Majoritatea românilor sunt favorabili alegerilor anticipate și văd asta ca singura șansă de rezolvare a crizei politice

Un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, în perioada 1–14 mai 2026, ne dezvăluie o societate românească dominată de pesimism. Acest pesimism al oamenilor este alimentat și de instabilitatea politică, tocmai de aceea 56% dintre respondenți consideră că în România ar fi necesare alegerile anticipate.

În ultimii 36 de ani, în România, nu am avut niciodată alegeri anticipate, din cauza faptului că procedura este una extrem de complicată. Pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului trebuie să pice 2 guverne consecutive și abia atunci președintele are posibilitatea de a dizolva Parlamentul, dar, atenție, Constituția nu-l obligă să ia această decizie și poate forța votarea unui nou guvern.

Pe fondul acestui climat, 56% dintre respondenți consideră că România are nevoie de alegeri anticipate, în timp ce 41% se opun unei astfel de soluții. Rezultatul reflectă existența unei presiuni publice importante pentru schimbarea actualei configurații politice.

Datele cercetării arată existența unui climat social dominat de neîncredere, pesimism și nemulțumire față de direcția în care merge România. 82% dintre respondenți consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază că direcția actuală este una bună.

Percepția negativă este consolidată și de evaluările privind viitorul: 44% dintre români declară că sunt mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% spun că sunt foarte pesimiști. La polul opus, doar 28% se declară optimiști.

Nivelul ridicat de nemulțumire se reflectă și în raportarea la instituțiile statului. Biserica și Armata rămân instituțiile cu cea mai ridicată cotă de încredere, cu 79%, respectiv 76%.

Poliția și autoritățile locale depășesc la rândul lor pragul majorității, cu 55% și 53% încredere. În schimb, instituțiile centrale ale statului înregistrează niveluri ridicate de neîncredere: Parlamentul este creditat cu doar 24% încredere, Guvernul cu 26%, iar Justiția cu 20%. Președinția înregistrează la rândul ei un nivel redus de încredere, de 31%.

Niciuna dintre personalitățile testate nu depășește pragul de 35% în zona de încredere ridicată, ceea ce arată un climat general de neîncredere în clasa politică. Călin Georgescu conduce clasamentul cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat foarte aproape de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan este la 25%, iar George Simion la 23%.

Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu sunt grupați în jurul pragului de 21%, în timp ce Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere. Datele sugerează o scenă politică fragmentată, în care liderii politici reușesc să își conserve nuclee de susținători, dar fără a genera niveluri ridicate de încredere în rândul populației.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1664 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de +/-2,4% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin interviuri față-în-față, la domiciliul respondenților, în perioada 1–14 mai 2026, potrivit stiripesurse.ro.