Le-a trebuit o lună să găsească o explicație oficială despre drona care a explodat în Portul Constanța
Le-a trebuit o lună să găsească o explicație oficială despre drona care a explodat în Portul Constanța
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestNutreț pentru cretini. Este traducerea în doar trei cuvinte a comunicatului Ministerului Apărării Naționale referitor la drona ucraineană care explodat în Portul Constanța. A fost nevoie de o lună întreagă pentru Ministerul Apărării Român și cel Ucrainean să găsească formula care, cred ei, va lămuri situația dronei din 5 iunie. Un comunicat de la Ministerului Apărării Naționale, care nu vine cu nimic nou, ba mai mult, ridică și mai multe semne de întrebare decât atunci. Așa speră autoritățile române și cele ucrainene să lămurească o situație care s-ar fi putut transforma într-o reală tragedie.
Drona din Portul Constanța și locația unde a explodat
Comunicatul MApN ne arată cât de slabi suntem
România este în genunchi și cu capul plecat în fața mai marilor Europei care le dictează fiecare pas pe care autoritățile de la noi trebuie să îl facă. Acest lucru a fost confirmat încă odată de Ministerul Apărării Naționale care a ieșit public, cu un comunicat de toată jena, despre incidentul din 5 iunie din Portul Constanța, mai exact drona ucraineană care s-a autodetonat.
Potrivit MApN, Ministerul Apărării din Ucraina a răspuns la cele 14 întrebări adresate de ministrul Radu Miruță legate de incidentul produs în data de 5 iunie 2026, în Portul Constanța.
„Partea ucraineană a confirmat că, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, în apropiere de Sevastopol, la o distanță de aproximativ 250 km de țărmul românesc, au pierdut comunicațiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de Est a Mării Negre. Din acel moment, forțele ucrainene nu au mai avut niciun control asupra traiectoriilor celor patru drone și nu au mai reușit reluarea comunicării.
În dimineața zilei de 5 iunie, la ora 9.54, Forțele Navale ale Ucrainei au informat Forțele Navale Române despre pericolul reprezentat de USV-uri în cazul autodetonării și a transmis intervalul programat pentru autodetonare a celor patru drone. Lipsa comunicațiilor cu dronele au făcut imposibilă anularea comenzii de autodetonare.
Potrivit părții ucrainene, acest incident este unul izolat, cauzat cel mai probabil de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse“, spune MApN.
Întrebările care rămân după așa-zisa comunicare
Mai mult decât o bătaie de joc. Adică a fost nevoie de o lună de zile să ne spună ucrainenii că au pierdut controlul asupra celor 4 drone? Mai grav este faptul că, potrivit ucrainenilor, controlul asupra dronelor a fost pierdut pe 4 iunie, dar nu au anunțat autoritățile din România despre acest lucru. Ar fi putut să ne anunțe chiar pe 4 iunie că au pierdut dronele, că rușii le-au preluat și să ne pună în gardă să fim mai vigilenți.
Comunicatul MApN, nu numai că nu vine să liniștească populația asupra incidentului, ci adâncește și mai mult nesiguranța și crește numărul întrebărilor.
De exemplu, ce s-a întâmplat de pe 4 iunie când s-a pierdut controlul, așa cum spun ucrainenii, până pe 5 iunie ora 9.54 când ei ne-au anunțat că se va autodetona? Ce s-a întâmplat în dimineața de 5 iunie, în intervalul 6.20 când a fost descoperită drona în Portul Constanța și ora 9.54 când ucrainenii ne-au anunțat că se va autodetona? De ce armata ucraineană nu a avut intenția de a ne a anunța despre cele 4 drone?
Un alt aspect interesant, care nu are nicio logică, este cuprins în același comunicat al MApN. Ucrainenii spun că au pierdut controlul dronelor pe 4 iunie. Tot ucrainenii mai spun că „La ora 09.54, autoritățile ucrainene au informat partea română că au pierdut controlul asupra a patru drone maritime aflate în Marea Neagră și că acestea urmau să intre în secvența de autodetonare“.
O altă întrebare total legitimă și care ne arată neconcordanțele în ceea ce privește comunicarea, este de ce dronele nu au intrat în secvența de autodetonare pe 4 iunie când s-a pierdut controlul asupra lor?
Sunt doar câteva întrebări legitime și de bun simț care ne arată faptul că s-au chinuit o lună de zile să vină cu niște explicații care nu au cum să stea în vreun moment în picioare. Așa cum au spus foarte mulți, Dumnezeu ne-a iubit prea mult și nu am avut parte de o adevărată tragedie. Oare cât de proști îi cred cei de la MApN pe români de au acceptat să facă public un astfel de comunicat, și cât de neexperimentate să fie autoritățile din România să creadă aceste explicații de grădiniță.
Cât despre reacția autorităților române, atât atunci, cât și după aceea, nu se poate spune decât că au dovedit cât de slugarnice pot fi în fața marilor puteri europene care le dictează ce și cum să facă.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.2° Constanța 















