În România, condițiile de muncă pentru străini sunt mai bune decât în alte țări din vestul Europei. Video

Șeful Serviciului de Imigrări Constanța, Mircea Labeș, a declarat în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate cotidianului Replica de Constanța că în prezent sunt peste 30.000 de cetățeni ucraineni în județul nostru care se află sub protecția statului român. El a mai precizat că în ceea ce privește forța de muncă din zona Asiei, în ultimii ani numărul celor care au ajuns să lucreze în Constanța, în diferite domenii, a fost în continuă creștere. Labeș a precizat că mulți dintre cei care lucrează de mai mulți ani în Constanța doresc să să stabilească aici și au solicitat reîntregirea familiei. Șeful IGI Constanța a mai spus că în colaborare cu celelalte instituții se fac frecvent acțiuni de informare a cetățenilor străini despre legislația din România, eforturi apreciate de cei care vin să muncească aici.

Robert Nenciu, Mircea Labeș

Populația Constanței a crescut cu aproximativ 50.000 de străini

„În ultimul timp, se observă mai ușor, sunt mai vizibili cei din zona Asiei, tocmai pentru că desfășoară anumite activități lucrative stradale. Aici mă refer la livratorii sau curierii de diferite produse, precum și cei care activează în zona de curățenie a municipalității. În prezent, la nivelul județului Constanța, avem cetățeni străini – iar când spun „străini”, mă refer la cetățeni non-UE, fără a include cetățenii comunitari – care au obținut un drept de ședere în scop lucrativ, pentru studii sau pentru reîntregirea familiei. Numărul acestora este de aproximativ 12.000 de persoane. La acești cetățeni străini se adaugă cei care beneficiază de protecție temporară oferită de statul român, aproximativ 30.000 de cetățeni ucraineni. Deci, ca să spun așa, în ultima perioadă – mă refer aici la ultimii 2-3 ani – s-a împrospătat spiritul și vibe-ul urbei noastre prin prezența celor peste 35.000 de persoane care locuiesc efectiv, permanent sau temporar, în județul nostru. Practic, în acest moment, avem peste 30.000 de ucraineni înregistrați cu acte în regulă. Aceștia însă nu locuiesc permanent aici, fiind fluctuații. Cei care beneficiază de protecție temporară trebuie să caute și să ocupe un loc de muncă sau să asigure frecventarea cursurilor de către copiii lor în cadrul unei instituții de învățământ”, a declarat șeful Serviciului Imigrări Constanța, Mircea Labeș.

Video 1:

Condițiile de muncă pentru străini, mai bune decât în alte țări din vestul Europei

„Consider că începem să ne maturizăm. Când vorbim de maturizare, ne referim la mai mulți factori: ne maturizăm noi, ca societate, devenim mai permisivi în ceea ce privește acest aflux de forță de muncă, învățăm să integrăm respectivii străini în comunitatea noastră. Totodată, și instituțiile statului român se maturizează – până la urmă, despre asta este vorba. Fenomenul recrutării forței de muncă din străinătate și aducerea lor în România a început să se maturizeze atât din punctul de vedere al firmelor de recrutare, fie ele românești sau din țările de origine, cât și din perspectiva societăților angajatoare. Maturizarea a fost un proces. Mulți profitau de posibilitatea de a ajunge într-un stat al Uniunii Europene pentru a-și continua călătoria spre țări mai dezvoltate, din punctul lor de vedere, cu condiții lucrative mai bune. În timp însă, au constatat că, în realitate, condițiile din România sunt uneori chiar peste cele din state considerate tradiționale, cum ar fi Germania, Italia, Austria sau Franța. Angajatorul român, deși poate oferă un salariu mai mic, compensează prin alte beneficii, iar veniturile totale pot depăși ce ar obține în alte țări. În principal, angajatorii din România oferă, pe lângă salariu, cazare și hrană pentru angajați – lucru pe care rar îl întâlnești în alte state europene. Totodată, faptul că plecau de aici îi plasa într-o zonă de ilegalitate. Erau permanent expuși riscului de a fi depistați de autoritățile locale și returnați în țările de origine. Ușor, ușor, acest lucru a fost conștientizat și de ei, iar discuțiile din comunitățile lor au contribuit la maturizarea fenomenului și la scăderea dorinței de a părăsi ilegal România pentru alte state. Deși în prezent, în contextul Schengen, accesul în țările vestice este foarte facil, lucrurile s-au stabilizat”, a afirmat Mircea Labeș.

Mircea Labeș

Activități de informare pentru lucrătorii străini din Constanța

„Desfășurăm activități în cooperare și, mai ales acum, vorbim de maturizarea instituțiilor noastre. Toată lumea a conștientizat faptul că trebuie să ne adresăm și acestui segment de participanți la trafic, de membri ai societății. Alături de colegii noștri de la Serviciul Rutier, am desfășurat o activitate de informare, prevenire și conștientizare. Le-am adus la cunoștință măsuri de siguranță și obligația respectării legislației din România. Ne-am adresat în special celor care sunt foarte vizibili în trafic. A fost un lucru foarte pozitiv. Chiar au fost încântați de faptul că cineva se gândește la ei, că cineva îi vede și le explică atât drepturile, cât și obligațiile. Când ești vizibil, trebuie să fii conștient că ai și drepturi, dar și responsabilități”, a mai spus Mircea Labeș.

Fără cazuri de exploatare sau sechestrare în Constanța

„Nu am avut cazuri clare. Este însă un aspect în atenția noastră, pentru că trebuie să înțelegem ceva: presiunea psihologică poate fi un mecanism prin care o persoană este victimizată și exploatată. Nu trebuie să ne limităm strict la cadrul legislativ care definește exploatarea ca sechestrare fizică, lipsire de libertate sau obligarea la muncă prin forță. De multe ori, ajunge o presiune psihologică – de exemplu, să i se spună că dacă nu rămâne la muncă i se reziliază contractul, devine ilegal pe teritoriul României și este returnat în țara de origine. Avem în atenție toate aceste aspecte, dar până în prezent nu au fost semnalate probleme cu adevărat grave. Acest lucru este important, mai ales că am văzut în alte state tot felul de probleme. Am avut și cetățeni români care au avut dificultăți în Germania, Austria – și au fost mediatizate”, a afirmat șeful Serviciului Imigrări.

Video 2:

Număr scăzut de solicitări pentru forță de muncă străină pentru activitatea sezonieră

„De câțiva ani știm deja și ne așteptam ca, înainte de sezonul estival, să avem un număr foarte mare de solicitări din partea angajatorilor care desfășoară activități sezoniere, în principal pentru angajarea forței de muncă din străinătate. Revenind la maturitatea actorilor implicați, anul acesta numărul solicitărilor a scăzut, pentru că angajatorii au înțeles că este mult mai ușor și mai eficient să își păstreze angajații, chiar dacă activitatea este sezonieră. Astfel, automat, numărul de solicitări a scăzut. Este un lucru bun, fiindcă străinii au continuitate în activitatea lor, ceea ce contribuie la creșterea calității serviciilor prestate prin stabilitate și experiență acumulată. Angajatorul este, la rândul său, mult mai relaxat, știind că are deja angajați pregătiți pentru următorul sezon estival. Pentru prima dată anul acesta, numărul solicitărilor din partea hotelierilor, în special, a scăzut. Este interesant: fie și-au păstrat angajații, fie au adus români, fie au profitat de anumite excepții legislative care permit angajarea cetățenilor străini mai ușor. Aici mă refer, de exemplu, la cetățenii din Ucraina, care sunt foarte mulți în România și care pot fi angajați fără a obține aviz de muncă din partea noastră. De asemenea, cetățenii din Republica Moldova pot desfășura activități lucrative pentru o perioadă limitată de 9 luni calendaristice, fără a obține aviz de muncă. Aceste aspecte contribuie la maturizarea întregului fenomen. Este un lucru bun, pentru că lucrurile se reglează din mers – rotița care nu funcționează o mai ungi puțin și merge. Până la urmă, e vorba de comunicare și de implicarea tuturor”, a declarat Mircea Labeș.

Robert Nenciu, Mircea Labeș

Aducerea de forță de muncă în România, un proces lung și anevoios

„În județul Constanța, ca idee, noi nu ținem evidența oficială a acestor firme. Le cunoaștem însă, într-o măsură destul de mare. Pot să vă spun că sunt aproximativ 15 societăți care se ocupă cu astfel de activități de consultanță privind angajarea străinilor. Consultanța poate porni de la recrutarea din țara de origine – prin intermediul altui partener care face același lucru – și până la întocmirea documentației necesare obținerii avizului de muncă. Este într-adevăr un proces complex, cu doi pași principali. În prezent, Inspectoratul General pentru Imigrări acordă primul aviz necesar angajării unui străin. Acest aviz se emite la solicitarea angajatorului din România. Angajatorul trebuie să demonstreze că a încercat mai întâi să angajeze forță de muncă din România. Procedura implică: declararea locurilor de muncă vacante la AJOFM; publicarea anunțului de angajare într-un cotidian online; selecția candidaților și transmiterea unei oferte ferme străinului selectat; prezentarea fișei postului; dovada că nu are datorii către bugetul de stat și că nu are probleme de natură penală.

Pentru străin, se prezintă cazierul judiciar din țara de origine și CV-ul. Inspectoratul General pentru Imigrări emite avizul de muncă în maximum 30 de zile, conform legii. Problema principală apare din cauza numărului foarte mare de solicitări, care determină programarea online și depunerea fizică a documentației. Astfel, au fost situații când doar programarea depunerii cererii a ajuns să dureze chiar și 6 luni. Angajatorul are dreptul să depună solicitarea la orice structură teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări, indiferent de sediul firmei.

Când rămân fără loc de muncă, din diferite motive, au dreptul ca în 90 de zile să își găsească un alt angajator

După obținerea avizului de muncă, demersul continuă la misiunea diplomatică a României din țara de origine a străinului, pentru obținerea vizei de muncă. Și aici intervine o perioadă de așteptare, din cauza programărilor. În realitate, am avut cazuri în care întreg procesul a durat peste un an și jumătate până când persoana a ajuns efectiv în România. Dificultățile apar mai ales fiindcă majoritatea cererilor vizează state precum Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Thailanda, Filipine, iar misiunile noastre diplomatice de acolo sunt suprasolicitate. Se fac eforturi pentru modificări legislative și procedurale care să permită o relaxare a procesului. Totuși, s-a ajuns la o maturitate: toți actorii cunosc termenele și își fac planificarea corespunzătoare. Ca angajator, îți faci un plan de afaceri: știi că în 2-3 ani vei avea nevoie de mai mulți angajați. Trebuie înțeles că venirea lor în România nu înseamnă automat stabilitate pentru o perioadă de 2-3 ani. Când rămân fără loc de muncă, din diferite motive, au dreptul ca în 90 de zile să își găsească un alt angajator. S-a ajuns deja ca străinii să fie foarte implicați în a-și păstra dreptul de ședere legal în România, iar când își pierd locul de muncă, își caută rapid un alt angajator. Astfel, nevoia de angajare începe să fie satisfăcută inclusiv prin forța de muncă străină deja aflată pe teritoriul României”, a explicat Labeș.

Video 3:

Migrația ilegală, în scădere semnificativă

„Fenomenul migrației ilegale există în continuare, mai ales că, în prezent, suntem în postura de „the final frontier” a spațiului Schengen. Am reușit să descurajăm migrația ilegală pe Marea Neagră. Dacă vă amintiți, în urmă cu câțiva ani, migranții veneau cu ambarcațiuni, punându-și viața în pericol. Nu era un moment plăcut pentru nimeni.

Am rămas cu migrație ilegală din zona Turciei, dar pe un flux destul de mic, pentru că nu suntem neapărat vizați noi, ca România. Pe lângă noi, am avut și Bulgaria, care a intrat în Schengen, iar automat tranzitul se face mai mult pe teritoriul Bulgariei. Revin asupra aspectelor de legalitate. Acum ne uităm în jurul nostru și vedem că sunt destul de multe conflicte armate. Automat, preconizăm că, inclusiv din zonele respective, există posibilitatea să fie determinați foarte mulți străini să vină spre un spațiu mai sigur. Și aici nu putem să uităm faptul că avem politica de protecție internațională. Ei au posibilitatea de a solicita o formă de protecție – statut de refugiat sau protecție temporară. Culmea este că, din partea cetățenilor sirieni, numărul a scăzut foarte mult, iar foarte mulți cetățeni sirieni care, la un moment dat, aveau o formă de protecție internațională în spațiul Schengen au optat să revină în țara de origine.

Până la urmă, cred că momentul aderării noastre la Schengen și renunțării la controale a fost unul bine gândit și oportun. Am putea spune că, în prezent, problemele din punctul de vedere al migrației sunt foarte bine gestionate și știm  unde și când să acționăm. Eu zic că avem o politică de migrație destul de coerentă, transparentă, pe care ne dorim să o facem cât mai bine înțeleasă de întreaga comunitate și societate – atât de cetățenii români, cât și de cei non-români. Tocmai în contextul în care trebuie să înțelegem că nu suntem singuri la masa de joc. Suntem mai mulți, suntem o echipă și trebuie să înțelegem exact care sunt obiectivele și de ce ne-am propus aceste obiective”, mai spune șeful IGI Constanța.

Cetățenii străini, monitorizați de IGI Constanța  

„Da, este un lucru normal și frecventăm locurile și mediile în care, la rândul lor, se află străinii. Automat au și probleme între ei. Nu este cea mai benefică modalitate de a le rezolva, dar trebuie să înțelegem un lucru: vorbim despre integrarea lor în comunitatea românească. Cam ce văd în jurul lor, cam asta aplică. Cam ce transmitem și noi, ca instituții. Aici, când transmitem informații, trebuie să găsim și o modalitate potrivită de a le comunica. Nu contează doar limba în care o facem, ci și să ne raportăm cumva la background-ul pe care îl au, la tradițiile, obiceiurile și legislația cunoscută de ei din țara de origine, astfel încât să înțeleagă clar ce le cerem. Referitor la consumul de alcool, am constatat și noi că, într-adevăr, foarte ușor se acomodează cu obiceiurile românești – cu o țuică înainte de masă și alte lucruri de genul acesta care nu făceau parte din tradițiile lor. Românul ospitalier, cum îl știm dintotdeauna, le-a arătat calea. După aceea, la un moment dat, s-ar putea să nu ne mai convină. Dar revin: e vorba despre o maturizare pe care o câștigăm treptat”, a mai spus Labeș.

Tot mai mulți străini vor să se stabilească la Constanța

„În momentul de față, ca să ne înțelegem, noi facem eforturi să aducem cetățeni străini. Diferite firme depun eforturi să aducă străini aici. De multe ori, acești cetățeni nu cunosc cadrul legislativ și ajung, uneori, să intre într-o zonă de ilegalitate. Numărul străinilor depistați de noi în situații ilegale scade periodic. Acesta este un lucru bun, înseamnă că au început să înțeleagă ce trebuie să facă.

Constatăm, în ultima perioadă, că sunt mulți care stau perioade mai lungi pe teritoriul României și, mai mult decât atât, solicită să își stabilească domiciliul aici. Vorbim despre o perioadă de cinci ani, în care trebuie să ai drept de ședere continuu și legal. Legal înseamnă să deții permise de ședere valabile tot timpul, iar continuu înseamnă să nu fi părăsit teritoriul României mai mult de zece luni cumulat, în cei cinci ani. Constatăm că străinii au început să solicite stabilirea domiciliului permanent în România. Asta înseamnă că nu își mai doresc doar o ședere temporară: „Am venit, am lucrat, mi-am luat banii, m-am întors în țara de origine”.

Pentru că, din experiența noastră, și noi, românii, când mergeam să lucrăm în țările vestice, la început făceam la fel: ne duceam, munceam acolo, trimiteam bani în țară, ne făceam o casă, iar apoi ajungeam să rămânem definitiv în țările respective. Cam același parcurs îl vedem și la ei: încep să-și stabilească domiciliul în România, încep să-și aducă familiile, pentru că au dreptul la reîntregirea familiei. Va trebui să fim pregătiți din toate punctele de vedere pentru această situație, iar prioritară va fi integrarea lor în comunitatea noastră. Sunt unii care creează probleme, iar alții care își văd de treaba lor. Noi le transmitem un singur mesaj: Respectați-ne și vă vom respecta”, a concluzionat Mircea Labeș.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.