Judecătorul Leonard Bourceanu, proaspăt pensionat de CSM, nu și-a încheiat socotelile cu Statul! I-a chemat la bară pe Nicușor Dan, Curtea Supremă și Casa de Pensii

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, pe 18 iunie a.c., înaintarea către Președintele României a propunerilor privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a mai multor judecători, printre care și Leonard Iustin Bourceanu, de la Tribunalul Constanța. Interesant este că, la numai 5 zile de la decizia CSM, magistratul a deschis acțiune în instanță, la Tribunalul București, chemând la bară atât CSM, cât și Casa de Pensii, dar și pe Nicușor Dan, președintele României. 

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. 9107/2026, Leonard Iustin Bourceanu, judecător la Tribunalul Constanța, a solicitat eliberarea din funcție, prin pensionare, începând cu data de 01.07.2026.

Cererea de eliberare din funcție a fost însoțită de Decizia nr. 476519 din data de 08.06.2026, emisă de Casa Județeană de Pensii Constanța, de acordare a pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit legii, „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurări sociale realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.”

decizia CSM

Judecătorului Bourceanu Leonard-Iustin se aplică dispozițiile derogatorii prezentate anterior, având o vechime de 25 de ani, 1 lună și 9 zile în funcțiile expres prevăzute de dispozițiile legale, din care 20 de ani, 1 lună și 9 zile în funcția de judecător și 5 ani în profesia de avocat, perioada maximă ce poate fi valorificată, precum și vârsta de 50 de ani, 10 luni și 15 zile, calculate la data întocmirii referatului direcției de resort, decizia de pensionare fiind emisă la data de 08.06.2026.  

Ca o paranteză, menționăm că printre cazurile notabile soluționate de acesta se numără și decizia definitivă din anul 2015 prin care fostul ministru Miron Mitrea a fost eliberat condiționat, sau unul din dosarele de corupție a fostului primar al orașului Năvodari, Nicolae Matei. 

decizia CSM

Revenind la subiect, având în vedere că  Bourceanu Leonard-Iustin îndeplinește condițiile prevăzute lege, Secția pentru judecători a propus Președintelui României, Nicușor Dan, eliberarea din funcție, de la 1 iulie, prin pensionare a judecătorului Constănțean, dar și a altor 12 magistrați din țară. Președintele încă nu a semnat decretele, urmând, cel mai probabil s-o facă zilele următoare. 

Ce nemulțumiri are judecătorul Bourceanu?!

Față de cele expuse, Secția pentru judecători a propus Președintelui României eliberarea din funcție, prin pensionare. Numai că, între timp, magistratul s-a răzgândit oare? Pe 23 iunie, la 5 zile de la decizia CSM, judecătorul a deschis o acțiune la Tribunalul București, Secția Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale cu obiectul acțiune în constatare. A chemat la bară, atât CSM, Curtea Supremă, Tribunalul Constanța, cât și Președintele României și Casa de Pensii Constanța. Dosarul nici măcar nu a primit un termen de judecată și nici nu se știe, deocamdată, care e miza. 

O acțiune în constatare în materia conflictelor de muncă și asigurări sociale este un demers juridic prin care se solicită instanței să constate existența sau inexistența unui drept (de exemplu încadrarea în grupe de muncă), fără a cere obligarea angajatorului la o plată directă. Conform legislației, aceasta este admisibilă doar dacă nu există posibilitatea unei acțiuni în realizare (plată). Cel mai probabil, acțiunea vizează  recunoașterea vechimii în muncă sau a încadrării activității în grupe speciale de muncă (Grupa I sau a II-a) pentru recalcularea pensiei.