Judecătorul Coadă, despre abrogarea OUG: "Cum se va readuce starea de echilibru?"

Curtea de Apel Constanța

Curtea de Apel Constanța și-a exprimat poziția vizavi de abrogarea OUG nr.13/2017 și asupra posibilelor efecte pe care le-ar putea genera o eventuală respingere de către Parlament a OUG nr.14/2017. Astfel, reprezentanții Curții de Apel Constanța au precizat: "Ne întrebăm cum ar mai putea fi atinse toate aceste deziderate şi cum ar mai fi respectată chiar voinţa expresă a Guvernului de a readuce starea de echilibru la nivelul societăţii româneşti".

"Este real că prevederile cuprinse în teza a III-a a art.64 din Legea nr.24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, stipulează că, de la regula potrivit căreia, abrogarea unui act de abrogare nu poate repune în vigoare actul normativ iniţial, există şi excepţia oferită de prevederile din ordonanţele Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de către Parlament. (...) Or, plecând de la această situaţie premisă, în cuprinsul OUG nr.13/2017 există atât norme care au intrat în vigoare la data publicării ordonanţei în Monitorul Oficial al României, cum sunt cele de ordin procedural, cât şi norme pentru care ordonanţa de urgenţă a prevăzut un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare, termen care curge de la data publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României şi care, iată, după lupte seculare, au fost abrogate mai înainte de intrarea lor în vigoare, chiar de onorabila autoritate emitentă, prin OUG nr.14/2017", se arată în comunicatul de presă emis de către Curtea de Apel Constanța.

În continuare, magistrații de la malul mării au precizat că OUG nr.13/2017 a prevăzut şi un termen 10 zile de intrare în vigoare a normelor de drept substanţial, astfel că, în cazul respingerii actului de abrogare de către Parlament, nici nu s-ar putea stabili momentul de la care acestea ar mai putea intra în vigoare, termenul iniţial de 10 zile urmând să expire, iar aceste norme substanţiale fiind abrogate mai devreme de intrarea lor în vigoare, prin efectul voinţei emitentului. Plecând de la raţiunea instituţiei delegării legislative, nici nu se întrevede logica pentru care Guvernul ar mai avea nevoie de aprobarea Parlamentului, pentru a-şi abroga propriile dispoziţii de legiferare pe care le-a revocat mai înainte de intrarea lor în vigoare, acest acord urmând a se materializa într-o lege de aprobare numai în cazul dispoziţiilor legale, care şi-au produs efectul şi care se înscriu în activitatea propriu-zisă de legiferare.

"Astfel fiind, necesitatea adoptării unei legi de aprobare de către Parlament priveşte doar dispoziţiile cuprinse în art.II din OUG nr.14/2017, deoarece numai prin acestea Guvernul a înţeles să legifereze. Aşa fiind, abrogarea OUG nr.13/2017 prin art.I din OUG nr.14/2017 este şi rămâne definitivă, datorită propriului demers al autorităţii emitente, de a interveni până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor “buclucaşe”, în virtutea prevederilor exprese cuprinse în teza I din art.64 alin.1 din Legea nr.24/2000, potrivit cărora “Abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv”.

În plus, nici interpretarea logică a dispoziţiilor art.64 alin.1 din Legea nr.24/2000 nu permite concluzia că un Guvern care îşi abrogă propria ordonanţă de urgenţă mai înainte de intrarea ei în vigoare ar avea nevoie de o lege de aprobare a Parlamentului, în condiţiile în care unul din principiile care stă la baza fundamentării soluţiilor legislative este şi cel prevăzut de art.6 alin.2 din Legea nr.24/2000, potrivit cu care “Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare”. Or, în preambulul OUG nr.14/2007, se arată în clar că de la momentul publicării OUG nr.13/2017 în Monitorul Oficial al României şi până la data adoptării actului de abrogare au existat foarte multe reacţii, nu numai în ceea ce priveşte fondul actului normativ, dar şi în ceea ce priveşte modalitatea de adoptare a acestuia, atât din partea instituţiilor sistemului judiciar, cât şi din partea altor autorităţi ale statului şi cetăţenilor, astfel încât respingerea ordonanţei de abogare a OUG nr.13/2017 de către Parlament ar nesocoti chiar şi voinţa expresă a Guvernului, ca iniţiator al ordonanţei, de a-şi revoca propriul act normativ, precum şi dezideratele de ordin social care au generat situaţia de criză", se mai arată în comunicat.

"Ne întrebăm cum se va readuce starea de echilibru la nivelul societăţii româneşti"

În concluzie, magistrații de la malul mării au spus: "În lumina celor arătate mai sus, ne întrebăm cum ar mai putea fi atinse toate aceste deziderate şi cum ar mai fi respectată chiar voinţa expresă a Guvernului de a readuce starea de echilibru la nivelul societăţii româneşti, precum şi climatul de stabilitate specific statului de drept, în condiţiile în care vechile dispoziţii din OUG nr.13/2017, abrogate chiar mai înainte de intrarea lor în vigoare, ar fi reactivate prin respingerea OUG nr.14/2017 de către Parlament?

Răspunsul nu poate fi decât acela, că odată abrogată, OUG nr.13/2017, este şi rămâne în mod definitiv abrogată, o interpretară contrară spiritului actului de abogare nefăcând decât să readucă societatea românească în starea de tensiune de dinaintea actului de abrogare, lucru pe care, desigur, nici autorii ordonanţei “cu pricina”, pare că, declarativ, nu şi-l mai doresc.

De altfel, în măsura în care Ordonanţa nr.14/2017 ar fi respinsă prin lege de către Parlament, ar fi necesară şi efectuarea unui studiu de impact şi a unei note de fundamentare asupra domeniului social reglementat, precum şi definirea mai clară a tipului de politici publice pe care Guvernul României înţelege a le promova, aşa cum dispoziţiile art.6 alin.4 din Legea nr.24/2000 o impun în mod expres, datorită riscului de a se reveni la “repunerea în situaţia anterioară” şi la reinstalarea climatului de echilibru, specific dezordinii sociale, de după adoptarea ordonanţei discrete", este articolul semnat de judecătorul Ciprian Coadă, care a făcut și mențiunea: "Acest articol reprezintă şi un pamflet, care ar putea avea legătură cu realitatea".

Liliana CHIRU