Magistrații amenință cu acțiuni legale împotriva noii salarizări

Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului și Asociația Procurorilor din România critică dur proiectul noii legi a salarizării în sectorul bugetar, prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Cele patru organizații susțin că proiectul se înscrie într-o serie de „atacuri sistematice” la adresa autorității judecătorești și reprezintă „un atac direct asupra independenței justiției și asupra ordinii constituționale”.

Într-un comunicat comun, asociațiile afirmă că independența justiției nu este „un privilegiu al judecătorilor”, ci o garanție pentru cetățeni într-un stat de drept. Ele avertizează că orice tentativă de subordonare a justiției față de interesul politic afectează direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
Critici la adresa Guvernului demis

Unul dintre principalele reproșuri formulate de organizațiile profesionale vizează faptul că proiectul este promovat în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Moțiunea a fost adoptată în 5 mai 2026 cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar Executivul a rămas în funcție doar ca guvern interimar, cu puteri limitate până la formarea unui nou cabinet.

Asociațiile consideră „inadmisibil și profund periculos” ca un guvern demis să își aroge competența de a modifica statutul constituțional al judecătorului și „arhitectura unei puteri a statului”. În opinia semnatarilor, depășirea limitelor constituționale aplicabile unui guvern lipsit de legitimitate parlamentară ar crea „un precedent extrem de grav”.
Hotărârile judecătorești definitive, în centrul disputei

O altă acuzație vizează modul în care proiectul ar trata hotărârile judecătorești definitive privind drepturile salariale. Asociațiile susțin că este grav ca fundamentarea proiectului să plece de la ideea că Executivul poate lipsi de efecte hotărâri definitive care nu îi convin, o practică pe care o consideră incompatibilă cu separația puterilor în stat.

În comunicat se arată că problemele financiare invocate public nu ar fi cauzate de statutul constituțional al magistraților, ci de „incoerența legislativă” și de refuzul repetat al autorităților de a respecta hotărâri judecătorești definitive. Asociațiile acuză și existența unei campanii publice de culpabilizare a judecătorilor, prin prezentarea denaturată a obligațiilor financiare ale statului.