La UMC face fiecare ce vrea?! 12 discipline au fost scoase din orar... pentru că așa a vrut o profesoară! Video

Situație fără precedent la Universitatea Maritimă Constanța! 12 discipline au fost scoase din orar pentru că... nu are cine să le predea. Până anul acesta, cursurile erau susținute de somități de la Facultatea de Politehnică București, însă din anul universitar 2025-2026 nu s-a mai dorit acest lucru, așa că disciplinele sunt blocate... nu se susțin cursuri, seminarii, lucrări în laborator și nu se știe când va fi rezolvată această problemă. Despre această situație am vorbit cu Răzvan Tamaș, prof. univ. dr. ing., din cadrul Universității Maritime Constanța - Facultatea de Electronică și Telecomunicații, în cadrul unui interviu acordat ziarului Replica.

De la începutul anului universitar, de la 1 octombrie, al Universitatea Maritimă Constanța, mai multe discipline au fost scoase din orar... pentru că nu are cine să le predea. Vorbim despre disciplinele: Dispozitive electronice, Prelucrarea digitală a semnalelor, ⁠Instrumentație electronică de măsură, ⁠Optoelectronică, ⁠Comunicații de date, ⁠Tehnici de acces multiplu, Sisteme de comunicații prin fibre optice, Antene inovante, ⁠Teoria și principiile detecției electromagnetice. Arhitecturi avansate de rețele de comunicații, Echipamente radio definite software și. ⁠Sisteme și echipamente de emisie-recepție

O singură persoană a reușit să provoace această situația fără precedent de la UMC, Mihaela Hnatiuc, conf., dr. ing., iar o rezolvare nu se întrevede în viitorul apropiat. Studenții sunt cei care au cel mai mult de suferit... aceștia și-au dat seama că orarul este mai „subțire” decât în mod normal, așa că au pus întrebări. N-au primit răspunsuri, pentru că nici măcar profesorii sau conducerea UMC nu știu când și cum se va rezolva problema. 

Răzvan Tamaș, prof. univ. dr. ing., din cadrul Universității Maritime Constanța-Facultatea de Electronică și Telecomunicații s-a aflat marți, 14 octombrie, în studioul Replica, unde a vorbit, pe larg, despre acest subiect. 

„În învățământul superior există posturi ocupate de titulari și posturi vacante. Fiecare post are un număr de discipline asociate, adică disciplinele predate de profesorul respectiv. În cazul posturilor vacante, acestea nu pot rămâne complet neacoperite din punctul de vedere al disciplinelor. Prin urmare, disciplinele aferente posturilor vacante sunt scoase în regim de plată cu ora, pentru a fi preluate fie de titulari din universitate, fie de specialiști din exterior, preferabil din același domeniu. Așa s-a procedat, de altfel, în fiecare an până acum. Trebuie să menționez că specializarea despre care discutăm astăzi, care face parte din domeniul Electronicii și Telecomunicațiilor, se numește Tehnologii și Sisteme de Telecomunicații. Este una dintre specializările înființate în ultimii 20 de ani în cadrul Universității Maritime din Constanța. Pe lângă programele tradiționale din domeniul maritim, aceasta aparține domeniului politehnic și, din acest motiv, a beneficiat permanent de sprijinul colegilor noștri de la Universitatea Politehnica din București — mai precis, de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației. Pentru o parte dintre discipline, am avut profesori de la Politehnica din București, nu neapărat titulari activi, uneori chiar pensionari, dar în orice caz oameni cu statut profesional și reputație solidă, specialiști recunoscuți în domeniu. Acest lucru l-am făcut pentru a menține nivelul actului educațional“, a declarat profesorul Răzvan Tamaș.

Universitatea Maritimă Constanța

De ce s-a ajuns la această situație?

Pentru a putea distribui disciplinele, fie către titulari, fie către specialiști din exterior, procesul urmează o procedură clară. La nivelul departamentului care gestionează programul de studii, se votează o propunere de alocare a disciplinelor în cadrul Consiliului Departamentului, a mai precizat profesorul. „Noi am fost, ca să spun așa, „mai catolici decât papa” și am organizat o ședință prealabilă, înainte de Consiliul Departamentului — o întâlnire cu toate cadrele didactice titulare, în care fiecare s-a putut exprima dacă este sau nu de acord cu propunerea de repartizare a disciplinelor. La departamentul nostru, în acest an, din cei șapte titulari, șase au votat pentru această propunere — care presupunea o parte dintre discipline alocate intern și o parte către colaboratori externi — și a existat o singură abținere. Mai departe, Consiliul Departamentului a votat în unanimitate pentru, motiv pentru care am înaintat propunerea către următorul for decizional colectiv, Consiliul Facultății. În cadrul acestuia, însă, a intervenit o situație neprevăzută: o colegă nemulțumită — nu am înțeles foarte clar de ce anume — și o să explic mai târziu, pentru că, în realitate, nu a formulat nicio solicitare concretă, a colportat în fața Consiliului Departamentului o serie de neadevăruri privind modul în care s-au distribuit aceste discipline. Ce înseamnă aceste neadevăruri? Ni se reproșa faptul că sunt în continuare alocate discipline către colaboratori externi din București și că acestea ar trebui, poate, distribuite în interior. În principiu, acest lucru este corect, cu o singură condiție: ca persoanele din interior — titularii — să aibă competențe dovedite în domeniul respectiv. Din păcate, nu este cazul. Așa cum la liceu nu putem cere unui profesor de muzică să predea desen, tot astfel, în învățământul superior, competențele trebuie să fie specifice domeniului. Aceste competențe se reflectă în publicații — fie științifice, fie suporturi de curs sau cărți — în domeniul respectiv sau într-unul apropiat, elaborate de persoana care dorește să predea acea disciplină. Prin urmare, afirmațiile respective au fost neadevărate din două motive: (1) pentru că procedura s-a respectat în totalitate — în interior nu existau doritori care să preia acele discipline; (2) pentru că, utilizând experiența profesorilor din București pe discipline foarte nișate, beneficiem de un act didactic de calitate superioară. În același timp, nu ne sustragem responsabilității de a forma tineri care, în viitor, să poată prelua aceste discipline.“

prof. univ. dr. ing. Răzvan Tamaș

Lista a fost respinsă pe 30 septembrie, pe 1 octombrie a început anul universitar

„Votul împotriva listei noastre privind activitățile la plata cu ora a condus la neaprobarea acesteia de către Senat. Trebuie să precizez că a fost un singur vot împotrivă, restul fiind favorabile. Acesta este și motivul pentru care noi, cei din Departamentul de Electronică și Telecomunicații, nu înțelegem de ce procedura a trebuit reluată de la început. Am făcut acest lucru, desigur, însă trebuie menționat că am discutat situația în Consiliul Departamentului pe 26 septembrie, știind că anul universitar începe la 1 octombrie. Consiliul Facultății s-a întrunit pe 29 septembrie, iar Senatul pe 30 septembrie. Prin urmare, neaprobarea listei pe 30 septembrie a făcut imposibilă aplicarea ei începând cu 1 octombrie. Astfel, lista disciplinelor la plata cu ora a rămas neaprobată, ceea ce a condus la absența din orar a acelor discipline —repartizate pe trei programe de studii. Dacă situația persistă, numărul acestora va crește. Trebuie subliniat că lipsesc din orar nu doar disciplinele propuse pentru colaboratori externi, ci și cele atribuite colaboratorilor interni în regim de plată cu ora, deoarece lista, în ansamblul ei, nu a fost aprobată.“

Tamaș: Decanatul ne-a propus ca soluție reluarea procedurii de aprobare

„Prin urmare, în prezent, la Departamentul de Electronică, la două săptămâni după începerea anului universitar, desfășurăm doar jumătate din activitatea didactică — mai exact, doar orele aferente normelor de bază. Votul final a fost dat de Senat, ultimul for decizional, care, în lipsa aprobării din partea Consiliului Facultății, nu a avut altă opțiune decât să confirme votul anterior. Astfel, ne aflăm în situația actuală. Situația a ajuns, desigur, în atenția rectoratului și, ulterior, a Ministerului. Pe 1 octombrie am înaintat o adresă scrisă către rectorat, care ne-a răspuns, de asemenea, în scris. Principiile enunțate în acel răspuns sunt corecte: trebuie să primeze criteriile privind calitatea actului educațional și să fie respectate metodologiile interne. Acestea prevăd că orele la plata cu ora trebuie alocate, cu prioritate, personalului din interior. Totuși, dacă respectivele cadre nu îndeplinesc criteriile sau, mai mult, dacă nu există dorința acestora de a prelua anumite discipline, nu putem forța pe nimeni să accepte o disciplină pe care nu o dorește. După această corespondență cu rectoratul, ne-am adresat decanatului, explicând din nou situația în scris. Decanatul ne-a propus ca soluție reluarea procedurii de aprobare, începând de la nivelul departamentului“, a mai completat profesorul. 

Tamaș: Nu am primit nicio opțiune din partea cadrelor didactice interne, ci doar din partea profesorilor colaboratori externi

Astfel, a fost întocmit un formular scris, în care s-au inserat toate disciplinele care, în anul universitar anterior, fuseseră predate în regim de plată cu ora de colaboratori externi. Au fost invitat profesorii din departament să opteze pentru aceste discipline, solicitându-le totodată să precizeze publicațiile elaborate în domeniul respectiv. „Până la termenul limită stabilit pentru colectarea formularelor, nu am primit nicio opțiune din partea cadrelor didactice interne, ci doar din partea profesorilor colaboratori externi. Drept urmare, am revenit în fața Consiliului Departamentului doar cu solicitările venite din exterior, întrucât din interior nu au existat. Acest lucru era deja cunoscut, deoarece în prima ședință cu cadrele titulare, majoritatea afirmaseră că distribuirea propusă era în regulă.  În ceea ce privește scopul colegei noastre, care a generat acest refuz, sincer, nu pot să-l înțeleg. E foarte greu de înțeles acest demers, pentru că, dacă doamna în cauză ne-ar fi solicitat să țină ore la o anumită disciplină, aș fi înțeles. Nici nu pot spune că ceea ce a făcut este, propriu-zis, o contestație, deoarece, de regulă, contestațiile se fac în nume propriu. În cazul de față, contestația nu a precizat dorința de a preda o anumită disciplină, ci s-a referit, mai degrabă, la ceilalți colegi din departament, care, de altfel, nu au formulat nicio obiecție“, a adăugat Răzvan Tamaș.

În ce măsură sunt afectați studenții? „Cu siguranță sunt afectați. Chiar înainte de a veni la dumneavoastră, am avut curs cu studenții din anul IV la această specializare, iar ei m-au întrebat ce se întâmplă cu orele lor. Noi încercăm să facem tot posibilul ca toate disciplinele prevăzute în planul de învățământ al anului IV să se desfășoare conform programului. Sunt convins că se va găsi o soluție, trebuie găsită urgent o rezolvare. În opinia mea, atâta timp cât cadrele didactice din interior nu doresc să efectueze activități la aceste discipline, iar colaboratorii externi își exprimă în continuare dorința de a le preda, problema este, de fapt, deja rezolvată. Mai departe, cred că singura soluție realistă este ca managementul universității să intervină ca mediator. Rectoratul are acest rol și tocmai asta așteptăm: o mediere care să explice Consiliului Facultății că toate principiile democratice au fost respectate și că aceasta este voința celor din departamentul care gestionează programul de studii. Nu există, așadar, motive întemeiate pentru a respinge propunerea doar în baza unor neadevăruri răspândite.“

Video 1:

Răzvan Tamaș predă și la Universitatea Rennes din Franța

Răzvan Tamaș  activează și la Universitatea din Rennes din Franța, așa că l-am întrebat cât de mult diferă programele de studii de la noi față de cele din Franța. Ce ne-a răspuns? „Nu diferă foarte mult — și asta dintr-un motiv simplu: Programele de studii din România, înainte de a putea funcționa, trebuie să primească avizul ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Unul dintre criteriile esențiale ale evaluării este compatibilitatea cu alte programe similare din străinătate. Ocupându-mă ani la rând de evaluarea periodică a acestui program de studii și consultând programele universităților din Franța — pe care le cunosc cel mai bine — am constatat că există o compatibilitate de aproximativ 70% între curricula noastră și cea franceză. Cu alte cuvinte, oferim un act educațional de calitate, aliniat standardelor europene. Există schimburi de experiență între studenții români și cei din Franța, prin programul Erasmus, un program european care facilitează schimbul de studenți și de cadre didactice. Anul trecut, doi studenți de la programul nostru de masterat au efectuat un stagiu de cercetare în Franța, la un laborator al Universității din Rennes, obținând rezultate excelente. În ceea ce privește schimbul de cadre didactice, acesta se desfășoară periodic: un profesor de la Universitatea din Rennes predă, în fiecare an, cursuri la specializarea noastră, iar eu, la rândul meu, merg anual la Rennes, unde susțin un curs. Aceste schimburi se realizează nu doar în domeniul educației, ci și al cercetării, contribuind la teze de doctorat în co-tutelă, adică lucrări coordonate atât din România, cât și din Franța, cu perioade de stagiu împărțite între cele două țări“, a completat profesorul. 

Proiecte de cercetare importante

Legat de proiectele de cercetare, Tamaș a precizat că „grupul nostru are, în acest moment, cinci proiecte de cercetare în derulare și doar șase titulari, practic avem aproape câte un proiect pe fiecare persoană. Ceea ce este de invidiat, nu doar pentru universitățile maritime, ci și pentru universitățile mari. Sunt proiecte care ne-au permis să realizăm un număr important de publicații, care au dus la colaborări internaționale extraordinare și care abordează subiecte de real interes și actualitate. Încep însă cu etapa anterioară, în care am realizat un sistem de monitorizare a parametrilor de mediu în Delta Dunării. Acesta ne-a permis nu doar să desfășurăm activități de cercetare și să dezvoltăm platforme care monitorizează factorii de mediu, ci și să ne dotăm cu laboratoare moderne de cercetare. Repet: este vorba despre proiecte de cercetare, nu de infrastructură, însă ele au generat infrastructură. De exemplu, avem o cameră anecoică — un laborator care permite caracterizarea sistemelor radiante — unică în România, realizată în 2021, în cadrul unui proiect de cercetare. Acest lucru ne-a făcut cunoscuți și ne-a permis să intrăm în alte consorții, prin care derulăm astăzi proiecte, de pildă, pentru Agenția Spațială Europeană. Este vorba despre un sistem care permite detectarea și localizarea resturilor provenite din dezmembrarea sateliților ieșiți din funcțiune, pentru a proteja sateliții aflați pe orbită. De asemenea, derulăm proiecte cu beneficiari din domeniul apărării, cum ar fi detectarea și localizarea dronelor — un subiect, cum spuneați foarte bine, de actualitate extremă — sau proiecte care vizează determinarea și anihilarea agresiunilor asupra sistemelor de navigație prin satelit. Vreau să vă spun că unul dintre proiectele noastre de suflet, aflat acum în derulare, va permite punerea pe orbită, la sfârșitul acestui an, a unui satelit. Satelitul este realizat în cadrul proiectului și va fi lansat pe orbită, iar stația de sol urmează să fie instalată la Universitatea Maritimă din Constanța.“

Video 2:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

UPDATE:

La câteva ore de la realizarea interviului, profesorul Răzvan Tamaș a primit un mesaj de la Decanat prin intermediul căruia era informat „că lista cadrelor didactice ce efectuează activitate în regim de Plata cu ora pentru anul universitar 2025-2026 a fost avizată în Consiliul Facultății, desfășurat azi, 14.10.2025 și a fost transmis către Senat. Prin urmare, vă rugăm să transmiteți către orar documentele pentru a începe lucrul.“

Așadar, la două săptămâni de la începerea anului universitar, timp în care nu s-au desfășurat cursurile la disciplinele de mai sus, s-a găsit și soluția: care nu putea fi alta decât continuarea colaborării cu factorii externi, în speță cu profesori de la Facultatea de Politehnică București... așa cum s-a întâmplat, de altfel, în ultimii ani.