Horia Constantinescu, epistolă către Bolojan și Nicușor Dan, despre ilegalitățile de pe litoral

Horia Constantinescu a redactat o scrisoare deschisă către Prim-ministrul României, Ilie Bolojan și Președintele României, Nicușor Dan, în numele celor care încă respectă legea, referitoare la ilegalitățile care se petrec pe litoralul românesc.

Horia Constantinescu 

Către:
•    Domnul Ilie Bolojan, Prim-ministru al României
•    Domnul Radu-Dinel Miruța, Ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului
•    Doamna Diana-Anda Buzoianu, Ministrul Mediului Apelor si Pădurilor

Domnule Prim-ministru,
Domnule si Doamnă Ministru,

,,Scriu această scrisoare/divulgare publică în numele acelora care aleg, încă, să respecte legea – deși sistemul îi forțează zilnic să o încalce.
Scriu în numele tuturor celor care își desfășoară activitatea în mod legal, dar sunt sufocați de o rețea complice de ilegalitate tolerată și încurajată de către unele instituții publice.
Scriu pentru că, pe tabla de șah a acestei țări, mi-am asumat rolul „nebunului”. Nu am tăcut, nu m-am ascuns, nu am făcut compromisuri.
Am fost, sunt și voi fi un om de sistem care nu suportă minciuna acestuia.

Ilie Bolojan

I. Construcțiile ilegale – începutul unei metastaze

Totul pornește cu o improvizație mică „în curte”: un foișor, un garaj, un spațiu comercial sezonier – toate fără autorizație. Nu se declară fiscal, nu se plătește impozit.
Apoi vine etajul în plus, spațiul închiriat „la negru”, activitatea economică mascată. Se merge pe ideea:
„Dacă alții au putut, de ce nu și eu?”
Această complicitate socială, susținută de autorități pasive sau corupte, a generat un efect de domino periculos: ilegalitatea devine normă.

Palatele neimpozitate – simbolul rușinii fiscale

În numeroase localități din România, inclusiv în județul Constanța, zeci de palate ridicate de membri ai unor minorități sunt construite fără autorizație și nu apar în evidențele fiscale.
Statul nu a încasat niciun leu impozit, în timp ce operatorii corecți sunt sufocați de taxe.
Si acest precedent a dat nu impresia ci certitudinea ca se poate face orice. Iar acum tara este inundata de construcții improvizate, neplătitoare de taxe.
Multe primării sunt in această situație si se plâng de fonduri insuficiente.

II. Legitimarea minciunii: „Mai bine încalc legea decât să fur”

O întreagă economie paralelă s-a format în jurul unei false moralități:
„Ce vrei, să merg la furat? Mai bine construiesc ilegal.”
Am ajuns sa comparam infracțiunile si ilegalitățile!
Această justificare toxică este preluată chiar de unii operatori economici atunci când sunt controlați.
Fiecare astfel de încălcare tolerată validează public că „merge și așa”.

III. Litoralul românesc – 10 ani de complicitate oficială

În Mamaia Nord, Năvodari și alte stațiuni, zeci de construcții ilegale funcționează nestingherite. Instituțiile statului au fost informate. Nimic nu s-a întâmplat.
Construcții de „doar” câteva zeci de metrii pătrați au devenit invizibile ca prin farmec!

Un operator economic a funcționat ilegal ani de zile, iar în jurul său au apărut zeci de alte spații similare. Efectul de domino este vizibil, iar precedentul s-a transformat în sistem.
“De ce te iei de mine, pe cel pe care-l protejezi nu îl sancționezi?”

Nicușor Dan

IV. Statul slab, șantajabil și inert

De fiecare dată când se încearcă desființarea unei construcții ilegale, apar presiunile:
   •   „Lăsați-ne să terminăm sezonul”
   •   „Ce facem cu turiștii și angajații?”
   •   „Și ceilalți au fost lăsați, de ce nu și noi?”
   •   „Nici cei de dinaintea dumneavoastră n-au făcut nimic…”

Așa se compromite autoritatea publică și se pierd funcționari care vor să aplice legea.
Urmează un schimb de adrese si de aruncare a responsabilității de la una la alta pentru a putea spune ca si-au făcut treaba. Vina neasumată si impotenta administrativă au îngropat statul de drept. Mimarea muncii si „că vom face totul sau chiar mai mult” sunt doar justificări ale lipsei de reacție.

Amenzi aplicate fără masuri tocmai pentru a fi contestate si a tergiversa aplicarea unor masuri coerente. 

Dughenele sunt la faleză. Beach barurile au sute de metrii. Totul este la vedere.

Ori legalizate sa aducă bani la buget ori demolate!

V. Concurență neloială – cancerul tăcut al economiei românești

Un operator economic legal ajunge să:
   •   Fie concurat de ilegalități mai ieftine;
   •   Fie verificat excesiv;
   •   Se întrebe dacă mai are sens să respecte legea.

Prețul unui produs se calculează si in funcție de taxele plătite. Daca sunt plătite! Daca nu exista, atunci prețul este mai mic si discriminatoriu tocmai in raport cu cel calculat corect!

Legalitatea devine un dezavantaj competitiv.

VI. Pierderi la buget – miliarde de lei

În Năvodari există:
   •   Peste 70 de locații ilegale, pe plajă, fiecare de aproximativ 150 m²;
   •   Preț legal de ocupare plajă: 800 lei/m²/an pentru fiecare metru pătrat de beach bar;
→ 70 × 150 × 800 = 8.400.000 lei pierduți doar în Năvodari.

Extins pe tot litoralul (Mamaia, Eforie, Costinești, Vama Veche etc.), pierderile depășesc 20.000.000 lei anual doar din neîncasarea taxelor pe ocupare.

Adăugați:
   •   TVA, + impozit profit, + CAS, + CASS, + autorizații, + contribuții neplătite.
E o gaură bugetară cât un minister.

Construcțiile ilegale:
   •   Nu plătesc impozit;
   •   Nu au toate autorizațiile;
   •   Sunt controlate formal de ANPC, DSP, DSV;
   •   Consumă utilități publice neînregistrate sau profita de „dotarea” localităților si de avantajele lor economice fără sa contribuie;
   •   Generează evaziune, muncă la negru și un lanț fiscal paralel.

Tot in Năvodari exista o zona crepusculara de-a dreptul: TABĂRA NĂVODARI!
Uniunea Sindicatelor se lupta cu Primăria de zeci de ani pe un teren cu o suprafață enorma, astăzi groapa de gunoi si ansamblu de construcții in paragina si ilegale.
Este parte a litoralului! Construcțiile ilegale adăpostesc activități comerciale avizate si autorizate de unii hăis si de alții cea!
Înconjurate de deșeuri invizibile pentru autoritățile cu atribuții in acest sens construcțiile par rupte din filmul „Pisică albă, pisică neagră” – Emir Kusturica

Tabăra Năvodari

Doi se ceartă si ilegalitatea câștigă!

VII. Instituții în conflict – complicitate sau absurd birocratic?

Exemple concrete:
   •   Primăria sancționează o construcție ilegală, dar îi dă autorizație de funcționare;
   •   DSV sau DSP acordă avize doar pentru că „există gresie și apă curentă”;
   •   Funcționari care spun „nu avem competență pe urbanism” – dar autorizează în clădiri care nu există legal.*
*în schimb, brusc capătă competente daca își analizează propria autorizație. Nu trebuie verificată corectitudinea acesteia ci doar existenta! Așa cum deja se cere verificarea existentei ai a altor avize/adrese de către autorități neemitente ale acestora, așa trebuie toate verificate. Nu ne ajunge o tragedie ca cea de la clubul Colectiv? Si acolo au ridicat din umeri si s-a ajuns la o drama. Așteptăm sa cadă copertine improvizate peste copiii din tabără? Așteptăm sa ajungă litoralul pustiu?

Acest dublu standard distruge credibilitatea administrației

VIII. Soluții legale ignorate intenționat – pentru că șpaga aduce mai mult decât legea

Au existat soluții:
   •   Beach-baruri modulare de 9 m² + cabină de probă 3 m² – perfect încadrabile în Legea 50/1991 și în reglementările plajelor.
   •   Acestea nu necesitau autorizații complexe și puteau fi fiscalizate ușor.

Statul ar fi încasat, operatorul ar fi funcționat legal. Dar s-a preferat șpaga și zona gri, nu reglementarea.

Horia Constantinescu

IX. Soluția temporară propusă și abandonată

Pentru a scoate la lumină aceste activități, am propus:
   •   Activarea spațiilor sub forma de evenimente sezoniere, cu plată directă pentru ocupare, fără hârțogărie excesivă;
   •   Legalitate temporară, fiscalizare și control facil;
   •   O punte către conformare, nu o portiță către șpagă.

A funcționat o perioadă. Apoi a fost eliminată. De ce? Pentru că nu mai mergea „plicul”.

X. Propuneri legislative și administrative
    
1.    Obligația prezentării actelor de legalitate a construcției înainte de orice autorizație de funcționare (DSP, DSV, ANPC, ITM etc.);
2.    Sancțiuni pentru funcționarii care eliberează avize în clădiri ilegale;
3.    Interconectarea bazelor de date între primării, ANAF, Registrul agricol, OCPI, ISU, DSP, DSV;
4.    Impozitare automată pe baza imaginilor satelitare;
5.    Demolarea construcțiilor ilegale în max. 30 de zile;
6.    Interzicerea oricărei activități economice în spații fără acte;
7.    Blocarea accesului la fonduri și licitații publice pentru firmele care încalcă legea;
8.    Interdicția de a înființa o nouă firmă pentru administratorii sancționați;
9.    Bodycam-uri pentru controlori;
10.    GPS pe mașinile de serviciu;
11.    Cazier comercial național – pentru istoricul fiscal și legal al firmelor;
12.    Normarea muncii în instituții – minim de acțiuni și procese-verbale pe lună;
13.    Filmarea controalelor – pentru transparență și protejarea funcționarilor onești.

XI. Concluzie

Fiecare construcție ilegală este o palmă dată statului de cei care nu-l respectă.
Fiecare autoritate care o tolerează e fie incompetentă, fie complice.
Nu mai putem funcționa cu un stat în care o parte aplică legea și cealaltă o sabotează.

Domnule Prim-ministru, Domnule Ministru,

Hai să facem o acțiune comună a mai multor autorități (cu toate ca au mai fost făcute, fără rezultate concrete!) si sa căutam soluții urgente de modificare a actelor normative in vigoare pentru a scoate totul al lumină!
Această scrisoare este un apel la luciditate. Nu cer aplauze, ci acțiune. Strig de prea mulți ani!
Dacă nu începem curățenia acum, mâine nu va mai rămâne nimic de reformat.
Doar de plâns”.