Învăţământul abramburit colcăie de şpăgari

Învăţământul românesc este corupt până-n măduva oaselor. Fiecare zi aduce o nouă nenorocire. Copii nesupravegheaţi mor înecaţi în butoaie, sunt abuzaţi sexual de profesori, părinţi sau diverşi dezaxaţi. Sunt protagoniştii unor scene de violenţă în şcoli. Pe scurt, ne începem ziua cu noi şi noi scandaluri, nu pentru că aşa vrem noi, ci pentru că aşa ne-au obişnuit alţii, şi o încheiem cu show-uri televizate de prost gust. Cert este că împreună trăim într-o lume a scandalurilor, mai mult sau mai puţin regizate. Şi aici mă refer şi la Don Juan de Tulcea, un taximetrist violat, acuzat la rândul lui de viol, dar mulţumit că a avut parte de nopţi furtunoase cu fata unei foste iubite, poveste pe care, cu ajutorul vânătorilor de senzaţional, a împărtăşit-o cu tot poporul. Aşa, cu lux de amănunte. Deşi unii se hrănesc din scandaluri, am constatat că nici lor, dar nici nouă nu ne ţin de foame. Realitatea este clară. Învăţământul românesc este plin de şpăgari, calitatea lui fiind pusă din nou sub semnul întrebării, iar percheziţiile şi arestările sunt pe val. Noile abrambureli au afectat din temelii un sistem şi aşa sensibil, iar ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a primit o binemeritată palmă peste ţeastă! Doi profesori de la o universitate privată, aşa-zisa Bioterra, au fost puşi sub acuzare pentru divulgare de subiecte de licenţă, zeci de cadre didactice fiind cercetate pentru corupţie, suspectaţi că ar fi primit sume de ordinul miilor de euro de la numeroşi studenţi pentru acordarea unor note mai mari la licenţă, diplomele fiind eliberate pe bandă rulantă. Vor urma anchete, unii vor da cu subsemnatul, şi cam atât. Doar neinspiraţii ajung în spatele gratiilor, iar lătrăii pesedişti sar la gâtul "intelectualilor lui Băse". Deşi nu mă mai miră faptul că România a ajuns să fie condusă de plagiatori sau de către diverşi, care culmea deţin diplome de studii universitare, fără să fi trecut vreodată pe la cursuri, situaţia este una extrem de jenantă, dar unii încă se mai încăpăţânează să persiste în ea. Le place, se simt confortabil. Pentru unii, ceea ce acum a ieşit la iveală, nu este o noutate, pentru alţii - o adevărată tragedie, cert este că puroiul trebuia să plesnească de undeva. Şi a plesnit. Mizeria a ieşit la suprafaţă. Numai că instituţiile statului ar trebui curăţate de toate uscăturile, nu doar de câteva crengi neimportante.

Alexandra VASILE