt nume, nu sunt atinși. În loc să încerci să oprești robinetul acolo, te apuci și, cum îți vine la îndemână, reduci bursele studenților și elevilor, că „oricum erau prea multe”, nu-i așa? Și asta în condițiile în care avem un sistem educațional atât de performant încât, în anumite județe, 15%, 20% sau chiar 25% dintre copii abandonează școala înainte de 14 ani.

Nu vreau să intru în prea multe amănunte, dar omul simplu a început deja să resimtă efectele catastrofale, din punct de vedere social și sociologic, ale acestor măsuri – și nu suntem decât la jumătatea lunii august. Uitați-vă: prețurile în supermarketuri au început să crească, chiar dacă, prin reclame mincinoase, lanțurile de magazine susțin că vor suporta ele creșterea TVA-ului. Cât credeți că pot susține asta? Cel mult o lună. În benzinării deja vedem scumpiri de 30-40 de bani pe litru față de prețul de dinainte de 1 august. Și asta e abia începutul, pentru că efectele în cascadă ale majorării TVA și accizelor se vor vedea cam într-o lună – o lună și jumătate. În general, perioada dintre producerea unui bun și momentul în care acesta ajunge la consumator este de aproximativ 60 de zile. De aceea am spus de nenumărate ori că efectele acestor măsuri se vor vedea clar spre sfârșitul lui octombrie – începutul lui noiembrie, când va începe și frigul. Vom avea și inflație – se prognozează 10% – dar asta este inflația „oficială” a BNR.

În realitate, inflația va fi mult mai mare. Și asta pentru că, în loc să aplice o reglementare a Uniunii Europene – Directiva TVA din 2006, care permite, din motive sociale, aplicarea unei cote de 0% pentru anumite produse și servicii de bază – statul român preferă să le lase să se scumpească. Și acestea vor fi tocmai cele care vor crește cel mai mult. Avem deja experiența: imediat după pandemie, produsele de bază – în special alimentele și medicamentele – au explodat ca prețuri. Într-un singur an, 2023, inflația pe acest segment a fost de 47%, nu de 10%. Pe cine lovește asta? În principal pe cei săraci, dar și pe clasa de mijloc. Oamenii săraci cu care discut — și spun asta ca fiu de om sărac, crescut între oameni săraci — îmi spun că nu e mare lucru acum, odată cu introducerea acestor măsuri de austeritate, pentru că din săraci nu putem deveni mult mai săraci. Ne-am obișnuit să supraviețuim. Problema majoră este, în general, așa-numita clasă de mijloc, atât cât a mai rămas din ea, pentru că această clasă s-a obișnuit să consume pe credit — să ia împrumuturi pentru o vacanță, pentru o mașină — și, în timp ce salariile lor sunt înghețate sau chiar reduse, cresc prețurile, crește inflația și cresc dobânzile. Dobânzile ar putea ajunge chiar și la dublul nivelului actual”, a spus Gheorghe Piperea.

Video 1:

România, singura țară din UE care a secretizat cheltuielile pentru susținerea Ucrainei

„Aici am o veste proastă. Lumea ar fi trebuit să știe că am avut un președinte, Iohannis, care a secretizat aceste cheltuieli. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cred că doar România nu a comunicat niciodată cât a cheltuit anual cu acest război. Când spun „acest război”, mă refer la asistența financiară și militară oferită Ucrainei, precum și la sprijinul pentru refugiați, pentru care încă se plătesc sume considerabile din bugetul României. Tocmai ce studiam din nou legea finanțelor publice locale și reiese clar că primăriile, din puținii bani pe care îi au — iar multe sunt deja în faliment, uitați-vă de exemplu la județul Giurgiu — pot aloca fonduri pentru refugiații ucraineni sau pentru alte acțiuni legate de războiul din Ucraina.

Așadar, noi nu știm exact câți bani am cheltuit din 2022 până acum pentru acest conflict. Și nici nu cred că știm cum să formulăm o cerere către UE pentru a exclude aceste sume din calculul deficitului bugetar sau pentru a le fi suportate de la bugetul european. Dar să știți că nici aceasta nu ar fi o rezolvare. Faptul că ni se permite să cheltuim mai mult pentru apărare nu înseamnă că acei bani vin de undeva gratis. Tot trebuie să-i cheltuim. E adevărat că nu ni s-ar mai aplica anumite sancțiuni, dar cheltuiala rămâne. Problema este că ne înarmăm adesea cu produse militare vechi de 40 de ani, pe care, din când în când, le donăm Ucrainei, și continuăm sprijinul pentru țări aflate în pericol mare să fie ocupate de Rusia. Acest lucru s-a întâmplat deja cu o mare parte din Ucraina. Ni se lasă impresia că Ucraina mai poate câștiga, dar, în realitate, războiul este pierdut de mult — spun asta cu amărăciune.

Paradoxal, europenii și americanii au contribuit indirect la un nivel incredibil de dezvoltare economică, tehnologică și militară a Rusiei. Astăzi, Rusia este, din punct de vedere economic, mai bine decât multe țări din UE și își permite să cheltuiască 400 de miliarde de dolari pe an, în ultimii trei ani, pentru înarmare. Are resurse pentru un război de 10, 20 sau 30 de ani. Noi, în schimb, deși avem și noi resurse, le vindem, în general, în altă parte”, a explicat europarlamentarul AUR.

Robert Nenciu, Gheorghe Piperea

Companiile de stat „zombie“ trebuie lichidate, subvențiile și ajutoarele de stat tăiate

„Aș vrea să continui cu o idee importantă: foarte multă lume ne acuză că nu avem soluții. Trebuie spus că noi suntem încă în opoziție și nu am participat niciodată la guvernare. Cu toate acestea, există soluții pe care le propunem, chiar dacă nu vor fi luate în considerare de actuala putere. Este important să rămână consemnate, măcar în spațiul public. De exemplu, în loc să continuăm subvenționarea întreprinderilor „zombie”, ar trebui să le lichidăm dacă nu pot fi menținute sau să le recapitalizăm astfel încât să devină sustenabile. Un exemplu concret este Metrorex. Această companie ar fi trebuit lichidată de mult, din cauza pierderilor uriașe, dar nimeni nu are curajul să le acopere conform legii. Nu cred că statul român va aduce un capital suplimentar de 500-600 milioane de lei pentru Metrorex. Și totuși, Metrorex nu este doar metroul bucureștean — este o infrastructură strategică pentru întreaga țară. Bucureștiul, așa cum știm, nu este doar un oraș, ci un oraș-națiune. Toată lumea vine aici, însă nu se ia niciun fel de măsură.

Sunt subvenții și ajutoare de stat pentru Mercedes, pentru Nokia, pentru tot felul de corporații multinaționale care par să aibă nevoie de sprijin din partea statului român. Dacă este austeritate, eu cred că nu ar fi un capăt de țară să oprești, pentru 5 sau chiar 10 ani de acum înainte, aceste ajutoare de stat pentru Mercedes, Nokia, Bosch și altele asemenea. Și, dacă tot ai bani pentru ajutoare de stat, atunci direcționează-i către IMM-urile românești. De exemplu, a existat o reglementare care a funcționat destul de bine, dar a fost oprită — cea privind IMM-urile românești. Programul IMM Invest a oferit finanțări garantate de statul român, în valoare de aproximativ 50 de miliarde de lei, mai mult sau mai puțin. Acest program a fost gestionat suficient de bine încât o parte dintre întreprinderile mici și mijlocii românești să fie salvate de la dezastrul pandemiei și al primului an post-pandemie. Acum însă programul s-a oprit. Nu am văzut să se oprească, în schimb, programele de ajutor de stat pentru corporații. Adică ne temem și zgârcim când vine vorba de ajutoare sociale pentru săraci — aproximativ 250 de mii de persoane, nu mai mult — și ajungem să echivalăm pensiile cu ajutoarele sociale, cu „pomenile”.

Chiar actualul președinte al României, domnul Dan Daniel Nicușor — nu știu dacă ați auzit de el, căci preferă să se plimbe prin Moldova când sunt probleme de acest fel — a spus că pensiile sunt „pomeni”. Vorbim despre părinții și bunicii noștri, care, atunci când erau în putere, au muncit și au plătit contribuții, taxe și impozite. Iar acum, când au ajuns la pensie, li se spune că trebuie să „lăsăm mai moale” cu pensiile pentru că ar fi pomeni. Așadar, prima măsură pe care aș fi luat-o, dacă aș fi fost la putere și decident, ar fi fost să mă uit atent la optimizările fiscale, la subvenții, la ajutoarele de stat și, mai ales, la ceea ce se numește externalizarea profitului”, este de părere Gheorghe Piperea.

Video 2:

Directiva europeană pe care statul român o ține la sertar

„Acum aveam în față, înainte să intru online cu dumneavoastră, o directivă a Uniunii Europene din 2016, care vorbește despre necesitatea și despre tehnicile de evitare a „optimizării fiscale” și a evaziunii fiscale. Nu cred că ați auzit prea des de aceste lucruri, deși directiva este din 2016. De ce? Pentru că cei care au interesul să continue să evite plata taxelor și impozitelor în România ne-au furnizat întotdeauna alte subiecte menite să ne acapareze atenția și să ne facă prizonieri ai agendei lor. Ne-au oferit subiectul pandemiei, apoi cel al schimbărilor climatice, apoi războiul. Acum suntem bombardați cu subiectul deficitului bugetar, pe care noi ar trebui să-l „reparăm”, deși nu am avut nicio implicare în crearea lui. Acum, foarte pe scurt, ideea principală: în vremuri de criză trebuie să te comporți ca un manager de criză. Dacă tot se vorbește despre statul român ca fiind în pre-insolvență sau chiar insolvență — paranteză: statul român nu este falimentar, țara nu este falimentară, ci falimentată. Iar când este falimentată, adică cineva a provocat falimentul, trebuie să existe răspundere penală, precum bancruta frauduloasă, cu pedepse între 7 și 12 ani de închisoare — atunci trebuie să acționezi ca un manager de criză.

Ce face un manager de criză? Lucruri simple. Bugetul de stat este un sac uriaș de bani, un flux constant de încasări. Problema este că sacul nu are fund și are multe găuri. Primul pas nu este să pui mai mulți bani în sac, ci să-i coși fundul și găurile. Ce înseamnă asta? În primul rând, oprești robinetele de pierdere: subvențiile inutile, ajutoarele de stat nejustificate, sumele exportate în străinătate pentru a susține războaie care nu sunt ale noastre și pentru a sprijini state corupte și mafiote din Europa — mă refer la Ucraina și la Moldova. După aceea, relaxezi fiscalitatea. Tot Uniunea Europeană, în directiva privind TVA, spune că pentru produse de bază poți, din motive economice și sociale, să aplici o cotă de TVA zero. Mă refer la alimente, apă, utilități precum energia termică.

Uitați-vă pe factură: aveți TVA, accize, certificate CO₂, contracte pentru diferență și alte taxe ascunse. Individial, par mici, dar adunate pot reprezenta chiar 60% din prețul utilităților. Aceste bunuri și servicii de bază nu pot fi evitate de nimeni. Când crești TVA-ul de la 5% la 11% pentru alimente sau de la 9% la 21% pentru suplimente alimentare și medicamente, și mai adaugi și accize majorate cu 10%, lovești direct baza piramidei sociale. Iar când lovești baza, vârful devine nesigur”, a mai spus Piperea.

Gheorghe Piperea

Propunerile lui Gheorghe Piperea pentru economia românească

„Aș introduce și un impozit unic de 10% pentru toate întreprinderile mici și mijlocii, în locul sistemului actual cu impozit pe profit (16%) și impozit pe dividende (crescut de la 5% la 16%). Orice IMM are un beneficiar final. Dacă îi permiți să plătească doar 10% impozit total, gradul de conformare voluntară ar depăși 90% — știu asta din experiența mea de avocat și practician în insolvență. Nimeni nu ar mai avea interesul să ocolească plata impozitelor. În ceea ce privește TVA-ul, există două categorii de contribuabili. Eu, dumneavoastră, când mergem la supermarket, plătim TVA-ul obligatoriu. Ce face supermarketul ulterior cu acest TVA este altă poveste: își deduce cheltuieli, unele fictive, precum consultanță din străinătate, reducând astfel TVA-ul datorat statului.

Există însă și persoane care, dacă nu sunt controlate strict, vor continua să fure TVA. Furtul de TVA nu l-am inventat eu — este o practică veche. Mi se spune că gradul de colectare a TVA-ului din România este cel mai mic din Uniunea Europeană. De ce? Pentru că există acest sistem de pile, relații și cunoștințe, pentru că există acest lanț de TVA pe toată traiectoria mărfii de la producător la cumpărătorul final – adică la noi – și pentru că există externalizarea plusvalorii. Directiva aceea din 2016, despre care v-am vorbit, are un principiu extrem de important: trebuie să impozitezi și să taxezi plusvaloarea acolo unde se produce. Adică, dacă un anumit supermarket realizează o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro într-un an, plusvaloarea care rezultă de acolo – atât profitul brut, cât și TVA-ul – trebuie să fie impozitată aici, în România, nu în Austria, nu în Italia, nu în Germania. Asta o spune o reglementare a Uniunii Europene”, a mai spus Gherghe Piperea.

Impozitarea muncii în România încalcă Convenția Organizației Mondiale a Muncii din 1952

„Și să vă mai spun ceva și am terminat. Poate că nu ați făcut această descoperire încă, dar vă rog pe toți să vă uitați pe statul de salarii și o să vedeți că, dacă salariul vostru brut este 100 de lei, taxele, impozitele și contribuțiile pe care trebuie să le plătiți voi – sau patronul, în numele vostru – ajung la 60-65%. Practic, două treimi din venitul realizat din munca voastră le ia statul. Există o convenție a Organizației Internaționale a Muncii din 1952, pe care România a ratificat-o în 2009. Una dintre cele mai importante prevederi ale acestei convenții este că nu trebuie să iei niciodată salariatului mai mult de 50% din salariul brut. Adică întotdeauna salariatul trebuie să rămână „în mână” măcar cu jumătate din venit.

Eu aș reduce această povară fiscală la maximum 30%, adică o treime. Două treimi să rămână la angajat, o treime să se ducă la stat. De ce spun asta? Oamenii aceia, cu mai mulți bani la dispoziție, vor consuma – deci vor produce TVA –, vor construi, vor face economii, vor oferi cadouri copiilor lor, consolidând astfel familia și reducând dorința de a pleca din România.

Aceia care știu că în Franța sau Spania plătesc 60% poveri fiscale vor avea două opțiuni:

– să se întoarcă acasă și să plătească doar 30%;

– sau să lucreze acolo „la negru” sau „la gri”.

Acest lucru este grav. Pentru că, acum doi ani, Bolo și Ciolacu au introdus un impozit de 70% pe toate sumele fără proveniență cunoscută. Veniturile obținute la negru sau la gri sunt, practic, confiscate fiscal de stat.

Asta este legislația fiscală și acesta este principiul de a trata un buget de stat ca pe un sac de bani. Și este simplu: de aici încolo, toate celelalte consecințe sunt logice”, a explicat Gheorghe Piperea.

Video 3:

Românii sunt priviți de europeni ca o nație de captivi în colivie

„Din păcate, România, ca țară, și românii, ca popor, sunt priviți ca niște captivi într-o colivie, dispuși să facă orice li se cere pentru a obține siguranța coliviei și hrana zilnică, așa-numita „bunăstare” din colivie. Uitați-vă la modul în care s-au comportat până acum atât europarlamentarii, cât și cei care ne reprezintă în Consiliu sau în Consiliul European: de fiecare dată, înainte ca un decident politic european să își termine fraza, noi am spus „da”. Nici măcar nu am știut la ce spuneam „da” și totuși am spus „da”. Acum ne plângem că fondurile europene – care nu se dau niciodată gratis și niciodată doar prin simpla cerere – sunt tergiversate, pentru că urmează să fie redirecționate către alte domenii: în loc de agricultură, către înarmare; în loc de combaterea sărăciei, către înarmare sau tranziție climatică.

Fondurile acestea nu sunt eliberate decât după foarte multe și lungi așteptări, lamentări și atitudini de slugă. Îmi pare rău că spun asta, dar am fost în Polonia săptămâna trecută, la Varșovia. Ocazia a fost inaugurarea lui Karol Nawrocki ca noul președinte al Poloniei. Am văzut o Polonie care, din punct de vedere geografic și al construcțiilor din orașele mari, este aproape identică cu România. Însă, din punctul de vedere al dezvoltării umane și al puterii de a sta drept în fața celor puternici pentru a-și susține drepturile, polonezii sunt complet diferiți. Cred că putem să luăm niște lecții, nu de mândrie națională, ci de seriozitate națională. Polonezii și-au redresat agricultura într-un mod absolut extraordinar. Când se duc să obțină fonduri pentru agricultură, prezintă decidenților o pagină sau două. Noi, în schimb, ne ducem cu valize întregi de documente, în care ne contrazicem singuri și ne impunem niște jaloane imposibil de atins”, a afirmat Piperea.

Robert Nenciu, Gheorghe Piperea

România este tratată în Europa ca ruda săracă pusă în colțul mesei, pe un taburet cu 3 picioare

„Acesta este și motivul pentru care, de exemplu, partea de fonduri nerambursabile din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – vorbim de aproximativ 12 miliarde de euro – nu va mai fi încasată, pentru că nu mai este timp. De ce s-a ajuns la această situație? Pentru că mai întâi s-au cheltuit vreo două miliarde de euro pentru consultanță, după care proiectele care s-au făcut s-au oprit. De exemplu, metroul din Cluj, care ar fi trebuit să fie finanțat cel puțin în parte prin PNRR, nu mai este finanțat de Uniunea Europeană. Simbolic, domnul Boc a început ieri să sape la metroul clujean, dar nu știu dacă va avea bani pentru așa ceva, deoarece banii din PNRR nu se mai alocă pentru acest proiect.

Există aproximativ 29 de spitale care ar fi trebuit să fie construite prin PNRR. În prezent, 14 sunt începute, iar restul de 15 nu se vor mai începe pentru că nu mai sunt bani. Dintre cele 14, cred că jumătate sunt la „gri” și nu mai sunt fonduri. În plus, mai este o autostradă care leagă Bucureștiul și chiar și Constanța de Moldova, iar aceasta se află, de asemenea, în situația de a rămâne fără bani. Așadar, la nivel european, aș spune că suntem văzuți bine atâta vreme cât ne menținem această atitudine slugarnică. Atâta vreme cât susținem, în mod cu totul și cu totul irațional, continuarea sprijinului pentru Ucraina până la victoria finală, chiar dacă victoria finală nu mai este posibilă. Dimpotrivă, se pare că pe 15 august – adică vineri – urmează să se încheie războiul, la întâlnirea dintre Trump și Putin.

Există însă și un lucru bun. Atitudinea noastră, a celor care nu suntem la putere în România, a celor din „cordonul sanitar” – extremiștii, suveraniștii, prietenii lui Putin – a fost foarte vizibilă, respectată și aplaudată. Acum, de fiecare dată când cauți ceva despre Ursula von der Leyen, vei vedea imediat poza mea sau ce am spus eu despre ea. Am vrut să le arătăm europenilor că, dacă nu cei de la putere în România, măcar noi nu suntem „ruda săracă” care a venit în vizită și pe care tu, „bogatul familiei”, ai pus-o să stea la doi metri de colțul mesei, pe un taburet cu trei picioare.

Eu vreau să stau la aceeași masă cu germanii, cu polonezii, cu ungurii, pentru că sunt european. Noi, românii, suntem europeni. Nu am nevoie să fiu „pro-european”, pentru că sunt european. Vreau să stau la masă în condiții egale, să mănânc același meniu, să discut aceleași probleme și să iau aceleași decizii ca și ceilalți. Nu mai este cazul să stăm pe acel taburet, la trei metri de colțul mesei. Știți cum se spune: ca să poți impune respect, trebuie mai întâi să te respecți pe tine. Din păcate, noi nu am reușit să demonstrăm acest lucru foarte mulți ani”, a concluzionat europarlamentarul AUR.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.