Ingrid Mocanu: Raportul UE pe Justiție este oglinda ONG-urilor și politicienilor care încearcă să submineze în mod grav independența justiției
Ingrid Mocanu: Raportul UE pe Justiție este oglinda ONG-urilor și politicienilor care încearcă să submineze în mod grav independența justiției
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestComisia Europeană a publicat raportul anual privind statul de drept în Europa. România are și ea unul dintre cele mai critice pasaje. Așa cum spun reprezentanții Executivul european, judecători ai Înaltei Curți au fost recuzați după ce intenționau să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene sau Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul vorbește și despre dosare de corupție închise prin prescripție, presiuni asupra magistraților și noi amenințări la adresa jurnaliștilor. Evident că acest raport a stârnit numeroase reacții pe plan național, mai ales din partea celor au pierdut cheile Justiției pe care și le doreau atât de mult. Au fost și reacții care au avut la bază o analiză în profunzime a sistemului la nivel național coroborat cu situația la nivel european. Avocatul Ingrid Mocanu a declarat pentru Replica de Constanța că acest raport este unul pur politic și reflectă gândirea globaliștilor.
Încă odată liderii Uniunii Europene forțează ingerința în afacerile interne ale statului român. Și nu pentru că le-ar păsa de România, ci pentru că au fost nevoiți să le mai ofere ceva muniție celor care și-ar fi dorit cu orice preț să controleze tot în România, inclusiv Justiția. Dacă până acum de la nivel European se intervenea fără menajamente pe diferite domenii, de această dată, liderii europeni au decis că este cazul să intervină în zona Justiției. Și cum ar fi putut face altfel decât prin inserarea în raportul anual privind statul de drept pentru toate cele 27 de state membre a unui capitol dedicat României.
Așa cum spun chiar cei care au întocmit acest raport, constatările din cele 24 de pagini s-au bazat pe zeci de surse și pe consultări directe cu magistrați, ONG-uri, jurnaliști și instituții ale statului. Raportul dedicat României descrie o justiție prinsă între reforme reale, dar incomplete, și semnale tot mai clare de presiune asupra independenței judecătorilor și a presei.
Cea mai neliniștitoare constatare din raport nu ține de statistici, ci de un fapt concret, cu nume de dosare atașate: Înalta Curte de Casație și Justiție a recuzat propriii judecători, de trei ori în ultimul an, pentru simplul motiv că aceștia intenționau să trimită întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene sau să ceară un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului.
Față de acest raport al Comisiei Europene, avocatul Ingrid Mocanu a declarat pentru Replica de Constanța că este unul pur politic și reflectă opinia reprezentanților UE, care în prezent are orientare globalistă.
"Raportul UE este unul pur politic și reflectă opinia reprezentanților UE, care în prezent are orientare globalistă. Acest raport este oglinda ONG-urilor, presei și politicienilor care susțin globalismul și încearcă să submineze în mod grav independența justiției.
Maniera în care este redactat, opiniile exprimate, criticile la adresa puterii judecătorești și CSM sunt opera acestor grupuri finanțate de diferite structuri care controlează puterea politică în UE. Scopul acestui raport este acela de a așeza puterea judecătorească în subordinea celor ce dețin puterea politică în România, care sunt subordonați complet acelorași deținători de putere la nivel european.
În structurile de putere de la nivel UE se duce o luptă acerbă pentru controlul justiției, care ar putea afecta grav jocurile financiare ale marilor magnați financiari care finanțează aceste grupări politice globaliste.
Astfel, există o temere la nivel european că o justiție independentă ar putea instrumenta dosare împotriva politicienilor care au atribuit contracte cu sume uriașe către statele europene care controlează deciziile la nivelul UE și către acoliți ai acestora.
Așadar, acțiunile CSM și ale justiției, care vizează activitatea interpușilor lor în România, au fost percepute de aceștia ca fiind îndreptate împotriva lor, astfel că folosesc toate instrumentele juridice pe care le au la dispoziție în scopul instituirii controlului politic asupra procurorilor și judecătorilor români", a declarat Ingrid Mocanu.
Foarte interesant este faptul că Raportul Comiei Europene pe Justiție a venit cu doar o zi înainte de publicarea raportului — CJUE a clarificat, prin hotărârea Lin II, o parte din aceste chestiuni controversate de drept european. Vorbim evident despre un alt raport menit să ofere muniție celor din România supărați că le-au fost luate cheile justiției.
Și cine puteau fi contestatarii decât cei de la USR. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion și deputatul USR Alexandru Dimitriu au fost vocile acide cu atacuri directe la Justiția din România. Alexandru Dimitriu, deputat USR şi membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, a spus că Lia Savonea, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ar trebui să fie exclusă din magistratură. Totodată, deputatul USR cere Inspecţiei Judiciare să se autosesizeze, în contextul deciziei recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
”Lia Savonea trebuie exclusă din magistratură. Cer Inspecţiei Judiciare să se autosesizeze, pentru că acum are la dispoziţie un dosar complet care probează rea-credinţa şi grava neglijenţă! Nu e o figură de stil, ci o încadrare juridică. Iar probele nu le aduc eu — le-a adus ieri, cu caracter obligatoriu, Marea Cameră a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Am pus cap la cap întregul probatoriu: 12 capete de acuzare, fiecare cu trimitere exactă la paragrafele hotărârii Marii Camere”, a spus Alexandru Dimitriu.
"Când cea mai înaltă instanţă a României ajunge să fie corectată din nou de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, nu mai vorbim despre o simplă dispută juridică. Vorbim despre un eşec instituţional cu efecte directe asupra încrederii în Justiţie şi asupra capacităţii statului de a-i trage la răspundere pe cei care fraudează inclusiv fondurile europene. România nu poate pretinde că luptă împotriva marii corupţii şi a fraudelor cu bani europeni, în timp ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, promovează interpretări care favorizează impunitatea", a spus Stelian Ion.
Așadar, lupta pentru cheile Justiției nu s-a încheiat, așa cum mulți credeau, ci ea s-a adâncit și acum are suportul instituțiilor din afara țării care nu ar trebui sub niciun fel să intervină în afacerile interne ale statului român. Mai mult decât atât, avocatul Toni Neacșu vine să lămurească oarecum situația creată de raportul CJUE, afirmând că fiecare interpretează așa cum îi convine.
"A înnebunit toată presa . Bate câmpii de la un comunicat de presă de azi al CJUE, pe care evident nu îl înțelege sau îl citește fiecare după dorință.
Dimpotrivă, din acest comunicat rezultă că CJUE și-a îndreptat parțial o hotărâre aberantă și inaplicabilă dată anterior (LIN 1), confirmând că în majoritatea cazurilor și dosarelor penale trebuie aplicate regulile prescripției răspunderii penale așa cum le-a stabilit ICCJ. Deciziile ICCJ sunt obligatorii pentru că sunt reflectarea principiului constituțional al legii mai favorabile, pentru că standardul nostru de protecție al drepturilor omului e mai înalt în această privință decât legislația europeană. Deci, Constituția first, o spune explicit instanța europeană acum.
Singura ipoteză în care LIN1 ar putea fi aplicată, spune CJUE, e cea a infracțiunilor grave (pagube peste 50.000 euro) care aduc atingere intereselor UE și care încă se află pe rolul instanțelor sau pot fi atacate cu recurs în casație, in care prescripția s-a implinit întrucât în perioada 2018-2022 nu au existat cauze legale de întrerupere a prescripției. Adică numai pentru evaziunii fiscale cu TVA sau fraudă cu fonduri europene.
Cunoscând că Avocatul general propusese practic retragerea cu totul a LIN 1 pentru că era fundamental greșită și inaplicabilă și văzând că opinia i-a fost acceptată dar doar parțial, eu aș aștepta hotărârea în întregul ei", a declarat Toni Neacșu.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
7.4° Constanța 


















