Impactul pe care îl vom resimți în factura la energie electrică, după ce s-a închis și al doilea reactor de la Cernavodă

România rămâne, din prima parte a zilei de joi, fără producție de energie nucleară, din cauza debitelor foarte scăzute ale Dunării, situație care s-a mai întâmplat o singură dată - în 2003, când era finalizat o singură unitate a Centralei nucleare de la Cernavodă - ceea ce nu se așteaptă să afecteze capacitatea de alimentare a gospodăriilor și industriei autohtone, dar va duce la creșterea importurilor și a prețurilor pe burse, explică Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

„În eventualitatea a încă 30 de zile de secetă severă în întregul bazin al Dunării, fără precipitații semnificative, riscul opririi preventive a cel puțin unei unități de la Cernavodă ar crește considerabil. Totuși, pe baza informațiilor actuale, o astfel de oprire nu poate fi considerată certă”, previziona Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată pe 20 iulie, adeverită marți dimineața în cazul Unității 1 și, joi, pentru cel de-al doilea reactor nuclear al unicei centrale nucleare a României.

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Dumitru Chisăliță estimează că din punctul de vedere al siguranței alimentării, adică balanța dintre consum și cerere, sunt șanse ca România să treacă cu bine de situația din aceste zile, cu toate capacitățile de producție turate la maximum.

„Chiar dacă vom avea importuri foarte mari și probabil că vom sta în orele de vârf către 3.000 – 3.200 de MWh, adică în zona maximală a importurilor, că vom merge probabil la maxim, așa cum mergem și în momentul de față, cu producția și din hidrocarburi, și cu cărbunele, și probabil în anumite ore, și cu hidro, cred că, mă rog, vom trece peste situația asta, din punct de vedere al dispecerizării, al managementului sistemului. Mă rog, o să fie un pic dificil, o să fie greu, dar cred că vom trece peste asta. Singurul element critic este că vom fi cu toate la maximum, adică orice situație poate să apară în viitor devine critic, fiind cumva la maxim turate toate capacitățile”, a declarat președintele AEI.

Estimările nu sunt foarte roz în ceea ce privește prețurile la care va ajunge să fie tranzacționată energia electrică zilele pe Piața pentru ziua următoare (PZU).

„Din perspectiva prețului, mâine o să avem cea mai mare diferență între prețurile orare. Dacă ultima mare diferența a fost de 23 de ori între prețul cel mai mic și prețul cel mai mare dintr-o zi, mâine o să avem 25 pe PZU între prețul cel mai mic și prețul cel mai cel mai mare. Și sincer, mă aștept ca poimâine prețurile pe vârf de consum să fie unele și mai mari decât vor fi mâine. Și probabil în zilele următoare lucrurile nu vor sta deloc bine din perspectiva asta, a prețurilor pe PZU”, estimează Dumitru Chisăliță.

Românii nu trebuie să se aștepte la o creștere imediată a facturilor, dar nici să nu creadă că situația din aceste zile nu se va răsfrânge asupra cheltuielilor lor viitoare.

„În factura românilor, nu o să vedem neapărat mâine sau luna viitoare o creștere, dar situația pe care o vedem în momentul de față creează costuri, costuri care vor fi recuperate de furnizori din viitoarele oferte de preț. Și nu în ultimul rând, situația aceasta introduce probabil o primă de risc, adică furnizorii își vor lua o măsură de securitate ca atunci când se mai întâmplă să aibe o acoperire din perspectiva prețului pe care îl ofertează. Toate asta cel mai probabil vor duce la creșteri de oferte de preț în piață. Nu înseamnă neapărat că crește prețul, dar ofertele, noile contracte posibil să fie mai mari decât ofertele momentane, bazate pe această situație punctuală pe care o avem și care din păcate poate să se repete și anul viitor, ceea ce bineînțeles crează costuri la nivelul furnizorilor”, a detaliat președintele AEI.

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar prima dată în 23 de ani când cauza este debitul Dunării, după cum explică Dumitru Chisăliță.

„După acel eveniment s-au făcut niște investiții importante, doar că situația de astăzi e mai critică decât situația de atunci. În materialul ce l-am făcut eu am estimat că vom atinge acel nivel minim al Dunării, care a fost în 1985, când am avut 1.400 metri cubi/oră la Baziaș și acum avem 1.600, dar cu luna august secetoasă, cum se arată, din punctul meu de vedere atingem același nivel, în august”, a conchis președintele AEI, potrivit stiripesurse.ro.