Laura Stroe: Anul acesta, la Mamaia, vrem să aducem și o parte din Festivalul de la Sanremo! Video

Directorul Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“, Laura Stroe, a declarat în cadrul unui interviu exclusiv pentru Replica de Constanța că organizarea Festivalului de Muzică Ușoară „Mamaia“ a reprezentat o adevărată provocare. Aceasta a precizat că în spatele show-ului stă o echipă numeroasă și luni de muncă, dar mai ales susținerea financiară necondiționată a Consiliului Județean Constanța. Laura Stroe a mai subliniat că și-ar dori ca măcar o mică parte din atmosfera de la Sanremo — un festival celebru și cu o istorie similară celui de la Mamaia — să fie transpusă și la Constanța. În ceea ce privește celelalte activități culturale desfășurate de Centru, Laura Stroe a afirmat că acestea sunt extrem de diverse, iar feedback-ul publicului este unul constant pozitiv.

Robert Nenciu, Laura Stroe

Perspectiva asupra Culturii, în Constanța

Laura Stroe, directorul Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“ a spus pentru Replica de Constanța că în Constanța cultura a a existat dintotdeauna, dar că în ultimii ani oamenii s-au îndepărtat de actul cultural. Acesta spune că, prin acțiunile continue ale Centrului, constănțenii încep să revină și să aprecieze tot mai mult eforturile depuse.

„Încă din anii '60, toată lumea știe de fostul cinematograf Republica. Câte filme s-au văzut acolo! Cei născuți după anul 2000 probabil nu și-l mai amintesc, dar mulți constănțeni s-au ținut de mână pentru prima dată la Republica. Acolo au început multe povești și, cu siguranță, încă se mai întâmplă povești frumoase. Eu sunt un om optimist; de obicei spun că, dacă n-aș fi fost optimist, nu activam în acest domeniu – probabil eram contabil sau altceva. Sunt o persoană care caută mereu soluții și nu arăt niciodată cu degetul înainte de a veni cu o propunere concretă.

Cultura a existat dintotdeauna. Mai mult, dacă privim în istorie, aceasta a cunoscut momente de efervescență tocmai atunci când timpurile erau cele mai grele. Noi nu trăim neapărat timpuri «grele», ci timpuri provocatoare. Este o provocare pentru cultură nu doar în Constanța, ci în întreaga țară și chiar la nivel mondial. Nu trebuie să ne lăsăm doborâți de pesimism; avem cultură. Poate că oamenii s-au îndepărtat puțin de aceste valori, dar lipsa culturii se simte cel mai acut tocmai atunci când ea dispare.

Aud de zeci de ani aceeași întrebare: «Ce produce cultura? Ce câștigăm de pe urma ei?». Cultura nu e ca agricultura; nu plantezi ceva seara ca să culegi rezultatul dimineața. Însă vei simți din plin lipsa roadelor ei peste 5, 10 sau 20 de ani.

Video 1:

Eu cred cu tărie că ea produce ceva esențial, chiar dacă nu ne aplecăm suficient asupra acestui aspect: cultura produce gândire critică (lucru care ne lipsește în România), produce viziune și frumos. Când cultura funcționează, te bucuri de ea organic, fie că ești creator sau spectator. Este un fenomen complex, care depășește sfera literaturii, a poeziei sau a muzicii. Dar și când lipsește, absența ei te doare profund.

M-am confruntat mereu cu întrebarea: cum aduci oamenii, în general, și tineretul, în special, către informația care este adesea etichetată drept «plictisitoare»? Cum convingi pe cineva care nu este expert să vină la un muzeu, la o expoziție sau la o lansare de carte?

Soluția stă în modul în care prelucrăm informația «de manual». Trebuie să prezentăm istoria și cultura într-un format nou. „Împachetarea” și marketingul contează enorm. Cartea, de exemplu, este cel mai vechi gadget din lume. Dacă știi cum să o prezinți, ea rămâne relevantă. Dacă preferi să o citești pe telefon sau pe alte dispozitive, e în regulă – contează accesul la conținut.

Am organizat expoziții de artă în locuri neconvenționale care au atras un public numeros și foarte mulți tineri. Oamenii au fost captivați de moment, iar ulterior au fost curioși să cerceteze singuri. Da, tehnologia ne este la îndemână acum; e mai simplu să cauți pe Google decât în sertarele Bibliotecii Județene. Totuși, și cercetarea în arhivă are farmecul ei, pentru că acolo găsești acele cărți vechi, unice, care nu pot fi replicate în mediul digital“, a declarat Laura Stroe.

Laura Stroe

Rolul Centrului Cultural Județean „Teodor T. Burada“ în cultura din județul Constanța

Laura Stroe a mai spus că la nivelul Centrului se desfășoară o mulțime de activități culturale prin intermediul tuturor instituțiilor subordonate.

„Centrul nostru este unul complex, iar principala provocare a fost definirea identității sale ca Centru Cultural Județean «Teodor T. Burada». Această complexitate vine din structura sa diversificată, având în subordine unități de referință:

• Centrul Multifuncțional Educativ de Tineret «Jean Constantin»;
• Ansamblul Folcloric Profesionist «Izvoarele Dobrogei» (fostul Brâulețul), care este deja un brand consolidat;
• Un departament dedicat cercetării și promovării culturii tradiționale;
• O componentă de editare, prin intermediul revistei Datina.

Este o structură vastă și este dificil să îi conturezi o identitate unitară, deoarece acoperă multiple domenii și funcționează atât la nivelul municipiului, cât și în întreg județul. Practic, am putea spune că este «nava-amiral» a culturii constănțene.

Aici se întâmplă totul: de la lansări de carte și expoziții, până la proiecții de filme, fie ele de gală sau producții moderne, spectacole proprii și organizarea Festivalului Mamaia.

Video 2:

Pentru echipa noastră, nicio lansare de carte nu este mai puțin importantă decât un festival de anvergură. Acordăm aceeași atenție și rigoare organizatorică fiecărui eveniment în parte, indiferent de dimensiunea sa.

Feedback-ul cel mai valoros vine de la oamenii care participă la evenimentele noastre. Avem un răspuns extraordinar din partea copiilor din județ, chiar și din satele cele mai îndepărtate. Mergem direct în școli pentru a promova cultura tradițională, colaborând strâns cu profesorii și parohiile locale pentru educația culturală a celor mici.

Nu ne propunem să predăm matematică, ci să ducem lectura în școli – fie că este vorba de poezie sau literatură pentru copii. Prezentăm cărți și expoziții, iar copiii sunt extrem de receptivi. Ulterior, îi invităm la Constanța pentru a vizita sediul nostru sau «instituțiile surori» aflate tot sub egida Consiliului Județean:

• Muzeul de Istorie Națională și Arheologie;
• Muzeul de Artă;
• Muzeul de Artă Populară.

Suntem, în total, opt instituții de cultură, deci există o mulțime de lucruri de făcut cu și pentru copii“, a spus Laura Stroe.

Robert Nenciu, Laura Stroe

Renașterea Festivalului Mamaia: O provocare între istorie și gestiune

Laura Stroe a afirmat că cea mai mare provocare a fost organizarea Festivalului Național de Muzică Ușoara Mamaia în 2023. Ulterior, în fiecare an provocarea a fost din ce în ce mai mare pentru că dorința tuturor a fost ca acest festival să fie organizat în cele mai bune condiții.

„Am debutat în această aventură în 2023, pentru ca în 2024 să reluăm festivalul în formatul său consacrat de concurs. Ediția din 2024 a fost una imensă, incluzând atât secțiunea de muzică ușoară, cât și pe cea de muzică populară. A fost o provocare uriașă, chiar și pentru mintea mea de artist. Centrul Cultural Județean «Teodor T. Burada» este motorul din spatele organizării Festivalului Mamaia începând cu anul 2023. Pentru mine, provocarea a fost dublă. Veneam după 20 de ani petrecuți în sectorul ONG, unde ritmul și viziunea sunt complet diferite față de o instituție de stat. Adaptarea la rigoarea administrativă a fost primul hop, dar am avut norocul de a găsi o echipă de colegi extraordinari. Ne-am sincronizat rapid: eu am învățat mecanismele administrației, iar ei au acceptat un ritm de lucru mai alert.

Toată viața m-am considerat o idealistă; am terminat Istoria, iar ca absolvent în acest domeniu, mereu m-am întrebat ce urmă voi lăsa în spate. Apoi a apărut Festivalul Mamaia. Nu a venit treptat, ci m-a izbit pur și simplu.

Mamaia este istorie pură. A debutat în 1963. Îmi amintesc cum, în copilărie, alergam de afară când începea festivalul; era un eveniment trăit de toată țara ca un revelion. Când m-am trezit responsabilă de acest „gigant”, am avut nopți albe. Știam că în 2023 nimeni nu era pe deplin pregătit să reia un eveniment de o asemenea anvergură. Festivalul nu aparține doar stațiunii sau Constanței, este un bun național.

Dacă în 2023 totul era o nebuloasă, în 2024 am simțit că «m-am deșteptat». Am învins temerile și am înțeles că, dacă respecți procedurile legale cu strictețe, partea artistică va veni de la sine și va fi de calitate.

În 2024 și 2025 am reluat formatul complet: Interpretare și Creație. Mai mult, am decis să readucem în prim-plan folclorul. Deși specializarea mea este iconografia, nu folclorul, am realizat că am un „as în mânecă”: Ansamblul Brâulețul. Avem o orchestră fabuloasă și un corp de dansatori de elită. Ar fi fost păcat să nu folosim acest brand propriu. Astfel, «Mamaia Folclor» și «Brâulețul» au crescut organic împreună, oferind spectacole de câte 5-6 ore pe seară.

Ce va însemna anul 2026? O nouă provocare, desigur. Totul pornește de la buget, dar avem sprijinul Consiliului Județean Constanța, care a înțeles importanța investiției în educație și artă, fără să taie fondurile destinate culturii.

Un proiect de o asemenea dimensiune nu se poate face doar cu resurse interne. Am apelat la profesioniști care au scris istorie în televiziune și evenimente, precum Dan Manoliu sau Elize Stan. Sunt un om care nu se teme să spună „nu știu” și să ceară ajutorul experților.

Partea frumoasă este că, atunci când rostești numele «Mamaia», nimeni nu întreabă «ce câștig?», ci toată lumea pune umărul. Este o comoară națională. Chiar dacă publicul vede doar artiștii de pe scenă, în spate este o armată de oameni care muncesc cu discreție pentru ca acest simbol să strălucească din nou“, a precizat Laura Stroe.

Video 3:

De la Mamaia, la Sanremo, cu ajutorul și implicarea Ramonei Bădescu

Și pentru ca provocarea să fie continuă și la cote din ce în ce mai mari, în 2026, Centrul Cultural Județean „Teodor T. Burada“, prin directorul Laura Stroe și în urma unui parteneriat cu Ramona Bădescu, a ajuns la Sanremo, la Festivalul de Muzică.

„Mulți s-ar putea întreba: cum am ajuns eu la Sanremo? Doar nu știau cei de acolo de Laura Stroe sau de Centrul «Burada» din Constanța. Evident că nu. Mi-ar plăcea să cred că lumea știe despre noi, dar trebuie să ne cunoaștem limitele. Pentru a fi cunoscuți, trebuie să mergem noi spre ceilalți, nu să așteptăm să ne pice ceva din cer.

Ideea de a ajunge la Sanremo a pornit tot dintr-o perspectivă istorică. Până la urmă, Sanremo și Mamaia au pornit de la aceleași premise: reconstrucție socială, redresare economică după război și atragerea turiștilor. Sanremo a apărut în anii '50, iar Mamaia în '63, ambele având obiective similare: șlagărele, compoziția și efervescența culturală. În ultima vreme, Sanremo s-a modernizat remarcabil, nu doar logistic, ci și muzical. Cred că și Mamaia trebuie să se îndrepte în această direcție. Nu trebuie să copiem, dar este esențial să învățăm și să aplicăm metodele de succes ale altora.

Căutam omul potrivit pentru a face acest pas și mi-am dat seama că 2026 este Anul Culturii Românești în Italia. Cine ar fi putut fi un ambasador cultural mai bun decât Ramona Bădescu, care militează pentru imaginea românilor în Italia de peste 30 de ani?

Video 4:

Am sunat-o în noiembrie 2025. A fost surprinsă, dar ne-am întâlnit imediat. Eu sunt de părere că la o anumită vârstă nu mai trebuie să convingi pe nimeni de nimic; dacă rezonăm și avem aceleași valori, lucrurile merg de la sine. Ramona este un om extrem de serios și un artist pe măsură. După câteva zile de gândire, mi-a spus: «Da, hai să o facem!». Așa am început un schimb intens de contacte pentru ediția din februarie 2026.

Ajunsă acolo, am realizat că Sanremo nu este doar un eveniment pe scena Teatrului Ariston. Este un eveniment național care transformă întreg orașul. Fiecare stradă respira festivalul. Toate micile afaceri locale – cafenele, pizzerii, patiserii – aveau ușile deschise la propriu și la figurat.

Nu era vorba doar de profitul imediat, ci de brandul festivalului. În fiecare locație era amenajat un mic studio, unde ziariști, artiști și tineri talentați vorbeau despre eveniment. Exista un calendar precis: știai că la o anumită pizzerie vine un artist celebru, puteai să mergi să-l întâlnești, să faci o fotografie și să-i pui întrebări. Totul mergea strună, iar artiștii făceau reclamă, direct sau indirect, produselor locale.

M-am întrebat dacă putem aduce măcar o părticică din această atmosferă la Constanța. Poate nu în tot orașul, dar sunt convinsă că 10-15 afaceri locale s-ar putea transforma, timp de câteva zile, în hub-uri ale festivalului. Există, desigur, întrebarea: sunt artiștii noștri la fel de receptivi? Ne-am putea-o imagina, de exemplu, pe Delia stând într-o cafenea de pe faleză, vorbind relaxat cu oamenii? Nu am un răspuns încă, pentru că nici n-am încercat. Până acum nu aveam imaginea clară a ceea ce am văzut la Sanremo, dar acum, având această viziune, cred că merită să explorăm această deschidere“, a afirmat Laura Stroe.

Video 5:

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos: