Judecătorii din București nu se decid cu privire la contestația în anulare formulată de fostul președinte ANAF

Judecătorii din București nu se decid cu privire la contestația în anulare formulată de fostul președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (A.N.A.F.), în dosarul în care fusese condamnat definitiv pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență. Hotărârea va fi pronunțată într-un complet de divergență...a  decis joi, 7 mai, Curtea de Apel București. Menționăm că Sorin Blejnar a executat pedeapsa, dar acesta mai trebuie să plătească și prejudiciul.

Hotărârea judecătorească trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată și se dă în numele legii. Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor completului. Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură. Deci, în cazul în care majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de divergență.
Astfel, completul de divergenţă este un colectiv format dintr-un număr impar (trei) de judecători în vederea soluţionării litigiului, dacă cu prilejul deliberării nu s-a format o opinie unanimă în cadrul completului de judecată (format din doi judecători).

Reamintim că, după condamnarea definitivă, Sorin Blejnar a atacat sentința, apelând la căi extraordinare de anulare a acesteia, cum ar fi recursul în casație, contestația în anulare, contestația la executare, cererea de revocare ori cererea de revizuire. Fostul șef al Fiscului a fost eliberat condiționat din penitenciar în toamna anului 2021, după ce a executat 2 ani și jumătate din condamnarea primită în mai 2019. Atunci Curtea de Apel București l-a condamnat pe Sorin Blejnar la 5 ani de închisoare și la interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Potrivit procurorilor DNA, în 2011, în contextul iniţierii unor proceduri de achiziţii publice la nivelul ANAF, Sorin Blejnar a acceptat din partea omului de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă promisiunea de a-i oferi 20 la sută din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate. În schimbul banilor, Blejnar i-a cerut lui Dan Stroe, pe atunci director de achiziţii şi investiţii publice în ANAF, să ia măsuri astfel încât firma Romsys, controlată de Berdilă, să primească acele contracte. În schimb, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Sorin Blejnar şi subalternul său ar fi primit 13.172.520 de lei, printr-o firmă ”fantomă” controlată de aceştia, cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive. Din această sumă, lui Blejnar i-ar fi revenit 12.513.894 de lei, respectiv aproximativ trei milioane de euro, au scris procurorii în actul de sesizare a instnaţei. Anchetatorii susţin că Sorin Blejnar ar fi folosit cinci firme de tip fantomă, ai căror asociaţi sunt cu precădere cetăţeni arabi, pentru a scoate din bancă cele aproximativ trei milioane de euro primite drept mită de la societatea în favoarea căreia a intervenit pentru câştigarea a două contracte cu ANAF. Fostul director de achiziţii şi investiţii publice din ANAF Dan Stroe le-a spus procurorilor DNA Ploieşti că a dus mita provenită din contractele încheiate de ANAF cu firma Romsys în biroul lui Blejnar. Banii i-ar fi fost duşi lui Blejnar în cutii de hârtie de copiator.