Media şi jurnalişti cer UE „măsuri mai puternice“ pentru combaterea dezinformării

Organizaţii reprezentând radiodifuzori, editori şi jurnalişti au cerut luni Comisiei Europene "măsuri mai puternice" faţă de platformele internet (Google, Facebook ş.a.) pentru combaterea dezinformării, informează France Presse, citată de Agerpres.

Această "declaraţie comună", semnată în special de Federaţia europeană a jurnaliştilor, Consiliul european al editorilor şi Asociaţia televiziunilor comerciale europene (ACT), este publicată după prezentarea miercuri de către Bruxelles a noilor măsuri împotriva dezinformării, suscitată de pandemia de COVID-19.

Semnatarii se declară "alarmaţi de creşterea dezinformării online în timpul pandemiei", care a avut "un impact devastator asupra eforturilor instituţiilor de sănătate publică".

"Codul de bune practici" european, semnat în 2018 de platformele internet, "s-a dovedit inadecvat pentru a trata sursa şi motoarele de dezinformare propagată online", consideră ei.

"Este urgent să dispunem de instrumente eficiente pentru a evalua mai bine şi a trata problema cu succes", scriu ei, apreciind că "Europa depinde prea mult de bunăvoinţa actorilor sistemici".

Printre "măsurile cele mai stricte" solicitate, figurează "un regim de sancţiuni" pentru a-i obliga pe "cosemnatarii codului de bune practici să fie incitaţi să acţioneze".

Aceste măsuri trebuie "să stimuleze mai degrabă decât să penalizeze media", adică "trebuie să garanteze libertatea jurnalistică, drepturile fundamentale şi libertatea editorială".

În fine, ei cer ca dialogul cu platformele să se efectueze într-un mod mai "structurat", în timp ce "un anumit număr de comisari" să trateze direct cu platforme.

UE a invitat săptămâna trecută giganţii internetului să facă mai mult pentru a lupta împotriva "imensului val de dezinformare" suscitat de pandemie, publicând un raport lunar despre acţiunile puse în aplicare.

Aceste rapoarte ar trebui să se refere la natura dezinformării, dimensiunea reţelei implicate, originea sa geopolitică şi audienţa ţintă, a explicat vicepreşedinta Comisiei responsabilă de valori şi transparenţă, Vera Jourova.

Demersul se sprijină pe bunăvoinţa platformelor, dar este - potrivit ei - în interesul lor să suscite "încredere" un rândul utilizatorilor lor.

Pandemia a determinat deja UE să ceară platformelor să promoveze mai întâi informaţiile autorităţilor în domeniul sănătăţii, precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), şi să retragă în special publicitatea pentru medicamente false.