Incitati de hoti sa strigam "hotii!"

Dacă nu ar fi fost criză, n-ar fi intrat vria în guvern, iar opoziţia n-ar mai fi prezentat cu atâta succes şi elan manglele pedeliştilor. Nu de alta, dar au furat şi pesediştii, au furat şi liberalii, şi parcă nu se cădea ca PDL-ul să întrerupă acest frumos curs al istoriei postedembriste. Mă uit la câte unii care apar în emisiuni să înfiereze hoţia PDL şi zâmbesc cu îngăduinţă aproape: "hai, dă-te-n colo, de tine ai uitat?". E atitudinea pe care ne-o permitem atunci când ajungem la concluzia că nimic nu mai poate fi schimbat, că decât să te agiţi inutil, mai bine te laşi cuprins de lehamite. Ce să schimbi, cu cine să schimbi? Economia îşi dă duhul, se plâng guvernanţii. Îşi dă duhul când trebuie să plătească salariile şi pensiile unora, dar nu e criză când se întocmesc statele de plată în instituţii, la fel cum nu e criză când se încheie contracte între diverşi cu statul român. Problema este acum nu că ăştia de sunt acum la guvernare fac aceste rele - plăţi, contracte umflate - ci că acum nu prea îşi mai permite bugetul. Dar cum să se "taie" brusc totul, cum să execute guvernanţii clientela? Ar însemna să aibă parte de boicotul clientelei, lucru poate mai grav, în viziunea lor, decât pensionarii care protestează pe străzi. Cât despre bugetari, cei ameninţaţi cu reduceri salariale - şi nu mă refer la salariile mici -, mă uit cu uimire cum ies în stradă alături de nişte lideri care sunt la fel de hoţi ca şi politicienii pe care îi huiduiesc. Sunt lideri de sindicat care nu au scrupule, care se agită fiindcă aşa le zice opoziţia, în timp ce ei sunt bine-mersi şi nu au nici o durere salarială în suflet. Nu i-ar durea nici dacă ar avea cu 50% mai mic salariul, nu-i interesează nici de amărâţii care sunt îndreptăţiţi să protesteze. Ies însă în stradă la comandă politică şi asta e enervant. E nesimţire din partea lor, dar dacă cei oropsiţi de guvern nu au alte capete care să îi mobilizeze, înseamnă că asta merită poporul: să fie mânat ba de nişte hoţi, ba de alţii.