„Încrengătura” mafiotă din jurul afacerii Murfatlar: Ivănescu şi Bucura au fost încătuşaţi!

Acte de urmărire penală şi faţă de alte 40 de personae

George Ivănescu (Sursa foto: cotidianul.ro)

Acţionarii de la Crama Murfatlar, în vizorul DNA! Aceştia au fost reţinuţi şi propuşi spre arestare. Printre cei încătuşaţi se află şi Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cârciumaru, toţi asociaţi la societăţile comerciale de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice implicate în activitatea infracţională din jurul Murfatlar, care şi-au împărţit funcţiile de management, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, ca autori şi/sau complici. Ceilalţi trei - Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioana Toma, au fost plasaţi în arest la domiciliu. De menţionat este şi faptul că s-a tot vehiculat că ar exista o relaţie între Ivănescu şi Adriana Săftoiu, deputat şi lider PNL.

Cunoscuta afacere Murfatlar nu a fost lipsită de controale sau de zvonuri ce planau în jurul ei cu privire la o caracatiţă evazionistă. Cei care au pus bazele afacerii sunt George Ivănescu, In Şerban, Emanuel Corneliu Dobronăuţeanu şi Cătălin Bucura, fiind vorba despre mai multe companii înregistrate în ţară, un aşa-zis lanţ. Şi controale au tot fost din partea ANAF cel puţin, mai ales de când Murfatlar a intrat în insolvenţă. Însă, totul a culminat cu percheziţii de amploare din partea DNA.

Pe lângă Cătălin Bucura, George Ivănescu, Gheorghe Zlotea şi Constantin Cârciumaru, încătuşat au fost şi Gheorghe Cosmin Popescu, administratorul special al uneia dintre societăţile comerciale implicate, după intrarea acesteia în insolvenţă, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de evaziune fiscală în formă continuată, Cătălin Florian Vasilescu, administrator a două societăţi comerciale, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, Sorin Vasile Săvoiu, director general al unei societăţi cu activitate de cultivare a strugurilor, în prezent lichidată, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiuni de complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, Cristian George Lascu, la data faptelor director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Tănase Irina, la data faptelor şef al Direcţiei de Autorizări din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Toma Ioana, la data faptelor director general al Direcţiei generale juridice din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ultimii trei menţionaţi fiind funcţionari publici în sarcina cărora s-au reţinut infracţiuni de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Mai mulţi funcţionari publici au închis ochii la toată activitatea!

În ordonanţa procurorilor se arată că, în perioada 2010 - 2014, patru societăţi cu activitate de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice, deţinute sau controlate de George Ivănescu, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea şi de alte persoane, au produs un prejudiciu total de 597.218.168,76 lei (aproximativ 132 milioane de euro) bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale. Activitatea infracţională s-a desfăşurat în condiţiile în care funcţionarii publici din cadrul autorităţilor fiscale şi vamale competente fie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi prin atribuţiile de serviciu, fie au îndeplinit asemenea acte în mod defectuos.

Cauzele producerii acestui prejudiciu, identificate în cauză, sunt autorizarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a trei antrepozite fiscale de producţie alcool şi băuturi alcoolice deţinute de societăţi, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată, a accizelor şi a altor obligaţii fiscale prin înregistrarea unor operaţiuni fictive, care au mărit taxa deductibilă, îngăduinţa funcţionarilor publici care nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi şi nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru a opri activitatea antrepozitelor, deşi societăţile au înregistrat lună de lună obligaţii fiscale restante, iar cuantumul acestora a crescut constant.

Astfel, în cazul a trei antrepozite fiscale de producţie, Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice a încălcat legea în procedura de autorizare, prin adoptarea unor soluţii de admitere a cererilor în alte condiţii decât cele legale. După autorizarea societăţilor ca antrepozite fiscale, funcţionarii publici cu atribuţii de serviciu în materie nu au îndeplinit actele la care erau obligaţi în virtutea acestora şi astfel, timp de doi ani, autorizaţiile nu au fost suspendate, deşi lună de lună societăţile comerciale în cauză au acumulat obligaţii fiscale restante, inclusiv accize şi TVA.

Au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă

Societățile comerciale vizate în prezenta cauză s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă. În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante. Trei dintre societățile comerciale vizate de anchetă au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre societățile cu activitate de producere și comercializare băuturi alcoolice a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro), plus TVA de 388.959.854 lei (aproximativ 86 milioane de euro). Menționăm că suma de 1.858.666.060,62 lei (aproximativ 400 de milioane de euro - totalul care rezultă din facturile emise de furnizorii artificiali ai societății respective) este atât de mare, încât ar putea fi comparată cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 ori cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011.

Deși la momentul intrării în insolvență (aprilie 2012), societatea respectivă nu înregistra, aparent, obligații restante către bugetul general consolidat, la data de 31.08.2014, conform unei adrese a finanțelor publice locale, respectiva societate figura cu obligații totale de plată la bugetul general consolidat, acumulate după deschiderea procedurii de insolvență, de 162.825.923 lei (aproximativ 36 milioane de euro). În aceeași perioadă, o altă societate din cele vizate de anchetă a înregistrat în contabilitate facturi emise de furnizorii artificiali pentru o sumă totală de 1.702.851.601 lei (aproximativ 370 milioane de euro), din care 288.939.019 lei (aproximativ 65 milioane de euro) TVA.

Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat. La momentul deschiderii procedurii insolvenței, în luna martie 2012, nici această societate nu avea în mod aparent datorii către bugetul general consolidat. Potrivit declarațiilor depuse de societate. Inspecțiile fiscale efectuate ulterior deschiderii procedurii insolvenței au arătat că societatea avea obligații fiscale provenite în principal din modul de calcul a taxei pe valoarea adăugată. La data de 07.10.2014, datoriile însumau 90.180.097 lei.

Apoi au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare

Toate cele trei societăți comerciale au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante. Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală. Inculpații Ivănescu George, Bucura Cătălin, Zlotea Gheorghe, Cîrciumaru Constantin, Popescu Gheorghe Cosmin, Vasilescu Cătălin Florian, Săvoiu Sorin Vasile, Lascu Cristian George și Tănase Irina au fost prezentați la data de 18 octombrie 2016, la Curtea de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, iar inculpata Toma Ioana cu propunere de arest la domiciliu. În același dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte 40 de persoane.

În cauză, procurorii anticorupție au beneficiat de sprijinul Direcției Generale Antifraudă Fiscală. De precizat este că s-au constituit două dosare, iar în unul din ele magistrații au dat soluția în jur de ora 16.00, decizând ca 5 persoane să fie arestate preventiv pentru 30 de zile. Este vorba despre: Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Cătălin Vasilescu, Gheorghe Popescu și Sorin Vasile Săvoiu. Ulterior, cu mandat de arestare pentru 30 de zile s-au ales George Ivănescu şi Constantin Cârciumaru, ceilalţi trei, adică Cristian George Lascu, Irina Tănase şi Ioana Toma, fiind plasaţi în arest la domiciliu.

Liliana CHIRU