Marele ajutor de la stat pentru iarnă. Gazele, căldura și lemnele s-au scumpit, dar ajutoarele au rămas la aceleași valori de ani de zile

Iarna 2026–2027 vine cu aceleași promisiuni de sprijin pentru românii cu venituri mici, dar și cu o dilemă. Deși costurile au crescut în ultimii ani, suplimentele acordate de stat au rămas la aceleași valori, fără să țină pasul cu scumpirile. Statul oferă 30 de lei pe lună pentru electricitate, 10 lei pentru gaze, 10 lei pentru energia termică și 20 de lei pentru combustibili solizi sau petrolieri. În schimb, beneficiarii trebuie să pregătească documente, să-și declare veniturile și bunurile și să treacă prin verificări. Cu alte cuvinte, pentru o iarnă mai caldă, românii primesc un ajutor modest și o temă serioasă la birocrație.

Prețuri mari pentru facturi

Ajutorul pentru încălzirea locuinței se acordă în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027, iar suplimentul pentru energie este disponibil pe tot parcursul anului. Cuantumurile au rămas însă la niveluri care ridică semne de întrebare atunci când sunt puse lângă prețurile actuale ale utilităților. Practic, în timp ce facturile au devenit tot mai greu de suportat pentru gospodăriile vulnerabile, sprijinul financiar lunar a rămas blocat la nivelul anilor anteriori. În schimb, ajutoarele acordate românilor vulnerabili par și mai modeste atunci când sunt comparate cu alte forme de sprijin oferite de stat. De exemplu, în cadrul programului destinat refugiaților ucraineni, o persoană singură eligibilă a putut primi 750 de lei lunar pentru cazare, timp de maximum trei luni.

Curentul s-a scumpit, suplimentul a rămas la 30 de lei

În 2024, consumatorii casnici au beneficiat de prețuri plafonate la energie electrică: maximum 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar de până la 100 kWh, 0,80 lei/kWh pentru consumul între 100 și 255 kWh și 1,30 lei/kWh pentru consumurile care depășeau aceste praguri. În prima jumătate a anului 2025, sistemul de plafonare a continuat, cu modificări ale perioadei de aplicare. De la 1 iulie 2025, piața a revenit la mecanismul concurențial, iar consumatorii au început să plătească prețurile din contractele încheiate cu furnizorii.

Factură energie electrică

În noiembrie 2026, în zona Dobrogea, ofertele pentru consumatorii casnici pornesc de la aproximativ 1,19 lei/kWh, cu toate taxele incluse, iar costul anual estimat pentru o gospodărie cu un consum de 2.200 kWh ajunge la o valoare mediană de aproximativ 3.841 de lei. În tot acest timp, suplimentul acordat persoanelor vulnerabile a rămas la 30 de lei lunar. Calculat pentru cele 12 luni ale anului, înseamnă 360 de lei. 

Așadar, pentru un beneficiar care primește sprijinul pe tot parcursul anului, statul contribuie cu echivalentul a 30 de lei lunar la factura de electricitate. Factura, însă, nu are obligația să țină pasul cu generozitatea bugetară.

Gazele naturale: plafonarea a trecut, cei 10 lei au rămas

În 2024, prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici a fost plafonat la maximum 0,31 lei/kWh. Același plafon de 0,31 lei/kWh a fost menținut și în perioada 2025-31 martie 2026. În noiembrie 2026, ofertele disponibile pe piață arată diferențe considerabile între furnizori. Unele oferte finale pornesc de la aproximativ 0,49 lei/kWh și pot depăși 0,70 lei/kWh, în funcție de contract și de tarifele aplicabile.

Contor gaze

Prin comparație, suplimentul acordat consumatorilor vulnerabili pentru gaze naturale este de 10 lei pe lună. Într-un an întreg, beneficiarul primește 120 de lei. Prețul gazelor a trecut prin plafonări, liberalizare și noi oferte comerciale. Ajutorul de la stat a rămas la aceeași valoare. Se pare că doar suplimentul pentru energie a găsit formula perfectă de stabilitate: nu se modifică indiferent de cât costă energia.

Energia termică: 400 de lei gigacaloria la Constanța

Nici comparația cu energia termică nu este mai încurajatoare pentru cei care trebuie să-și încălzească locuințele. În Constanța, populația a plătit 350 de lei pentru o gigacalorie, cu TVA inclus, începând cu aprilie 2024. Același nivel de 350 de lei/Gcal s-a menținut în cea mai mare parte a anului 2025, până la sfârșitul lunii octombrie. Din noiembrie 2025, prețul facturat populației a ajuns la 400 de lei/Gcal, nivel menținut și în noiembrie 2026.

Energie termică

Cu alte cuvinte, într-un interval de aproximativ doi ani, prețul plătit de populație a crescut de la 350 la 400 de lei pentru o gigacalorie. Suplimentul acordat persoanelor vulnerabile care folosesc energia termică este însă de 10 lei lunar. La o gigacalorie de 400 de lei, cei 10 lei reprezintă 2,5% din preț. Un ajutor care există, bifează condițiile legale și apare în documente, dar care nu are cum să schimbe prea mult situația unei familii care se luptă cu plata încălzirii.

Trebuie făcută însă o distincție între suplimentul pentru energie, care are o valoare fixă, și ajutorul pentru încălzirea locuinței, care se calculează în funcție de veniturile beneficiarilor. Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcție de veniturile beneficiarilor și poate reprezenta între 10% și 100% din valoarea de referință potrivit Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. Compensarea integrală este prevăzută însă doar pentru persoanele cu venituri de cel mult 200 de lei pe membru de familie sau pentru persoanele singure aflate sub același prag. Pe măsură ce veniturile cresc, procentul de compensare scade treptat, ajungând la 10% pentru ultimele tranșe de eligibilitate.

Ajutorul acordat pentru încălzirea locuinței cu energie termică în sistem centralizat

Cu alte cuvinte, statul poate vorbi despre un ajutor de 100%, dar câți români au venituri atât de mici încât să se încadreze în prima tranșă? Câți pot beneficia efectiv de compensarea maximă, în condițiile în care vorbim despre venituri de numai 200 de lei lunar?

Ajutorul acordat pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale 

Nici în cazul gazelor naturale nu trebuie confundat suplimentul fix de 10 lei cu ajutorul pentru încălzire. Pentru gaze, valoarea de referință este de 250 de lei lunar, iar procentul de compensare depinde de veniturile beneficiarului. Astfel, la un procent de 100%, ajutorul poate ajunge la 250 de lei, în timp ce pentru ultima tranșă eligibilă, cea de 10%, suma este de numai 25 de lei lunar. Și în acest caz, compensarea nu poate depăși valoarea consumului facturat.

Cât privește ajutorul propriu-zis pentru încălzirea cu energie termică, nu este vorba doar despre procentul de compensare stabilit în funcție de venituri. Contează și consumul maxim compensat, care diferă în funcție de numărul de camere al locuinței și de luna calendaristică. Pentru sezonul rece 2026–2027, consumurile maxime compensate sunt următoarele:

La tariful de 400 de lei pentru o gigacalorie, se poate vedea foarte clar ce înseamnă aceste limite în bani. De exemplu, pentru un apartament cu două camere, în luna ianuarie, consumul maxim compensat este de 1,22 Gcal, ceea ce înseamnă o valoare de referință de 488 de lei. Însă aceasta este suma maximă la o compensare de 100%, nu un ajutor acordat tuturor beneficiarilor. Pentru același apartament cu două camere, ajutorul poate ajunge la 488 de lei pentru persoanele din prima tranșă de venituri, de maximum 200 de lei, la 244 de lei pentru o compensare de 50% și la numai 48,80 lei pentru beneficiarii care se încadrează la compensarea de 10%. Dacă locuința consumă mai puțin decât limita prevăzută, ajutorul se calculează la consumul efectiv.

Așadar, chiar dacă legea prevede o compensare de până la 100%, aceasta nu înseamnă că statul achită automat întreaga factură. Procentul se aplică valorii de referință și consumului luat în calcul potrivit regulilor legale. Iar pentru a beneficia de procentul maxim, venitul trebuie să fie de cel mult 200 de lei pe membru de familie sau pentru persoana singură.

Lemnele s-au scumpit, suplimentul a rămas la... 20 de lei

Pentru gospodăriile care se încălzesc cu lemne, comparația este și mai interesantă. Romsilva a raportat un preț mediu de vânzare directă către populație de aproximativ 264 de lei/metru cub în 2024 și 269 de lei/metru cub în 2025. În 2026, prețul mediu comunicat pentru primele nouă luni a ajuns la aproximativ 280 de lei/metru cub. Prețurile diferă în funcție de specie, sortiment, locul de comercializare și condițiile de livrare. La locul recoltării, Romsilva indică în 2026 valori medii cuprinse între 200 și 450 de lei/metru cub, iar lemnul paletizat poate ajunge la 700 de lei/palet.

Lemne

În ciuda prețurilor, suplimentul pentru combustibili solizi și/sau petrolieri este de 20 de lei pe lună. Raportat la prețul mediu de 280 de lei/metru cub comunicat de Romsilva în 2026, cei 200 de lei acordați nu acoperă nici măcar un metru cub la prețul mediu practicat de regie. Iar o gospodărie care se încălzește exclusiv cu lemne nu cumpără, de regulă, doar câteva bucăți pentru a trece iarna.

Pentru peleți, prețurile depind de producător, calitate, ambalare și cantitatea cumpărată, iar o comparație corectă pe tonă ar necesita oferte comerciale datate și comparabile. Cert este că suplimentul legal nu s-a modificat: tot 20 de lei lunar, indiferent de prețul combustibilului.

Ajutorul acordat pentru încălzirea locuinței cu combustibili solizi sau petrolieri

Și în cazul încălzirii locuinței cu combustibili solizi sau petrolieri trebuie făcută diferența între suplimentul de 20 de lei și ajutorul pentru încălzirea locuinței. Valoarea de referință pentru combustibilii solizi și/sau petrolieri este de 320 de lei lunar. Doar că suma maximă este acordată celor cu venituri de maximum 200 de lei pe membru de familie. Pentru celelalte categorii, ajutorul scade în funcție de venitul declarat.

Diferența este semnificativă. O familie cu venituri de maximum 200 de lei pe membru primește 320 de lei lunar, în timp ce una cu venituri între 1.280 și 1.386 de lei primește numai 32 de lei. Cu alte cuvinte, ajutorul maxim este de zece ori mai mare decât cel acordat beneficiarilor aflați la limita superioară de eligibilitate.

Cât valorează ajutorul în 2024, 2025 și 2026

Dacă ne uităm la suplimentul lunar pentru energie, observăm că valorile au rămas aceleași în ultimii ani. În 2024, 2025 și 2026, beneficiarii au avut dreptul la 30 de lei pe lună pentru energia electrică, 10 lei pentru gazele naturale, 10 lei pentru energia termică și 20 de lei pentru combustibili solizi și/sau petrolieri. Aceste sume reprezintă suplimentul pentru energie și se acordă separat de ajutorul pentru încălzirea locuinței, care se stabilește în funcție de veniturile beneficiarilor și de tipul de încălzire utilizat.

Energie termică

Valorile de referință sunt de 500 de lei pe lună pentru energia electrică, 250 de lei pentru gaze naturale și 320 de lei pentru combustibili solizi sau petrolieri. Asta înseamnă că, la compensarea de 100%, sprijinul teoretic pentru cinci luni poate ajunge la 2.500 de lei pentru electricitate, 1.250 de lei pentru gaze și 1.600 de lei pentru combustibili solizi.

Nu înseamnă că fiecare beneficiar primește aceste sume. Procentul este stabilit în funcție de veniturile gospodăriei, iar compensarea nu poate depăși consumul facturat. Pentru energia termică în sistem centralizat, calculul se face potrivit prețului local și regulilor legale. Așadar, statul are două forme de sprijin, dar una este calculată procentual, în funcție de venituri, iar cealaltă rămâne un supliment fix, neschimbat de ani buni.

În realitate, aceste valori maxime trebuie privite împreună cu grila de venituri. Cei 2.500 de lei pentru electricitate, 1.250 de lei pentru gaze sau 1.600 de lei pentru lemne nu reprezintă sume pe care le primește automat orice familie vulnerabilă. Ele sunt valori teoretice calculate la compensarea de 100%, care presupune venituri de maximum 200 de lei și respectarea celorlalte condiții legale. Pentru beneficiarii cu venituri mai mari, ajutorul scade proporțional.

Pentru refugiații ucraineni, sprijinul a avut altă formulă

Comparația cu sprijinul acordat cetățenilor ucraineni este inevitabilă atunci când discutăm despre ajutoarele sociale și despre diferențele dintre programele de sprijin. Mecanismului reglementat prin OUG nr. 96/2024 și HG nr. 1.178/2024 arată că persoanele singure eligibile care beneficiază de protecție temporară pot primi o sumă fixă de 750 de lei pe lună, iar familiile eligibile pot primi 2.000 de lei lunar, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare.

Sprijinul se acordă pentru o singură perioadă de maximum trei luni consecutive. Prin urmare, calculul total poate ajunge la 2.250 de lei pentru o persoană singură și la 6.000 de lei pentru o familie, pe întreaga perioadă de eligibilitate. Diferența dintre sumele prevăzute de cele două programe arată cât de diferit poate arăta sprijinul public în funcție de categoria de beneficiari și de obiectivul măsurii.

Refugiați din Ucraina

Pentru un român vulnerabil, suplimentul de 20 de lei lunar pentru lemne înseamnă 240 de lei într-un an. Pentru o persoană singură eligibilă în programul de sprijin pentru refugiați, suma primită pentru acoperirea costurilor cazării este de 750 de lei lunar, pentru maximum trei luni. Diferența este suficient de mare încât să ridice întrebări despre nivelul ajutorului acordat celor care trăiesc în sărăcie energetică de ani întregi.

Ironia amară este că, în timp ce unii români trebuie să demonstreze că nu au mașini, terenuri, proprietăți sau economii pentru a primi sprijin la încălzire, discuția despre nivelul ajutoarelor și despre criteriile de eligibilitate rămâne deschisă. Problema rămâne felul în care statul își dimensionează și își explică politicile de protecție socială.

Actele necesare: de la buletine și adeverințe de venit, până la documente despre mașini și locuință

Dincolo de sumele acordate, obținerea ajutorului presupune pregătirea unui dosar cu mai multe documente. Solicitanții trebuie să completeze cererea și declarația pe propria răspundere și să prezinte copii după actele de identitate ale membrilor familiei, respectiv certificatele de naștere ale copiilor sub 14 ani. Este necesară și dovada dreptului de proprietate sau de folosință asupra locuinței, prin contract de vânzare-cumpărare, închiriere, comodat, concesiune ori certificat de moștenitor, după caz. La dosar se adaugă documentele care dovedesc veniturile obținute în luna anterioară depunerii cererii: adeverințe de salariu, cupoane de pensie, documente privind indemnizațiile și alocațiile sau adeverințe de la administrația financiară pentru alte categorii de venituri.

Dosare

Lista nu se oprește aici: solicitanții trebuie să prezinte, după caz, ultima factură la utilități, documente privind bunurile deținute și copii după actele autoturismelor aflate în proprietatea membrilor familiei, inclusiv pentru a dovedi anul de fabricație. Pentru locuințele racordate la sistemul centralizat de termoficare este solicitată și o adeverință de la asociația de proprietari, din care să rezulte numărul persoanelor care locuiesc efectiv în apartament și numărul camerelor. Cu alte cuvinte, pentru a primi un ajutor calculat în funcție de venituri, oamenii trebuie să dovedească nu doar cât câștigă, ci și unde locuiesc și ce bunuri dețin.

Ministrul Muncii le amintește românilor că există ajutor. Factura nu a primit încă mesajul

În acest context, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre Florin Manole, prezintă depunerea cererilor ca pe o soluție importantă pentru familiile care se confruntă cu facturi mari. Mesajul său pune accentul pe existența sprijinului și pe respectarea termenului de 20 noiembrie.

„Pentru multe familii și persoane singure, facturile din timpul iernii sunt o grijă reală. De aceea, am un mesaj simplu: dacă aveți nevoie de ajutor pentru încălzirea locuinței sau de suplimentul de energie și vă încadrați în condițiile legii, depuneți cererea la primărie până pe 20 noiembrie. Astfel, veți primi sprijinul începând cu luna noiembrie pentru sezonul rece 2026–2027. Cererile depuse după această dată vor fi luate în calcul începând din decembrie. Dacă solicitați și suplimentul de energie, trebuie să bifați ambele opțiuni în formular. În plus, tichetul de energie poate fi solicitat și prin aplicația dedicată sau direct la primărie. Nu vreau ca oamenii care au dreptul la acest sprijin să îl piardă pentru că nu cunosc termenul sau procedura. Mergeți la primărie, cereți informații și depuneți cererea!“, a afirmat Petre Florin Manole, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Petru Florin Manole

Pentru iarna 2026–2027, românii vulnerabili au, așadar, de pregătit dosarul, de bifat căsuțele potrivite și de declarat tot ce dețin. Statul le oferă suplimente de 30 de lei pentru curent, 10 lei pentru gaze, 10 lei pentru termoficare și 20 de lei pentru combustibili solizi și/sau petrolieri. Iar dacă aceste sume nu reușesc să încălzească locuința, măcar rămâne satisfacția că procedura a fost respectată și toate documentele au fost depuse la timp.