Marian Crușoveanu: Florin Mitroi reprezintă noul tip de lider de care are nevoie politica românească. Video

Deputatul PNL de Constanța Marian Crușoveanu a declarat, într-un interviu exclusiv pentru Replica de Constanța, că proiectul „Alternativa Techirghiol“ este pe lista de priorități a Guvernului, în timp ce proiectul de eliminare a taxei de pod de la Fetești a fost reîntors și îngropat la Comisiile de specialitate din Parlament. În ceea ce privește asumările de răspundere ale Guvernului asupra unor pachete legislative, Crușoveanu a afirmat că erau necesare, având în vedere necesitatea intrării în vigoare de urgență pentru a putea reduce deficitul bugetar. În plan politic, Marian Crușoveanu a precizat că retragerea din funcția de președinte al PNL a lui Bogdan Huțucă a fost discutată cu mult înainte de luarea deciziei.

Robert Nenciu, Marian Crușoveanu

Proiectul „Alternativa Techirghiol“ a intrat în faza de licitație... și acolo a rămas

Proiectul „Alternativa Techirghiol“ este blocat în faza licitațiilor, dar avem speranța că va intra în linie dreaptă, consideră deputatul PNL Marian Crușoveanu. Acesta a mai spus că acest proiect este vital pentru zona sud a județului Constanța, mai ales în perioada sezonului estival.

„Acesta este un proiect de care m-am ocupat încă din anul 2019, pe când eram consilier județean. Ulterior, odată cu accederea în Parlamentul României, în Camera Deputaților, mi-a fost mult mai ușor să păstrez legătura cu factorii de decizie de la acea vreme. Ori de câte ori am ocazia, îi mulțumesc fostului ministru Lucian Bode, deoarece fără dumnealui acest proiect nu ar fi văzut lumina zilei; astăzi nu am fi vorbit despre Alternativa Techirghiol, proiect care se află deja în etapa de licitație.

Este adevărat, licitația durează de o bună perioadă de timp și nu s-a finalizat până în acest moment cu desemnarea unui câștigător sau a unei asocieri câștigătoare. Totuși, am speranța că acest proiect se va realiza. Cu toții sperăm și avem asigurări de la toții cei implicați că proiectul va merge înainte. Nu există lună în care, fiind la București, să nu vizitez Ministerul Transporturilor, fie pentru a discuta cu ministrul, fie cu secretarul de stat care are în coordonare sectorul rutier.

Desigur, ne-am fi dorit ca totul să se fi întâmplat «ieri» dacă se putea, dar trebuie să respectăm rigorile legii. Legea prevede existența unei comisii de evaluare în care nu poate interveni nimeni. Ar fi o infracțiune să faci presiuni asupra președintelui acelei comisii sau să le impui membrilor să desemneze un câștigător într-un termen nerealist, ignorând procedurile de contestație care urmează. Membrii comisiei trebuie lăsați să-și facă treaba în liniște; am fost asigurat că sunt profesioniști care își cunosc meseria“ a declarat deputatul PNL Marian Crușoveanu.

Video 1:

Eliminarea taxei de pod de la Fetești... îngropată în sertare comisiilor parlamentare

Marian Crușoveanu a făcut o serie de comentarii despre proiectul privind eliminarea taxei de pod de la Fetești. Potrivit lui Crușoveanu, eliminarea acestei taxe înseamnă o gaură de 30 de milioane de euro în bugetul CNAIR pe care Guvernul nu are cum să o acopere.

„Tot pe zona transporturilor, m-ați întrebat la un moment dat despre taxa de pod de la Fetești, un alt proiect despre care nu se mai știa mare lucru. Deși ajunsese pe ordinea de zi, acesta a fost retras și retrimis la comisie. Vă explic acum traseul său: a fost un proiect inițiat în legislatura 2016-2020 de către deputații liberali de la acea vreme. Eu l-am preluat la comisie în legislatura 2020-2024.

Am reușit să trecem proiectul de Comisia de Transporturi și de celelalte comisii avizatoare sau raportoare, ajungând până pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Totuși, în acel moment tocmai se formase coaliția PNL-PSD. Se știa deja că domnul Grindeanu va prelua portofoliul Transporturilor. Era firesc ca, până la preluarea oficială a funcției, toate proiectele cu impact asupra bugetului ministerului să fie puse în așteptare (stand-by).

Ulterior, în urma unei analize realizate de minister și, în special, de cei de la CNAIR/CNIR, s-a constatat că eliminarea taxei afectează direct bugetul lor. Acele încasări fac parte din resursele lor proprii, fiind folosite pentru reparații și întreținere în toată țara — de la Timiș și Bacău, până la Constanța. Destinația acelor bani nu este limitată doar la tronsonul de autostradă București-Constanța, ci deservește întreaga rețea rutieră.

Robert Nenciu, Marian Crușoveanu

În prezent, este vorba despre un efort financiar de 30 de milioane de euro — aceasta este suma totală pe care o încasează anual, în medie, CNAIR-ul (sau CNIR). Reprezentanții instituției au afirmat la acel moment că nu au soluții pentru a acoperi această gaură în buget din alte surse de finanțare.

Atunci, PNRR-ul era cumva la început și le-am atras atenția că pot obține încasări suplimentare la buget doar din zona verificării rovinietei. Dacă ne uităm la vecinii noștri bulgari, de când au implementat sisteme moderne de monitorizare și verificare a vignetei, încasările le-au crescut cu 20% pe acest segment. Aceasta a fost și recomandarea mea pentru Ministerul Transporturilor: să facă exact același lucru.

Avem componenta de digitalizare în PNRR. Haideți să accesăm acești bani pentru a mări numărul sistemelor de verificare și monitorizare a rovinietei, iar astfel vom încasa mai mulți bani. La momentul verificărilor mele, existau doar 106 sau 107 sisteme fixe și mobile în toată România. Gândiți-vă că pe tronsonul de la frontieră până la Varna, în Bulgaria, sunt aproximativ 20 de astfel de sisteme doar pe acea porțiune de drum. Așadar, ar fi putut să-și suplimenteze bugetul destul de ușor.

Revenind la stadiul actual al proiectului, acesta a fost trimis către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, acolo unde se stabilește ordinea de zi. Este un fapt care poate fi verificat: s-a supus la vot retrimiterea proiectului la comisii. De obicei, când se dorește „îngroparea” unui proiect, acesta este retrimis la comisie pentru „analiză” și acolo se blochează. Nu neapărat definitiv, dar încep alte negocieri, se caută alte soluții și timpul trece.

Singurul partid ai cărui membri din Biroul Permanent s-au opus acestei manevre a fost Partidul Național Liberal. În rest, fără nicio excepție, reprezentanții celorlalte partide — USR, AUR, PSD și UDMR — au votat pentru retrimiterea proiectului la comisii. Nu știu ce probleme ar fi putut invoca, deoarece, dacă ar fi existat nereguli, proiectul nu ar fi ajuns pe ordinea de zi a plenului. Pur și simplu l-au retras pentru a-l pune „la sertar”, în timp ce noi, constănțenii, continuăm să suportăm aceste taxe.

Acum, proiectul se află din nou la Comisia de Transporturi. Întotdeauna când ai majorități parlamentare formate dintr-o coaliție, există negocieri. Acest proiect nu a fost agreat de majoritatea coaliției pentru a fi repus pe ordinea de zi. Să fim sinceri, nu vreau să-i acuz de rea-voință pe colegi, dar anul trecut și anul acesta nu par a fi momente tocmai prielnice din punct de vedere financiar.

Este vorba despre acele 30 de milioane de euro, în condițiile în care Ministerul Transporturilor are o supracontractare de aproximativ 400-500% pe proiectele de infrastructură rutieră finanțate prin PNRR. Statul trebuie să asigure cofinanțarea pentru a finaliza aceste proiecte. Dacă nu le terminăm la timp, știm cu toții ce se întâmplă: o parte din proiectele care nu se încadrează în termen trebuie mutate pe alte axe de finanțare pentru a nu fi obligați să dăm banii înapoi.

Eu sper ca proiectul să fie adoptat până la urmă. Totuși, momentul în care a fost pe ordinea de zi era cel mai potrivit; atunci nimeni nu ar fi avut ce să reproșeze corectitudinii sale și ar fi trebuit să devină lege“, a spus Marian Crușoveanu.

Marian Crușoveanu

Traseul sinuos al unui proiect de lege prin Parlament a condus la asumarea răspunderii

Referitor la asumarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan pe mai multe legi vitale, deputatul PNL Marian Crușoveanu a afirmat că procedura parlamentară este destul de greoaie și România avea nevoie de o aplicare imediată a măsurilor de austeritate.

„În ceea ce privește programul de relansare despre care vorbim astăzi, acesta vine în tandem cu pachetul pentru administrație. La nivelul coaliției au fost formate comisii speciale, cu reprezentanți din fiecare partid component. Specialiștii au aprofundat discuțiile din punct de vedere tehnic, aceasta fiind menirea lor, iar ulterior s-a venit în coaliție cu soluții pentru a se decide politic. Este evident că, fără o majoritate în coaliție, nu poate trece niciun proiect, oricât de bun ar fi el.

Primarii nu au nicio vină; ei nu fac altceva decât să pună în aplicare niște norme legislative. S-a votat acea modificare a Codului Fiscal, care a trecut și prin Parlament. Într-adevăr, pachetul a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului, dar discuțiile au avut loc și în Parlament.

Trebuie să ne amintim că decizia finală a venit de la coaliție. Niciun parlamentar al partidelor aflate la guvernare nu și-a permis să se opună; chiar dacă nu erai în totalitate de acord cu anumite prevederi, trebuia să respecți votul din coaliție pentru ca pachetul negociat să fie adoptat.

Dacă ne uităm la ponderea taxelor și impozitelor locale în media Uniunii Europene, aceasta reprezintă aproximativ 1,5% din PIB. În România, avem doar o treime din această valoare, adică 0,5% din PIB. Există localități unde impozitul pe locuință este de doar 100 sau 200 de lei; aceste sume trebuiau actualizate. De aceea, li s-a oferit primarilor o marjă: un minim și un maxim între care pot decide majorarea. În funcție de nevoile locale și de bugete, consiliile locale — unde sunt reprezentate toate partidele — au decis cuantumul final. Deci consiliile locale au decis, nu Guvernul sau coaliția.

Modificarea a fost o necesitate, raportat la standardele europene. Nu știu dacă s-a făcut prea mult sau prea puțin, totul depinde de specificul fiecărei localități. Unii au mers pe minim, alții pe maxim, iar alții pe o variantă de mijloc.

Fiind la al doilea mandat, cunosc bine mecanismele Camerei Deputaților. M-ați întrebat dacă nu m-am simțit deranjat când Guvernul a venit să-și impună pachetele de măsuri prin asumare. Haideți să fim sinceri: în procedura parlamentară, dacă eu, Marian Crușoveanu, doresc să inițiez un proiect de lege (pe transporturi, mediu sau orice alt domeniu), trebuie să urmez regulamentele și cutumele Partidului Național Liberal. Fiecare partid are obiectivele sale interne. Înainte de orice, discut cu colegii din comisia de specialitate pentru a îmbunătăți proiectul, pentru a adăuga sau elimina prevederi, asigurându-mă astfel că inițiativa poate ajunge la o finalitate“, a afirmat Crușoveanu.

Video 2:

Măsurile de austeritate luate de Guvern își vor arăta în timp efectele benefice

Marian Crușoveanu s-a declarat în total acord cu măsurile luate de Guvernul Bolojan, despre care spune că își vor arăta efectele în perioada următoare.

„După ce trecem de acest prim pas, urmează ședința de grup. Noi, de exemplu, avem ședințe de grup în fiecare luni — cred că majoritatea partidelor, dacă nu chiar toate, procedează la fel. Acolo se discută proiectele pe care vrem să le inițiem și prioritățile pentru sesiunea respectivă. Lunea aceasta, de pildă, avem pe listă proiectele pe care dorim să le prioritizăm în această sesiune parlamentară.

Avem o listă cu proiectele aflate pe parcursul legislativ. După ce parcurgi toți acești pași, depui proiectul, strângi semnături și cauți susținere de la colegi. Dacă în urma ședinței de grup nu ai susținerea colegilor, acel proiect are șanse mici să mai vadă lumina zilei. Desigur, dreptul de inițiativă parlamentară nu ți-l poate lua nimeni, dar trebuie să îl duci până la capăt.

Coaliția este formată din specialiști și lideri ai fiecărei formațiuni politice. Până la urmă, orice proiect al Guvernului trece, mai devreme sau mai târziu, prin Parlament. Urgența despre care vorbeam este dată de nevoia imediată de a lua acele măsuri. Gândiți-vă la mult-hulita creștere a TVA, care ne-a afectat pe toți. Ce ar fi însemnat ca aceasta să treacă prin dezbatere parlamentară prelungită?

Spuneți că decizia de creștere a TVA s-a dovedit a fi o idee proastă? Cifrele arată altceva. De ce ar fi o idee proastă? Există voci care spun că încasările din TVA au scăzut cu vreo 10 miliarde, dar, când măsori impactul TVA, nu te raportezi la luna precedentă sau la un interval scurt de 3-6 luni din același an. Fiecare trimestru are specificul său, în funcție de sezonalitate: agricultură, turism și alte ramuri ale economiei. Întotdeauna comparăm, de exemplu, trimestrul III din 2024 cu trimestrul III din 2025. Comparăm mere cu mere, nu mere cu pere.

Iar când facem această comparație, vedem că încasările din TVA au crescut cu aproximativ 15%. Chiar mai mult! În termeni reali, creșterea este semnificativă. De ce? Pentru că în 2024 aveam un consum mult mai mare. În 2025, economia s-a mai contractat, deci pe un consum mai mic raportat la 2024, am avut încasări mai mari din TVA, cu un plus de 15,8%“, a mai afirmat Marian Crușoveanu.

Video 3:

Planul de relansare economică și sprijin pentru mediul de afaceri... urmează

Ajutor pentru mediul privat, care până în prezent a simțit cea mai mare presiune din cauza măsurilor de austeritate, va veni odată cu adoptarea pachetului de relansare fiscală pe care Guvernul urmează să îl treacă tot prin asumarea răspunderii.

„M-ați întrebat cum a ajutat PNL mediul de afaceri prin măsurile luate din septembrie 2025 și până în prezent. La prima vedere, când spui că ai mărit TVA-ul, pare că ai afectat pe toată lumea: persoanele fizice, consumatorii, industria sau sectorul HoReCa. Dar gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi luat aceste măsuri!

Astăzi, probabil, nici nu am mai fi putut vorbi despre economie. Vă garantez că, fără aceste intervenții, România ar fi fost în incapacitate de plată. Toate aceste măsuri au avut rolul de a ne restabili credibilitatea în fața partenerilor externi. Uitați-vă la dobânzi: priviți cu ce nivel al dobânzilor am început anul și vedeți cum au început să scadă acum. De ce? Pentru că am venit cu un pachet de măsuri de care ne-am ținut, iar rezultatele se văd în relația cu partenerii financiari.

Analizați vizitele externe, cum a fost cea de ieri din Germania a premierului Ilie Bolojan. Este esențial să menții aceste relații politice și economice, pentru ca partenerii să vadă că suntem serioși și că ne asumăm planul de guvernare. A fost un moment revelator atunci când BNR a trebuit să intervină pentru a confirma cifrele prezentate de premierul Bolojan, în contradicție cu afirmațiile celor de la PSD. BNR a confirmat: „Nu, premierul are dreptate”.

Unii spun că până acum nu s-a întâmplat acest lucru, dar eu vă cer să priviți ansamblul: fără aceste măsuri, mediul de afaceri ar fi fost colapsat. Aceste decizii ne-au permis accesul continuu la piețele financiare pentru a duce mai departe proiectele de infrastructură, inclusiv miliardele din PNRR.

Banii din PNRR se răsfrâng direct asupra mediului de afaceri. Statul este doar beneficiarul, dar lucrările sunt executate de firme private. Susținerea mediului de afaceri înseamnă, în primul rând, să asiguri finanțarea pentru ca aceste firme să poată finaliza proiectele.

PNRR funcționează pe principiul cofinanțării: la o factură de 10 lei, statul pune un leu, iar Uniunea Europeană restul de nouă. Dacă noi nu mai eram credibili și nu ne mai puteam împrumuta pentru acel leu de cofinanțare, proiectele s-ar fi oprit. Companiile private nu ar mai fi avut front de lucru, iar la sfârșitul lunii august am fi fost obligați să dăm și banii europeni înapoi. Am fi rămas cu lucrări neterminate, cu firme în insolvență și cu statul în incapacitate de plată. De aceea, această coaliție vine acum și cu un pachet de măsuri de relansare. Și eu, ca și dumneavoastră, abia aștept să îi vedem efectele concrete“, a explicat Crușoveanu.

Robert Nenciu, Marian Crușoveanu

România are nevoie urgent de reorganizare administrativă

Marian Crușoveanu consideră că în România este vitală reorganizarea administrativ teritorială pentru că altfel riscă să continue pe un drum al cheltuielilor care pot duce la o menținere a deficitului bugetar.

„Din punctul meu de vedere, această reorganizare este vitală. Dacă nu începem procesul de reformă atât la nivelul administrației locale, cât și la cel al administrației centrale, nu facem altceva decât să ne îndreptăm cu viteză spre un zid, amăgindu-ne că mai avem timp până la impact. Este o măsură vitală.

Vorbeam anterior despre frustrările oamenilor. În calitate de reprezentant al mediului de afaceri, de consumator sau de simplu cetățean, te simți frustrat când vezi că impozitele și TVA-ul cresc, dar la nivelul aparatului de stat — central sau local — nu se schimbă nimic.

Sacrificiile sunt mai ușor de acceptat atunci când vezi că toată lumea pune umărul la acest efort. Trebuie să fie un efort colectiv, asumat de toți, nu doar de mediul privat.

În prezent, în județul Constanța avem 70 de unități administrativ-teritoriale. Consider că discuția despre comasare trebuie tratată serios: din perspectiva mea, nu ar trebui să mai existe primării pentru localități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Cred că am putea merge chiar până la un prag de 5.000 sau, într-o variantă mai ambițioasă, până la 10.000 de locuitori. Aceasta este o soluție care trebuie analizată riguros, dar este clar că pragul minim de 3.000 este obligatoriu pentru o administrație eficientă“,  a mai spus Crușoveanu.

Video 4:

Bogdan Huțucă a decis că PNL Constanța are nevoie de un alt leadership

În plan politic, Marian Crușoveanu a afirmat că PNL Constanța avea nevoie de un alt tip de leadership, iar Florin Mitroi este liderul de care PNL Constanța are acum nevoie.

„Este un gest de normalitate și îl felicit pentru decizia luată. Este, în primul rând, o dovadă de maturitate. Aceste discuții le-am avut inițial într-un cerc restrâns, cu conducerea Biroului Politic Județean (BPJ), iar apoi într-un cadru mult mai extins. Președintele Bogdan Huțucă a spus clar: «Am aproape 8 ani de zile în care am condus această filială».

Este simplu: tragi linie și vezi rezultatele, pe care nu le contestă nimeni. Ne-am făcut treaba. Totuși, consider că evoluția socială și politică, tipul de campanie și stilul de leadership s-au schimbat; este o permanentă transformare.

Bogdan Huțucă a considerat că și-a făcut datoria. «Trusa de scule» și atuurile pe care le-a avut au fost excelente până la acest moment. Însă, acum este nevoie de un alt tip de lider care să ducă mai departe Partidul Național Liberal. Această discuție am avut-o cu câteva luni bune înainte de desemnarea candidatului pentru președinția Consiliului Județean, în speță Florin Mitroi. Am concluzionat că el este genul de lider care trebuie să preia organizația. Bogdan Huțucă nu a greșit atunci când a făcut această propunere. Dacă ne uităm la sondajele interne ale PNL, Florin Mitroi a avut o creștere de aproximativ 5-6% față de momentul alegerilor locale.

Florin Mitroi

Florin Mitroi reprezintă noul tip de lider de care are nevoie politica românească. Dacă celelalte partide nu se trezesc și nu își fac ordine în propria ogradă, cred că vor eșua. Priviți ce face Florin Mitroi: este prezent peste tot – pe Facebook, pe TikTok, dar mai ales în teren, printre oameni.

În trecut, toată presa spunea că Bogdan Huțucă nu este acest gen de om; el este un profil tehnic, care comunică diferit. Am avut aceste discuții de nenumărate ori cu jurnaliștii. El este liderul care preferă să lucreze mai mult din birou, cu pixul în mână, pe zona de organizare, decât să iasă în teren. Însă s-a dovedit că viitorul aparține liderilor precum Florin Mitroi. Este un trend, iar în politică, la fel ca în tehnologie, trebuie să te pui la punct cu ceea ce cere «comanda socială». Oamenii asta cer.

Vorbim despre Florin Mitroi, un om care timp de 20 de ani a confirmat în administrația locală, iar acum demonstrează același lucru și în cea județeană, dovedind că este un lider adevărat. La ședința de aseară, unde a fost prezent întregul Consiliu Director Județean (CDJ) și toți președinții de organizații, a participat și domnul Huțucă.

Atât Vergil Chițac, cât și Florin Mitroi, și Bogdan Huțucă și alți colegi care au dorit să-și exprime punctul de vedere, au transmis mesaje de unitate. Dacă suntem uniți, vom avea rezultate; este ceea ce am demonstrat deja în trecut. Avem o responsabilitate uriașă față de cetățeni. În fiecare comunitate, de la cea mai mică comună din județul Constanța până la reședința de județ, avem obligația să aducem bunăstare. Acesta este angajamentul luat de primarii, viceprimarii și consilierii PNL“, a spus Crușoveanu.

De asemenea, acesta a comentat și noua poziție a Adrianei Arghirescu, menționând că are experiență în administrație și că va face treabă bună în calitate de viceprimar. „Mă bucur de faptul că Adriana Arghirescu a fost aleasă în funcția de viceprimar al Municipiului Constanța. Este o persoană extrem de aplicată care a performat în zona privată și care are o vastă experiență în administrație fiind liderul consilierilor locali mai multe mandate“.

Jean Tucan nu mai este de foarte mult timp membru PNL

De asemenea, Crușoveanu a comentat și scandalul mitei luată de avocata PNL. „Am văzut și eu știrea cu acea avocată care a fost reținută pentru luare de mită. Am vorbit și cu colegii de la București și vă spun că este un membru PNL fără nicio funcție de conducere și nici nu este așa numita lideră a femeilor liberale. Este un simplu membru la Sectorul 1 fără vreo funcție, nu este consilier local. Acum fiecare răspunde pentru faptele lui și Justiția trebuie să își facă treaba. Jean Tucan nu mai este de foarte mult timp membru PNL. El a plecat atunci când Tăriceanu a făcut ALDE.“

Nu este ușor să ai doi primari, doi lideri ai comunităților lor cu probleme, așa cum sunt cei de la Mangalia și Cernavodă

În încheiere, Crușoveanu a vorbit și despre cei doi primari PNL, cu probleme legale. „Nu este ușor să ai doi primari, doi lideri ai comunităților lor cu probleme, așa cum sunt cei de la Mangalia și Cernavodă. Va trebui să ne organizăm în cele două localități“, a mai declarat Marian Crușoveanu.   

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.