Liviu Brăilou: Românii plătesc 1,60 lei/kWh la energie, iar în Republica Moldova se vinde cu 23 de bani. Video

Purtătorul de cuvânt și vicepreședinte al PSD Constanța, Liviu Brăiloiu, a declarat în exclusivitate pentru Replica de Constanța, că este inadmisibil ca statul român să nu aibă o reacție fermă în ceea ce privește aplicarea unei legi din Ucraina prin care școlile cu predare în limba română vor dispărea. El a mai precizat faptul că actualul Guvern nu a luat până acum nicio măsură pentru redresarea economiei. Potrivit lui Brăiloiu, toate măsurile luate până în prezent nu au făcut decât să sărăcească românii. În altă ordine de idei, Liviu Brăiloiu a afirmat că în cele două localități în care vor fi organizate alegeri parțiale pe 7 decembrie locuitorii au deja opțiunile politice luate. Brăiloiu a mai spus că foarte mulți dintre politicienii români nu știu nici măcar care este, prin Constituție, forma de guvernare a României.

Robert Nenciu, Liviu Brăiloiu

PSD Constanța și-a stabilit cei 50 de delegați care vor vota moțiunea Grindeanu la Congresul PSD

PSD se pregătește de marele Congres din 7 decembrie unde Sorin Grindeanu va fi validat ca președinte al partidului. Organizația PSD Constanța va trimite la Congres 50 de membri. Purtătorul de cuvânt al PSD Constanța, Liviu Brăiloiu a declarat că actualul Guvern are o lipsă crasă de viziune.

„PSD Constanța s-a pregătit, deja, și a organizat o conferință județeană în care și-a stabilit delegații care vor participa la congres. Sunt 50 de delegați — un număr mic. S-au stabilit și programele, iar toți votează cu Grindeanu. Această decizie s-a luat cu aproximativ două săptămâni înainte. Domnul Grindeanu este singurul candidat. Nu putem învinovăți pe cineva că nu are contracandidat. A mai fost domnul senator Corlățean, dar s-a retras, probabil considerând că nu poate prezenta o moțiune. Domnul Grindeanu s-a prezentat deja cu echipa sa — cred că ați publicat-o și dumneavoastră.

Echipa include prim-vicepreședinți, vicepreședinți și secretarul general al partidului. Este cunoscută și publică. În toate județele s-au organizat conferințe și s-a stabilit susținerea acestei echipe. Dacă ar mai fi existat alți candidați, desigur că ar fi existat și alte opțiuni. Așteptăm ca pe 2 noiembrie să înceapă pre-campania, iar campania electorală propriu-zisă va avea loc între 22 noiembrie și 6 decembrie. Cred că, în acele localități, oamenii deja știu pe cine vor să voteze, mai ales că, din păcate, au fost și evenimente triste — Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care nu mai sunt.

Probabil că oamenii își vor menține aceleași opțiuni politice. La Lumina, de exemplu, PSD are șanse bune cu Daniel Mantea — președintele organizației locale. La Dobromir, candidatul este Visel Iusein, care a mai fost primar acolo. Pe 7 decembrie, la urne, cetățenii celor două localități vor decide. Sunt puține voturi — aproximativ 2.000 la Dobromir și în jur de 10.000 la Lumina, dintre care probabil 6-7.000 se vor prezenta la vot. Rezultatele vor fi cunoscute rapid, în jurul orei 22, pe 7 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD Constanța, Liviu Brăiloiu.

Preocuparea pentru tehnologie a îndepărtat oamenii de politica pură, aceea a dezbaterii

„Ce mă preocupă este faptul că oamenii depind tot mai mult de tehnologie și nu mai sunt interesați de politică. Mulți spun deja că nu mai vor partide politice, ci doar calculatoare. Sincer, nici activitățile electorale nu mai sunt cum erau odinioară.

Campaniile electorale succesive mențineau vie activitatea de partid. Acum, după patru ani în care nu s-a întâmplat mare lucru în județ, avem doar aceste alegeri parțiale — Consiliul Județean Buzău, Primăria Municipiului București și câteva localități din țară. La Constanța, doar Lumina și Dobromir. În rest, toată atenția este concentrată asupra Guvernului”, a afirmat Liviu Brăiloiu.

Video 1:

Anunțul retragerii Carrefour, o mișcare strategică

„Am aflat recent despre un mare lanț de magazine alimentare din România care amenință că se retrage de pe piață. Nu o să-l numesc, dar este un jucător important. Personal, nu i-aș simți lipsa, însă consider că acest gest este o formă de presiune asupra Guvernului — o strategie veche. Și în trecut, alți comercianți au folosit aceeași tactică: „plecăm de pe piață”. Poți să pleci, vine altul, nu e nicio problemă. Totul ține de dorința de a forța mâna Guvernului pentru a obține avantaje — în special, de a evita plata impozitelor și taxelor în România.

Vă amintiți de ordonanța cu „taxa pe lăcomie”? Li se cerea să plătească un impozit de doar 2% în țara în care vând alimente de peste 20 de ani, dar aproape că nu au plătit nimic până acum, ducând profiturile în afară. Iar acum, când vânzările le-au scăzut, dau vina pe Guvern și, indirect, pe cetățenii români. Iar el plânge ca să nu-i mărească și lui impozitul. E simplă treabă — asta e. Despre politica Guvernului am mai vorbit: cetățeanul nu o simte direct, deja a ajuns în buzunare. Au venit facturile mari la energie, au venit și zilele reci și a trebuit să dăm drumul la gaz, iar facturile vor fi și mai mari.

Guvernul se încăpățânează și merge înainte cu majorarea taxelor și impozitelor, ceea ce contravine oricărei lecții economice de pe planetă: să mărești taxe și impozite într-o perioadă de criză nu e rațional. În paralel, avem tot felul de analiști macroeconomici care ne vorbesc despre stabilitate și afirmă că nu există nicio criză. E un joc deja cunoscut. Eu le recomand prietenilor mei — nu dau un sfat public aici — să filtreze cât mai mult informațiile care circulă în spațiul public, pe rețele și pe AI-ul ăsta care ne pune tot mai mult stăpânire pe viață. Toți tinerii pe care îi cunosc au început să întrebe AI-ul ce să facă: cum să se îmbrace, unde să meargă, cum să-și facă temele, ce să facă în vacanță. Cred că aceste obiceiuri afectează agenda cetățeanului față de agenda guvernului României. Ei par să știe un singur lucru: că trebuie să ne ia banii. Cam atât”, a spus Brăiloiu.

Liviu Brăiloiu

Problema școlilor în limba română din Ucraina, tratată superficial de autoritățile din România

„Acest lucru nu este nou; e vechi — din 2017, cred. Am înțeles că, în 2027, această prevedere va intra în vigoare, iar din cele 20 și ceva de școli, vor rămâne doar patru. Îmi amintesc că, în 2017, când eram la Senat, am făcut o delegație acolo, cu mai mulți membri ai Parlamentului și ai Guvernului, pentru a discuta această lege pe care o considerăm anti-românească.

La nivelul anului 2025 mai erau 32 de școli în limba română în zona Cernăuți, răspândite în mai multe comune — aproximativ 20 de școli cu predare în limba română și 12 școli cu predare mixtă. Trebuie să clarificăm ce înseamnă «predare mixtă”»: în esență, în aceste școli limba română rămâne doar ca opțiune, similar cu situațiile în care noi avem opțiuni pentru engleză, franceză etc. În accepțiunea mea — și cred că și a publicului — „școală mixtă” nu este o adevărată mixtură; practic, se reduce studiul limbii române la o simplă opțiune.

Rămân doar două școli exclusiv în limba română și două mixte — patru din 32. Ce înseamnă asta? Înseamnă o lege dură și contondentă împotriva românilor din zonă. Oamenii evită discuțiile publice, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 noiembrie 2027. Dar nici acele patru școli nu vor rămâne – pentru că, dacă la gimnaziu copilul învață în limba română, nu va avea acces la liceu în limba română: nu va cunoaște suficient limba ucraineană, așa că gimnaziul va trebui predat în limba ucraineană, iar mai departe și liceele vor dispărea. Limba română va dispărea treptat din învățământul acolo.

Îmi amintesc, când am fost în delegație, că le-au restricționat și libertățile religioase: bisericile nu primeau fonduri, erau persecutate, se închideau școli, nu se asfaltau unele străzi — cam asta se întâmplă. Noi, în contrapartidă, arătăm că avem acțiune umanitară și un comportament civilizat. Dar, din literatura noastră populară, românul dacă primește o palmă, întoarce și obrazul — și mai primește o palmă. Am primit multe palme; acum pare că primim și șuturi”, a explicat Liviu Brăiloiu.

E greu de comentat declarația lui Nicușor Dan despre școlile românești din Ucraina

„E o declarație… greu de comentat. Vorbim despre cetățeni și despre timp — «ce te grăbești?» — dar pe mine m-ar face să râd dacă n-ar fi de plâns. Până la urmă, și în România avem minorități naționale puternice, cum sunt maghiarii, în special în zonele Harghita și Covasna, și știm ce înseamnă protecția drepturilor lingvistice și culturale. Cărora noi le-am arătat respect, le-am permis să-și facă educația în limba maghiară. Nu i-a deranjat nimeni. Sunt localități în care trăiesc bine, își păstrează tradițiile și își duc viața liniștit.

Există localități în acea zonă unde nu se mai vorbește deloc românește. Au învățământ în limba maghiară, au servicii medicale, au administrație publică în limba maternă, își desfășoară corespondența și documentele în limba maghiară. Asta înseamnă că alte națiuni, „vecine și prietene”, nu consideră că cei aproximativ 400.000 de români din Ucraina trebuie să-și păstreze tradițiile, deși aceștia respectă legislația țării în care trăiesc. Și la noi, cetățenii de etnie maghiară respectă legislația românească. Sunt cetățeni români. Iar cei din Ucraina sunt cetățeni de etnie română — e logic și firesc să-și perpetueze tradiția, limba și cultura”, a mai spus vicepreședintele PSD Constanța Liviu Brăiloiu.

Video 2:

Noul partid format din dezertori, o sfidare la adresa românilor

„Eu cred totuși că am văzut o rază de speranță — chiar astăzi — într-un nou partid înființat în Parlamentul României. Da, l-am văzut și eu. Se numește «Uniți pentru Tradiții», parcă. Probabil că acest partid va încerca să lupte pentru drepturile românilor, dacă Guvernul României și instituțiile statului nu au reușit, din 2017 până acum, să contracareze această lovitură dură dată nației române.

Este, din punctul meu de vedere, o sfidare la adresa românilor, o sfidare la adresa alegătorilor și o lipsă de respect față de Constituția României. Este tot ce poate fi mai rău — vorbind pe înțelesul tuturor. Cum spune românul: „Lăsăm Academia deoparte, să vorbim simplu.” Nu e nimic pozitiv în asta. Cetățenii români au exprimat o opțiune de vot care trebuie respectată. Votul este cel mai important și singurul element care stă la baza democrației. Că unii comentează și spun că nu le convine ce se votează sau cum se votează, e altceva.

Dar democrația în ce constă? În vot. Lasă-mă să-mi exprim liber opțiunea: vreau să te am aici, în localitatea mea, ca administrator — sau nu vreau. Oamenii au trimis în Parlament 100 de aleși de la un partid, 100 de la altul, 50 de la altul. Tu, ca parlamentar, nu ai dreptul și nici privilegiul de a schimba opțiunea cetățenilor. Dacă electoratul a trimis 100 de PSD-iști, 100 de PNL-iști și 100 de USR-iști, aceea trebuie să fie structura Parlamentului.

Aceasta a fost voința alegătorilor, nu opțiunea personală a celui ales. Dacă un parlamentar nu se mai regăsește în ideologia partidului, nu îi mai place direcția politică și consideră că principiile democratice nu mai corespund, atunci să procedeze corect: își scrie demisia și pleacă. Nu pleci în alt partid și creezi o nouă formațiune — nu ți-a dat nimeni acest drept. Dar moral vorbind, sunt perfect de acord cu dumneavoastră: este o lipsă crasă de respect față de cetățeni și alegători. Eu te-am votat pe tine, 100 de oameni te-au trimis acolo, iar apoi, în timp, te superi, pleci, și mai rămân doar 50. Reprezentarea mea dispare.

Așa a dispărut și partidul lui Diaconescu: și-a trimis parlamentarii în Parlament, dar aceștia s-au risipit — unii la PSD, alții în alte părți. Așa au făcut și alți domni și doamne. S-a întâmplat și în mandatul în care am fost eu parlamentar, iar acum se perpetuează aceeași situație. Dacă partidul acesta se numește «Unire și Tradiție» sau «Unită», cum ați spus, probabil că ei se vor prezenta ca speranța românilor care trăiesc dincolo de graniță, departe de familia românească”, mai spus Brăiloiu.

Robert Nenciu, Liviu Brăiloiu

În 2028 va trebui să schimbăm lucrurile

„Asta este Guvernul actual. Nu avem altă opțiune. Noi i-am votat. Cine i-a votat? Eu, unul, personal, nu. Vă spun răspicat: nu. N-aveam cum să votez așa ceva. Asta este guvernarea care s-a dorit pentru România. Aceasta este acțiunea Guvernului și aceasta este direcția în care merge România astăzi. Ați văzut și în sondaje: dacă Domnul face socoteala cu 15 și cu 65, mai rămân 30. Până la 100%. Corect. Asta este realitatea.

Că ne place sau nu, avem opțiunea în 2028 să schimbăm lucrurile, inclusiv la nivel local. Iar pentru președinte, abia în 2030. Așa este, la fiecare cinci ani. Dar președintele nu este cel care face politica executivă. Aceasta este responsabilitatea Guvernului. Așadar, nu trebuie neapărat să așteptăm plecarea președintelui. Poate președintele are bune intenții. Haideți să vedem. Dar nu președintele este jucătorul sau actorul principal”, a spus Brăiloiu.

Câți politicieni știu care este forma de guvernământ a României?

„Aici este o altă temă de discutat — și una foarte serioasă, de care multă lume fuge. Vă dau un exemplu simplu: întrebați politicieni, miniștri, secretari de stat, secretari generali din ministere — ce formă de organizare are România? Este republică parlamentară sau prezidențială? Vedeți ce vă răspund. Faceți testul. Veți vedea că aproape nimeni nu știe. Unii vor spune că este semi-prezidențială, alții prezidențială, alții parlamentară. Dar Constituția României are un articol clar. Întrebați-i și veți vedea că majoritatea habar nu au. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar acesta este adevărul. Și atunci, de ce toată lumea dă vina pe președinte? Dacă tot așa stau lucrurile, atunci să facem o Constituție nouă și să stabilim clar că România este republică prezidențială, unde președintele are drept de veto asupra guvernării. Dar, deocamdată, nu este așa”, a afirmat Brăiloiu.

Video 3:

Actualul Guvern arată lipsă de viziune, lipsă de pregătire, lipsă de conștientizare a prezentului

„Guvernul este cel care conduce efectiv. Toată lumea țintește spre președinte, dar eu aș privi în altă parte — spre Guvern. Pentru că România este o republică parlamentară, iar Guvernul este responsabil de ceea ce ni se întâmplă, de deciziile luate și de măsurile aplicate. Se tot induce ideea falsă că „oricum trebuia să se întâmple așa”.

Nu există așa ceva. Asta arată lipsă de viziune, lipsă de pregătire și lipsă de conștientizare a prezentului. Până acum șase luni, nu am avut probleme nici cu prețul carburantului, nici cu energia — gaze și curent electric. N-am avut probleme cu alimentele, cu TVA-ul, cu impozitul pe profit, nici cu întreprinderile mici și mijlocii, nici cu mașinile oamenilor. Acum, dacă ai o mașină de 70.000 de euro, este «bolid». Hai să fim serioși — să ne uităm ce înseamnă «bolid». Poate fi și o mașină de 15.000.000 de lei. Dacă mi-am cumpărat mașina din banii mei, câștigați cinstit, plătind taxe și impozite, nu e treaba nimănui ce am în curte. Dacă e ceva necurat, să caute pe alte filiere.

Dar nu să oprești lumea în trafic și să întrebi de unde are bani de mașină — sau de cămașă, că e «de firmă». Asta înseamnă un guvern care se ocupă de prostii. Până acum șase luni, se putea trăi și cu 19%, și cu 16%, și cu 8% TVA. Se putea trăi cu impozit mic pe profit și dividende. Firmele mici aveau 1% sau 3%. Primăriile, spitalele — toate funcționau. Se putea trăi și cu taxa de pod de 13 lei la Cernavodă. Taxa aceea trebuia eliminată complet, și la Cernavodă, și la Vadul Oii. 

Hai să discutăm serios despre lucrurile mărunte, dar care amărăsc viața românului. S-a spus că rovinieta va crește cu 40%. Dar dacă te uiți, de la 139 de lei a ajuns la 260 de lei. Asta nu e 40%, e aproape dublu. Deci sunt doar baliverne. Așa se numesc. Și vă întreb: de ce nu se mai poate trăi cum se putea acum șase luni? Întrebați-l pe domnul Bolojan — că el este responsabil. De unde a scos toate aceste date care arată că România ar fi în criză și „nu se mai poate”? Că nu a stabilit nimeni așa ceva. Toți macroeconomiștii, inclusiv Banca Națională a României, nu au susținut ideea asta. Și nici acum nu o susține nimeni. A venit el și a spus. Bun, compensează-mă cu ceva. Păi tu ce faci? Am luptat până acum, am avut cea mai mare creștere economică din Europa. Am fost mereu în primii trei.

Cât a fost creșterea? 1,3? 1,5? 2? 3? Cât a fost? Am avut creștere economică printre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Ei spun altceva.  Aceștia ne conduc astăzi. Pentru că n-am vrut să continuăm. Poate nu mai creșteam cu 5% economic, dar poate creșteam tot cu 1,3%, și tot eram în vârful țărilor europene la capitolul creștere și stabilitate. Stabilitatea nu înseamnă să-ți cumperi mâine un Mercedes sau un apartament nou și să schimbi toată mobila din casă”, a mai declarat Liviu Brăiloiu.

România dă curent de 5 ori mai ieftin în Republica Moldova

„Stabilitatea înseamnă să plătești energia la același preț ca înainte — nu cu 1,50 sau 1,60 lei pe kilowatt, ci cu 60 de bani, sau măcar 80-90. Am plecat de la 23 de bani — de fapt, acela e prețul cu care o dăm Moldovei. Pentru că asta e politica: românii plătesc 1,60 lei, iar în Republica Moldova se vinde cu 23 de bani. N-am nimic cu Moldova, dar vă mai spun ceva. Știu că poate o să atrag multe critici, dar gândiți-vă că Republica Moldova a avut trei referendumuri prin care a refuzat alipirea la România. Și totuși, le dăm energie ieftină, în timp ce românii o plătesc de trei-patru ori mai scump.

Când avem sinistrați, îi ținem în corturi, în frig și în ploaie, și dacă le mai dăm o coajă de pâine, e mult. Mai vine câte un „salvator” de neam românesc, face poze și distribuie câteva pachete. Uitați-vă recent la blocul acela din București care a explodat — exact la asta mă refer. În schimb, când vin alții de peste graniță, trebuie să fim solidari: le dăm hoteluri, mâncare, bani de buzunar, îi lăsăm să circule cu geamuri fumurii. Încercați voi să mergeți cu geamuri negre prin oraș — vedeți cum rămâneți imediat fără permis și fără 800 de lei din buzunar.

Trebuie să conștientizăm odată că așa nu se mai poate. Iar când mergem la vot, să ne gândim, să ne amintim ce au trăit bunicii noștri și să votăm cu mintea limpede. Să terminăm cu prostiile astea, cu „ciumă” și cu alte etichete. Vorbeam acum câțiva ani de „ciumă” și stăteam acasă, la căldură, fără să ne scadă banii din buzunar. Astăzi, despre ce vorbim? Dacă atunci era „ciumă”, acum e altceva — e dezinformare. Țineți minte: mai puțină credibilitate acordați acestor terminale și informațiilor care circulă necontrolat”, a concluzionat vicepreședintele PSD Constanța Liviu Brăiloiu.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.