REPLICA ONLINE CONSTANTA

7.3° Constanța Mar., 10 Nov. 2026
Anul XX Nr. 7639
7.3° Constanța Marți, 10 Noiembrie 2026 Anul XX Nr. 7639
 

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea să pună presiune pe Justiție: „Dacă nu vă supuneți, vă tai și salariile.“ Video

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea să pună presiune pe Justiție: „Dacă nu vă supuneți, vă tai și salariile.“ Video

Robert NENCIU 3 septembrie 2025 | 00:00 2537

Asumarea răspunderii pe nu mai puțin de cinci legi în aceeași zi nu a trecut neobservată. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța că tot ceea ce întâmplă în România în ultimele 2 două luni sunt semnele instaurării unei dictaturi. Ingrid Mocanu mai spune că legea fundamentală nu mai este de mult pentru cei de la putere o sperietoare având în vedere că atât Curtea Constituțională cât și Parlamentul au devenit, practic, niște anexe ale Guvernului. Ingrid Mocanu a mai spus că în ultimele luni a fost derulată o campanie continuă de ură împotriva magistraților, o campanie nejustificată, având în vedere că tăierea acelor pensii de serviciu nu înseamnă un venit real la bugetul de stat. De asemenea, Ingrid Mocanu a mai vorbit și despre încercarea de deturnare a atenției de la problemele reale când au fost pomenite în spațiul public numele celor care ar urma să fie propuși la șefiile SRI și SIE. Potrivit avocatului Ingrid Mocanu noile modificări privind vârsta de pensionare și reducerea pensiilor de serviciu în cazul magistrați vor afecta serios actul de justiție.

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea sa puna presiune pe Justitie: „Daca nu va supuneti, va tai si salariile.“ VideoRobert Nenciu, Ingrid Mocanu

România este tot mai aproape de o nouă dictatură

„Să știți că aceste asumări repetate sunt semne ale unei democrații bolnave. Mai exact, ele sunt semne ale instaurării unei dictaturi, pentru că știm foarte bine că puterile în stat au atribuții clar definite.

Puterea judecătorească judecă, puterea legislativă legiferează, puterea executivă trebuie să aplice legile adoptate de Parlament. Acum însă, după cum observați, executivul își asumă în mod repetat rolul de a legifera. Și nu doar că inițiază proiecte de lege – ceea ce ar fi normal, urmând să fie supuse dezbaterii și votului în Parlament –, ci își asumă direct răspunderea.

Potrivit Constituției, asumarea răspunderii se face pe o singură lege. Nu pe șapte, nu pe cinci, nu pe trei, nu pe două. Evident că ceea ce s-a întâmplat este neconstituțional. Din păcate însă, nu ne mai așteptăm ca această încălcare a legii fundamentale să fie sancționată de Curtea Constituțională. Aceasta, din păcate pentru noi, a devenit principala cauză a derapajelor de la democrație, abandonându-și rolul de gardian al Constituției și transformându-se într-o anexă a executivului. Legislativul este complet marginalizat, nu este consultat cu privire la nimic, iar opoziția este aproape interzisă.

Am văzut chiar recent o știre despre un deputat – domnul Muraru, fratele ambasadorului României în Statele Unite – care vrea să interzică partidele de opoziție, sub pretextul că nu ar trebui finanțate cele care „incită la ură”. Problema este că nimeni nu definește clar ce înseamnă „incitare la ură”, „discurs legionar”, „discurs fascist” ș.a.m.d. Pe baza acestor sintagme vagi și imprecise, se dorește eliminarea opoziției și a oricărei persoane – fie partid politic, fie persoană fizică – care ar putea câștiga prin alegeri libere și corecte.

Aceeași tendință de afectare a democrației se observă și în cazul anulării unor alegeri, urmată de interzicerea unor candidați. Tot aici se înscrie și practica asumării repetate a răspunderii, care arată lipsa de caracter democratic a statului român. România a fost deja catalogată într-un indice internațional ca „regim hibrid” – adică un regim care nu mai este pe deplin democratic, ci are elemente dictatoriale”, a declarat avocatul Ingrid Mocanu.

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea sa puna presiune pe Justitie: „Daca nu va supuneti, va tai si salariile.“ VideoIngrid Mocanu

Av. Ingrid Mocanu: Este o tentativă clară de subordonare a justiției

„De pildă, prima lege asupra căreia Guvernul și-a asumat răspunderea a vizat vârsta de pensionare a magistraților și așa-numitele «pensii speciale». Din punctul meu de vedere, această lege este neconstituțională, fără niciun dubiu. Există jurisprudență constantă a Curții Constituționale care stabilește că un asemenea demers nu poate fi făcut.

În plus, cerința din PNRR privind revizuirea sistemului pensiilor de serviciu a fost deja îndeplinită, iar Comisia Europeană a fost de acord cu soluția adoptată în 2023. Ceea ce se întâmplă acum nu reprezintă altceva decât o subminare a independenței justiției. Fără justiție, nu se poate instaura dictatura, motiv pentru care judecătorii și procurorii sunt transformați de executiv în simpli funcționari supuși.

În realitate, pensiile de serviciu ale magistraților nu sunt «speciale». Cele speciale sunt, de exemplu, ale parlamentarilor sau ale judecătorilor Curții Constituționale. Situația lor este absurdă: în momentul numirii, primesc o așa-zisă «pensie» – de fapt un bonus – pe care o cumulează cu salariul. Așa apar veniturile fabuloase.

De ce sunt vizați doar magistrații? Pentru că actualul guvern vrea să pună presiune pe justiție, transmițând mesajul: «Eu sunt șeful, dacă nu vă supuneți, vă tai și salariile.» Cei care au participat la discuții au relatat că așa li s-a spus de către premier. Este o tentativă clară de subordonare a justiției.

În plus, măsura nu va aduce economii semnificative. Pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 7% din totalul pensiilor de serviciu. Problema reală este modul în care s-a construit sistemul: magistrații intră în profesie foarte devreme – imediat după facultate și un an de INM, ajung să judece oameni la 23-24 de ani. Nicăieri în lume nu există judecători atât de tineri. În alte state, pragul minim este în jur de 35 de ani.

Să pronunți sentințe definitive la 22-24 de ani și să fii judecător la o vârstă atât de fragedă este, în sine, nefiresc. În alte țări, regulile sunt clare: după 25 de ani de profesie de magistrat te poți pensiona, iar după 35 de ani aproape că pensionarea devine obligatorie, pentru că ești deja epuizat. Munca unui judecător sau a unui procuror este extrem de grea, dacă este făcută corect și cu respectarea legii”, a spus Ingrid Mocanu.

Video 1:

 

Presiuni publice și campanii de ură împotriva magistraților

„Strict juridic, nu se poate spune că se forțează acest lucru. Cei care au deja condițiile de pensionare îndeplinite nu intră sub incidența noii legi, ci rămân cu vechile reguli. Dar la nivel psihologic, lucrurile se schimbă: prin presiunile publice și prin campania de ură îndreptată împotriva lor, este foarte posibil ca mulți judecători și procurori să se pensioneze anticipat. Dezamăgiți de climatul public, de atacurile venite din zona politică și mediatică, nu vor mai dori să intre în sălile de judecată.

Am văzut chiar ieri un comunicat al CSM, tardiv ce-i drept, dar binevenit, prin care atrăgea atenția asupra manifestărilor de ură la adresa magistraților. Această diabolizare – bazată pe ideea că judecătorii «câștigă prea mult» – este alimentată politic și are efecte grave”, a afirmat Mocanu.

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea sa puna presiune pe Justitie: „Daca nu va supuneti, va tai si salariile.“ VideoRobert Nenciu, Ingrid Mocanu

Propunerile de la SRI și SIE, apă de ploaie și deturnare de la problemele reale

„A apărut și un zvon, nu știm cât de real, privind posibila numire la SRI a domnului avocat Zbârcea, de la o mare casă de avocatură. Atunci s-au inflamat anumiți «deontologi» din presă, care trăiesc din fonduri publice mascate în reclame. Ei au început să acuze faptul că ar fi luat sute de mii de euro din onorarii și s-au întrebat de ce ar accepta să devină șef al SRI pe un salariu de 5.000 de euro.

Dar observați ipocrizia: pentru un magistrat, 5.000 de euro este considerat enorm, dar pentru șeful SRI ar fi o sumă derizorie. Se fac comparații cu avocații de top, dar nu și cu medici sau profesori din mediul privat care câștigă peste 20.000 de euro pe lună. Ori magistrații ar trebui să fie cei mai buni juriști ai țării, exact așa cum avocații de elită sunt foarte bine plătiți.

Cât despre motivația unui avocat de succes de a prelua o funcție publică plătită mai prost – nu trebuie să excludem patriotismul sau dorința de a-și pune experiența în slujba statului. Nu toate funcțiile publice sunt sinecuri; uneori oamenii aleg să contribuie la binele comun, chiar și cu sacrificii financiare.

În ceea ce privește numirile vehiculate, se discutau trei propuneri – două pentru SRI și una pentru SIE. Cât de reale au fost primele două (inclusiv cea a domnului Zbârcea), rămâne de văzut. Cert este că experiența juridică îl califica, iar rolul directorului SRI nu este să asculte convorbiri, ci să gestioneze un sistem extrem de puternic, poate cel mai puternic din România. Pentru asta e nevoie de competență, profesionalism și o remunerație adecvată.

Rolul șefului civil este tocmai acesta: să prevină derapajele celor care au statut militar și care, altfel, ar putea acumula din ce în ce mai multă putere. Știm bine că puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut. De aceea, este esențial ca în fruntea acestor servicii să existe o persoană independentă, profesionistă, care cunoaște legea și care își dorește să mențină instituțiile în matca lor constituțională și legală, fără implicări politice sau jocuri de culise.

De exemplu, pe domnul Predoiu de la SIE îl apreciez mai mult decât pe cei care au încercat să influențeze politic votul prin dosare și interceptări. El și-a asumat deschis o candidatură politică – chiar dacă nu a convins electoratul, măcar a intrat în joc pe față, nu pe ascuns. Dacă simți nevoia să faci politică după ce ai lucrat într-un serviciu de informații, atunci o faci la vedere, nu manipulând din umbră informațiile obținute în perioada în care ai fost în funcție”, a mai spus Ingrid Mocanu.

Video 2:

 

Av. Ingrid Mocanu: Nu cumva ne apropiem de perioada „Conducătorului iubit”, când se legifera prin decrete prezidențiale?

„În următoarele săptămâni, premierul Bolojan a anunțat că va veni din nou în Parlament pentru a-și asuma răspunderea, de data aceasta pe tema administrației publice locale. Termenul fixat este 15 septembrie. Ulterior, la început de octombrie, este așteptat un nou pachet legislativ. Întrebarea este: unde vom ajunge până la sfârșitul anului? Nu cumva ne apropiem de perioada „Conducătorului iubit”, când se legifera prin decrete prezidențiale? Diferențele nu mai sunt mari: se scriu legi în birouri, fără consultare, și se taie peste tot fără să mai existe resurse de „dat”.

Situația economică este gravă. Ni se spune că trebuie să ajutăm Ucraina și Republica Moldova, dar românii nu primesc nimic. Fostul premier Ciolacu recunoștea că România a direcționat 3,5% din PIB către Ucraina într-un singur an, iar acum suma este probabil și mai mare. În același timp, avem deficit uriaș, nu mai sunt bani pentru pensii și salarii, iar populația este supusă la tăieri și taxe suplimentare. Între timp, cetățenii din Republica Moldova beneficiază de energie ieftină de patru ori mai mică decât plătesc românii, grație ajutorului venit „moca” din partea României.

Politicienii români, care ar trebui să răspundă în fața cetățenilor, ignoră votul acestora. Dacă rezultatul nu le convine, mai întâi manipulează opinia publică – „dacă ești contra măsurilor lui Bolojan, înseamnă că ești cu rușii” – iar dacă nici așa nu obțin ce vor, anulează pur și simplu alegerile. Pentru ei contează ce dictează partenerii externi, nu voința românilor”, a afirmat Ingrid Mocanu.

Cât mai rezistă Guvernul Bolojan?

„Exemplul recent cu impozitul de 1% pe cifra de afaceri a multinaționalelor este grăitor. Sub presiunea unor ambasade și interese externe, măsura a fost eliminată, doar pentru a fi reintrodusă ulterior, deși oricum va deveni obligatorie la nivel european din anul viitor sau cel mult peste doi ani. Este o dovadă a incoerenței și a servilismului. Multinaționalele nu plătesc aici, ci în țările de origine, iar România pierde constant resurse.

Toamna și iarna care urmează vor fi foarte grele. Întrebarea este dacă guvernul Bolojan va rezista până la Crăciun. Personal, sper să nu. De fapt, cred că ar fi fost mai bine să nu avem deloc un guvern Bolojan. Societatea s-ar fi autogestionat mai eficient decât cu acești indivizi care iau bani de la români și îi trimit în alte țări.

Asta nu reprezintă doar o simplă neregulă, ci chiar o infracțiune. Ei subminează economia națională, adică săvârșesc trădare prin subminarea economiei naționale. Dacă cineva s-ar ocupa serios să vadă ce s-a întâmplat acolo – unde sunt sistemele Patriot, unde sunt banii pe care i-am dat pentru ele și nu au mai ajuns – cu siguranță s-ar găsi foarte multe dosare ce ar trebui instrumentate corect pentru acest tip de fapte.

Nu este normal ca România, o țară cu resurse, să plătească cel mai mult pentru utilități. Nu este normal ca România, cu un pământ atât de fertil, să aibă o agricultură la pământ. Cineva ar trebui să investigheze motivele pentru care am ajuns aici, de ce România este acum ultima în Europa din toate punctele de vedere”, a mai spus Mocanu.

Ingrid Mocanu: Bolojan vrea sa puna presiune pe Justitie: „Daca nu va supuneti, va tai si salariile.“ VideoRobert Nenciu, Ingrid Mocanu 

Noile reglementări pe zona de justiție vor afecta foarte mult actul de justiție

„Cât de mult va fi afectat actul de justiție? Pe de o parte, prin noua reglementare legislativă asumată de guvern în Parlament. Pe de altă parte, prin protestul magistraților care au suspendat soluționarea cauzelor. Evident, justiția va fi foarte afectată.

La noi justiția oricum se mișcă foarte încet. Acum, prin blocarea tuturor dosarelor care nu sunt urgente și nu implică măsuri preventive, situația va deveni și mai dificilă. Oamenii dau foarte mult în judecată statul român pentru că autoritățile nu își fac treaba. Dacă administrația și-ar face datoria, nu ar exista atâtea litigii. Dar judecătorii sunt deja sufocați de dosare.

Faptul că acum s-au blocat cauzele înseamnă că dosarele se vor acumula și mai mult, iar un judecător va ajunge, probabil, să pronunțe 50 de soluții într-o singură ședință. Vă puteți imagina cum va citi și motiva el acele dosare? Evident că va scădea și calitatea actului de justiție.

Unii judecători se străduiesc și sunt foarte buni, dar alții sunt foarte slabi și ar trebui înlăturați din magistratură. Totuși, aceste măsuri ce duc la blocarea litigiilor sunt grave. Judecătorii și procurorii trebuie să își apere drepturile și acum este momentul să protesteze, nu atunci când, la OUG 13, ieșeau cu pancarte pe treptele instanțelor. Atunci protestau împotriva modificărilor codurilor penale, dar, în realitate, rolul lor nu este să facă politică, ci să aplice legea.

Video 3:

 

Din păcate, și judecătorii, și procurorii au derapat la un moment dat – știm bine influența grupării useriste din magistratură. Astăzi, toate categoriile profesionale, indiferent de orientarea politică, sunt afectate. De aceea, această măsură împotriva magistraților este, paradoxal, aplaudată de marea masă a populației.

Pentru că cei anti-USR i-au criticat când au protestat „la ordin”, iar ceilalți sunt nemulțumiți acum pentru că le-au fost anulate alegerile. Oamenii au mers la instanțe și au spus: „Sunteți puterea judecătorească, nu puteți lăsa țara fără democrație. Anularea și interdicția unui candidat afectează democrația.” Le-am spus atunci: „Vă va veni rândul, pentru că într-o dictatură nu se mai ține cont de reguli și de Constituție.” Și, într-adevăr, mult mai repede decât mă așteptam, au apărut aceste atingeri aduse drepturilor magistraților.

Din păcate, pentru noi va fi foarte greu cu această majoritate toxică. Nu mai există ideologie de partid, doar niște inițiale și niște oameni adunați care răspund la ordine din afară și impun poveri uriașe tuturor categoriilor profesionale. Nu este vorba doar de magistrați – toți au fost afectați: și jurnaliștii, și avocații, și alte profesii”, a concluzionat avocatul Ingrid Mocanu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.

 

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Ti-a placut articolul?